Hepatita B: transmitere, simptome, tratament si preventie

Hepatita B: transmitere, simptome, tratament si preventie Hepatita B: transmitere, simptome, tratament si preventie

Ultima actualizare: 18 septembrie 2022

Hepatita B este o afecțiune de natură virală, extrem de contagioasă, care afectează ficatul, provocând inflamație și leziuni hepatice grave. Hepatita B este responsabilă, la nivel mondial, pentru 2 din 3 decese cauzate de cancer hepatic, având o rată de mortalitate mult mai mare decât HIV/SIDA, TBC sau malarie.


Ce este hepatita B

Hepatita B reprezintă infecția ficatului cu virusul hepatic de tip B, notat VHB. Este o boală care se transmite foarte ușor, conform datelor medicale oficiale, virusul hepatic B având un grad de infectivitate de 33 %, în comparație cu virusul hepatic de tip C care are un grad de infectivitate de 3 % și în comparație cu virusul imunodeficienței umane, HIV, care are un grad de infectivitate de 0,3 %.

Tipuri de hepatită B

Hepatita B se poate manifesta în două forme, una mai ușoară, care se poate vindeca, și una gravă, care afectează persoana pe toată durata vieții. Astfel, hepatita B este de două feluri: acută și cronică.

Hepatita B acută

Hepatita B acută este forma ușoară de hepatită B care, de altfel, se vindecă în decurs de aproximativ jumătate de an de la infectarea cu virusul hepatic B. Practic, sistemul imunitar are capacitatea de a lupta cu virusul hepatic B și de a-l elimina complet din organism. Hepatita B acută apare în special la persoanele adulte.

Hepatita B cronică

În momentul în care sistemul imunitar nu poate lupta cu virusul hepatic B acesta se cronicizează, practic virusul hepatic B se instalează în organism pentru tot restul vieții și este nevoie să fie ținut sub control pentru a se evita complicațiile. Hepatita B cronică apare cu precădere la copii. Cu cât vârsta este mai mică, cu atât posibilitatea ca hepatita B să devină cronică este mai mare. Hepatita B cronică este responsabilă de probleme grave de sănătate, precum ciroza și cancerul hepatic, situații care conduc la deces.

Cum se transmite hepatita B

Hepatita B se transmite prin contactul direct cu sângele persoanei infectate sau cu alte lichide, categorie în care intră sperma, secrețiile vaginale, laptele matern. Hepatita B nu se transmite prin salivă, strănut sau tuse, prin contactul cu lacrimile sau sudoarea unei persoane infectate sau prin folosirea la comun a veselei și a toaletei. Este de evitat folosirea la comun a periuței de dinți din cauza sângerărilor gingivale și a lamei de ras din cauza posibilelor tăieturi.

Astfel, hepatita B se poate transmite prin contact sexual neprotejat, transfuzii de sânge sau folosirea ustensilelor medicale nesterile, inclusiv prin procesul de tatuare sau la manichiură, pedichiură, dentist. De asemenea, hepatita B se poate transmite de la mamă la făt în timpul nașterii, caz în care copilul va dezvolta o formă de hepatită B cronică.

Care sunt simptomele hepatitei B

Simptomele hepatitei B pot apărea la aproximativ 12 săptămâni de la infectare, însă nu este un criteriu obligatoriu. Sunt persoane care sunt purtătoare ale virusului hepatic B și depistează acest lucru doar dacă își fac analizele specifice. În tot acest timp, virusul hepatic B afectează funcția hepatică și poate fi transmis altor persoane. Atunci când apar, simptomele hepatitei B sunt asemănătoare cu cele de gripă și pot fi trecute cu vederea. Acestea sunt:

  • febră;
  • dureri articulare și abdominale;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • greață;
  • vărsături;
  • slăbiciune;
  • oboseală;
  • îngălbenire a pielii și a ochilor;
  • urină închisă la culoare

 

Simptomele hepatitei cronice variază în funcție de starea ficatului, de cât de grav afectat este. Pacienții pot să nu resimtă niciun simptom ani de zile, timp în care analizele de sânge să nu se modifice sau schimbările să fie nesemnificative. În momentul în care se agravează, hepatita B se poate manifesta prin inflamații ale ficatului, insuficiență hepatică, cancer și ciroză. Există situații când, în acest stadiu, este nevoie de transplant de ficat.

Diagnosticarea hepatitei B

Infecția cu virusul hepatic B nu poate fi depistată la testele de sânge de rutină, ci este nevoie de o testare specifică care să identifice anumiți markeri specifici. Totodată, aceștia pot determina tipul de hepatită B existentă, dacă este în faza acută sau s-a cronicizat.

Diagnosticarea hepatitei B presupune detectarea în sânge a unor substanțe antigene și a unor anticorpi, adică acele substanțe specifice pe care sistemul imunitar le produce în lupta cu virusul hepatic B. Astfel, pentru a diagnostica hepatita B sunt necesare următoarele teste:

  • Testul AgHBs pentru antigenul de suprafață al virusului hepatic B care va atesta, în cazul în care este pozitiv, că pacientul este purtător și poate transmite virusul altor persoane.
  • Testul pentru anticorpi anti Hbs care va atesta, în cazul unui rezultat pozitiv, ca pacientul are în organism anticorpi specifici împotriva virusului HVB. Acest aspect se traduce fie prin faptul că a existat în organism o infecție anterioară, fie sunt anticorpi apăruți în urma vaccinării. Dacă acest test este pozitiv înseamnă că persoana nu se poate infecta cu virusul hepatic B și nici nu poate infecta alte persoane.

Cum se tratează hepatita B?

Pentru hepatita B nu există tratament specific. Astfel, în cazul hepatitei B acute, organismul va vindeca infecția de la sine, iar în cazul infecției cronice, medicul va recomanda o schemă de tratament adecvată stadiului. Există situații în care simpla monitorizare constantă poate constitui schema de tratament. În orice caz, stilul de viață echilibrat, alimentația sănătoasă, evitarea alcoolului și a substanțelor toxice și odihna suficientă, sunt extrem de importante pentru recuperare și pentru menținerea unei stări de funcționare cât mai bune a ficatului.

În cazul în care o persoană s-a expus infectării cu virusul hepatic B este recomandat să meargă de urgență la medic, în primele 24 de ore, pentru a primi o injecție cu imunoglobuline și, implicit, o doză de vaccin anti hepatită B. Acest pas are șanse foarte mari să împiedice îmbolnăvirea de hepatită B.

Vaccinarea - o metodă eficientă de prevenire a hepatitei B

Vaccinarea este singura metodă de prevenire eficientă a hepatitei B. Vaccinul anti- hepatitic B face parte din schema obligatorie de vaccinare propusă de Ministerul Sănătății și se administrează nou-născuților, în primele 24 de ore de viață. Vaccinul antihepatic B are nevoie de două doze de rapel, acesta fiind administrat ulterior împreună cu celelalte vaccinuri obligatorii.

Vaccinul anti- hepatitic B asigură imunitate de lungă durată, în majoritatea cazurilor chiar pe viață, și poate fi făcut la orice vârstă, fiind sigur și eficient. În cazul adulților, exista un vaccin combinat care protejează atât pentru hepatita B, cât și pentru hepatita de tip A, denumită boala mâinilor murdare. Acesta este de obicei administrat în 3 doze separate pe parcursul a 6 luni.