Rujeola (Pojar): transmitere, simptome, tratament si preventie

Rujeola (Pojar): transmitere, simptome, tratament si preventie Rujeola (Pojar): transmitere, simptome, tratament si preventie

Ultima actualizare: 14 iulie 2022

 

Rujeola, cunoscută și sub denumirea de pojar, este o boală infecțioasă extrem de contagioasă care poate fi foarte periculoasă pentru copii, dar și pentru adulții care nu au contactat-o în copilărie. Rujeola a fost considerată principala cauză de deces a copiilor cu vârsta până în 5 ani, până în anul 1963, an în care s-a introdus vaccinul contra rujeolei. Din păcate, nici până în ziua de astăzi nu a fost eradicată, în România decesele anuale cauzate de pojar în rândul copiilor fiind de 4 la mie. Rujeola nu este aceeași boală cu rubeola, în ciuda asemănării de nume.


Ce este rujeola?

Rujeola este o boală virală, contagioasă, cauzată de virusul rujeolic, denumit Morbillivirus, din familia Paramyxoviridae, care este un virus de tip ARN. Pojarul, așa cum este cunoscută în termeni populari, este considerată a fi o boală a copilăriei, cu incidență crescută între vârsta de 2-9 ani. Boala se poate vindeca în 7-10 zile de la declanșarea simptomelor, imunizează organismul, adică persoanele care au făcut rujeolă în copilărie nu mai pot face la maturitate, cazurile în care se întâmplă fiind extrem de rare, însă complicațiile sale pot fi compatibile cu decesul. Conform statisticilor OMS, 90% dintre persoanele nevaccinate și care nu au făcut pojar în copilărie pot contacta boala la maturitate.

Cum se transmite rujeola?

Rujeola se transmite pe cale aeriană, prin strănut, tuse, contact cu saliva sau secrețiile unei persoane infectate. Virusul rujeolic poate rezista pe suprafețe exterioare până la câteva ore, iar în aerul dintr-o încăpere până la două ore, caz în care se poate produce contaminarea chiar și în lipsa contactului direct cu persoana bolnavă. De asemenea, virusul rujeolic poate rezista câteva săptămâni la frigider și câteva luni la temperaturi de –15ºC, în schimb este distrus rapid de razele ultraviolete.

Rujeola este considerată a fi o boală extrem de contagioasă deoarece se poate transmite cu 4-5 zile înainte de apariția primelor simptome, deci o persoană infectată o poate transmite fără să știe că o are. De asemenea, virusul se transmite și în următoarele 4-5 zile după declanșarea primelor simptome.

Care sunt simptomele rujeolei?

Rujeola evoluează în trei etape: de incubație, prodromală și acută. Perioada de incubație a virusului este de două săptămâni și este asimptomatică.

În faza prodromală, simptomele pojarului, care pot să apară chiar și după primele 10 zile de la infectare, sunt:

  • Febră
  • Tuse seacă, neproductivă
  • Rinoree, secreții nazale fiind apoase
  • Durere de gât
  • Ochi inflamați (conjunctivită)
  • Pete Koplik – pete alb-gri specifice rujeolei care apar în cavitatea bucală și se remarcă printr-o suprafață roșie cu un punct alb în centru

Simptomele rujeolei din faza a doua pot dura între 3 și 5 zile. Petele Koplik dispar după aproximativ 18-20 de ore, moment în care boala intră în a treia etapă, acută.

În fază acută apare rash-ul cutanat, adică erupția specifică rujeolei, acele puncte roșii-maronii, plate sau ușor proeminente, care se pot întrepătrunde și forma pete. Erupția apare prima dată pe față și apoi se răspândește pe membre și pe trunchi, provocând prurit (mâncărime) și poate dura aproximativ 5 zile.

Care sunt complicațiile rujeolei?

Complicațiile rujeolei pot să apară la bebeluși și copiii cu vârsta sub 5 ani, la persoanele adulte sau la cele care au un sistem imunitar compromis sau deficitar. De asemenea, studiile au arătat că persoanele care au deficiență de vitamina A în organism sunt mai expuse riscului de contactare a rujeolei. Complicațiile rujeolei, în cazuri severe, pot fi compatibile cu decesul.

Conform statisticilor, 30% dintre bolnavii de rujeolă vor dezvolta cel puțin o complicație asociată cu aceasta, iar 10% dintre persoanele infectate cu virusul rujeolic au nevoie de spitalizare. Cele mai grave complicații ale pojarului sunt:

  • Infecții bacteriene ale urechii interne, care pot conduce de la otită și până la pierderea auzului.
  • Strabism, caz în care afectează mușchii oculari
  • Afecțiuni ale tractului superior: bronșită, laringită, faringită, esofagită.
  • Diaree severa cu deshidratare secundară, complicație care poate fi fatală bebelușilor cu rujeolă.
  • Pneumonie. Aceasta este cea mai gravă complicație a rujeolei care, în cazul copiilor mici și al persoanelor cu sistem imunitar slăbit, poate fi fatală. 
  • Encefalită post infecțioasă sau panencefalită sclerozantă subacută. Panencefalita sclerozantă subacută este o boală extrem de gravă ce poate să apară la mult timp după pojar, uneori la 7-10 ani distanță, și poate fi fatală. De asemenea, toate formele de encefalită provocate de rujeolă sunt extrem de grave și deseori conduc la deces.
  • Complicații în sarcină. Femeile gravide care fac rujeolă pot suferi avort spontan, naștere prematură, greutate redusă a fătului și chiar deces (matern și fetal).

 

Cum poate fi tratată rujeola?

Pentru rujeolă nu există tratament, fiind o infecție virală, însă există tratament pentru ameliorarea simptomelor rujeolei și pentru prevenirea complicațiilor. Cel mai des se administrează tratamente antitermice pentru a scădea febra, evitându-se aspirina în cazul copiilor, pentru a preveni riscul apariției sindromului Reye. De asemenea, se pot prescrie analgezice pentru a combate disconfortul general sau medicamente antitusive.

În cazul în care apar infecții, de natura otitei sau pneumoniei, medicul poate prescrie tratament cu antibiotic. Totodată, pacienții care au probleme cu imunitatea pot lua suplimente pe bază de vitamina A sau, în special în cazul femeilor însărcinate care face rujeolă și al copiilor mici, se poate apela la terapia cu globulină imunitară.

Un aspect important în tratamentul rujeolei în reprezintă regimul hidric. Persoana bolnavă trebuie să consume multe lichide, în special supe, mai ales că procesul de masticație poate fi unul dificil și dureros din cauza pustulelor din cavitatea orală. Totodată, se recomandă carantină la domiciliu până la 21 de zile și repaos la pat.

Cum poate fi prevenită rujeola?

Singura metodă de prevenție a rujeolei este vaccinarea. Vaccinul împotriva rujeolei, denumit vaccin antirujeolic, face parte din schema de vaccinare obligatorie propusă de Ministerul Sănătății și se regăsește în compoziția vaccinului ROR, care asigură protecție și contra rubeolei și oreionului. Acesta se administrează bebelușilor până la vârsta de 12 luni, cu rapel între 5 și 7 ani. Vaccinul ROR are o eficiență foarte mare, de aproximativ 93% în cazul unei singure doze și de aproximativ 97% în cazul administrării a două doze.

Dacă o persoană a intrat în contact cu un bolnav de rujeolă și nu a fost vaccinată și nici imunizată natural (nu a făcut boala în copilărie) trebuie să știe că își poate administra vaccinul antirujeolic în primele 72 ore, astfel existând posibilitatea ca boala să nu se manifeste sau chiar dacă apar simptomele, acestea să fie mult mai ușoare și de scurtă durată.

De asemenea, mai există un vaccin împotriva rujeolei, care oferă suplimentar și protecție împotriva varicelei, iar acesta este recomandat, dincolo de perioada optimă de vaccinare, persoanelor care călătoresc în zone cu risc epidemic crescut, femeilor însărcinate și celor care suferă de boli autoimune.

Un alt aspect care trebuie punctat este legat de bebeluși și rujeolă. Dacă mama a făcut boala sau a fost vaccinată împotriva pojarului, bebelușul capătă o imunitate pasivă față de virus, însă aceasta dispare la câteva luni de la naștere, perioadă în care, în lipsa unui vaccin antirujeolic, poate contacta boala.