Cancerul intestinal este una dintre cele mai complexe si frecvente probleme de sanatate la nivel mondial. In Romania, ca si in multe alte tari europene, cancerul colorectal (care face parte din categoria cancerelor intestinale) se afla pe locuri fruntase atat ca incidenta, cat si ca mortalitate. Statisticile ne arata ca mii de pacienti primesc anual acest diagnostic si o parte insemnata dintre acestia se afla deja in stadii avansate ale bolii, din cauza lipsei de screening, asadar a consultului intarziat la medic.
O particularitate a diferitelor tipuri de cancer intestinal este ca se dezvolta adesea lent, pornind de la leziuni precanceroase, cum ar fi polipii adenomatosi. Acest lucru ar trebui sa fie, de fapt, in folosul pacientului, pentru ca, daca leziunile sunt descoperite si tratate la timp, cancerul poate fi prevenit. Din pacate, lipsa simptomelor in stadiile incipiente si neglijarea controalelor fac ca multe cazuri de cancer intestinal sa fie depistate in faze avansate, cand prognosticul asociat este mult mai sever si tratamentul mult mai violent.
Cancerul intestinal defineste inmultirea necontrolata a celulelor din peretii intestinului gros sau subtire, ceea ce duce la formarea unei tumori. Aceasta poate invada structurile vecine si, astfel, se poate raspandi, fenomen numit „metastazare”, in alte parti ale organismului, cum ar fi ficatul, plamanii sau oasele.
Din punct de vedere medical, cancerul intestinal nu defineste un singur tip de boala, ci, intr-un fel, este mai degraba un termen-umbrela care include mai multe tipuri de tumori, fiecare dintre acestea cu propriile particularitati de evolutie, diagnostic, tratament si prognostic.
Pot fi diferentiate mai multe tipuri de cancer intestinal. Inainte de toate, avem o diferentiere in functie de originea acestuia – cancer al intestinului subtire, cancer al intestinului gros (cancerul de colon, in esenta), cancer rectal (ultima portiune a intestinului gros) sau colorectal. Mai apoi, le putem diferentia in functie de subtip.
Sarcoamele intestinale sunt mai rare, insa cel mai frecvent tip intalnit este tumora GIST, adica tumora stromala gastrointestinala. Are o incidenta mai mare la persoanele cu varsta de peste 65 de ani si apare mai des la barbati.
Este cea mai frecventa forma de cancer intestinal de colon si rect, prezent la pacientii cu varste cuprinse intre 50-70 de ani, cu usoara predominanta la barbati. La pacientii cu boli inflamatorii intestinale (in special boala Crohn) si cei cu sindroame ereditare de predispozitie, cum ar fi de exemplu sindrom Lynch, polipoza adenomatoasa familiala, acest tip de cancer intestinal poate sa apara la varste mai fragede.
Tumorile endocrine ale intestinului apar la pacienti cu varsta intre 50-70 de ani. Studiile sustin ca nu exista diferente clara intre sexe in ceea ce priveste NET-urile intestinului subtire sau cele ale rectului, dar NET-urile stomacului, apendicelui si colonului sunt mai frecvente la femei.
9-10% din totalul limfoamelor care intereseaza tractul gastrointestinal se localizeaza la nivelul intestinului subtire. Majoritatea pacientilor au varste intre 60-70 de ani, cu o predominanta mai mare in randul barbatilor (60% barbati, 40% femei).
Un tip de cancer intestinal este cancerul de colon, care se imparte in mai multe subtipuri:
Fiecare tip de cancer intestinal de are particularitati de agresivitate si de raspuns la tratament.
Cancerul colorectal, termen care reuneste cancerul de colon si de rect, este, de fapt, forma cea mai frecventa de cancer intestinal. Se dezvolta lent, de obicei din polipi precancerosi. Cancerul rectal, dupa cum si denumirea o spune, se dezvolta la nivelul rectului, adica la nivelul portiunii finale a intestinului gros.
Cancerul intestinal este diagnosticat de obicei la pacientii cu varsta de peste 60 de ani. Cu toate acestea, adenocarcinoamele intestinului subtire apar uzual la varstele mai fragede, dar in stadii mai avansate comparativ cu cancerul colorectal. In stadiile incipiente, in special in cancerul de colon si rect, boala este asimptomatica. Asta inseamna ca pacientul se simte perfect sanatos si, din pacate, tumora creste „in liniste”. Pe masura ce cancerul evolueaza, apar simptome precum:
Adica prezenta de sange in scaun. Cand cantitatea de sange este redusa, aspectul scaunului nu se modifica, dar testul pentru hemoragii oculte este pozitiv. Cand sangerarea este mai mare, pot aparea scaune cu sange vizibil, scaune mucosangvinolente sau chiar scaune cu aspect de „gem”.
Este caracteristica stadiilor avansate de cancer intestinal. Tumora in crestere blocheaza lumenul intestinal, iar pacientu dezvolta dureri abdominale, balonare, greata, varsaturi, constipatie.
Apare mai ales in cancerul de colon drept, unde tumora se dezvolta silentios, atinge dimensiuni mari inainte de a aparea alte simptome, si uneori poate fi palpata de catre pacient.
Alte simptome in cancerul intestinal sub scaderea in greutate, anemia, casexia, oboseala severa. Acestea apar deoarece tumora consuma resursele organismului si interfereaza, pe de alta parte, cu absorbtia nutrientilor.
Manifestarile in cancerul intestinal difera in functie de localizare. In cancerul de colon drept va predomina masa abdominala si apar simptome sistemice, in timp ce in cel de colon stang, insa, sunt mai frecvente sangerarile si obstructia. In cancerul rectal, simptomul sugestiv il reprezinta modificarea tranzitului intestinal, cu alternanta diaree-constipatie, precum si senzatia specifica de evacuare incompleta a scaunului.
In jur de 70% dintre cancerele de colon sunt sporadice, adica fara o cauza genetica clara si, cel mai probabil, apar ca urmare a expunerii la factorii de risc. Aproximativ 3-5% se datoreaza, pe de alta parte, mutatiilor genetice mostenite, cum ar fi polipoza familiala si sindromul Lynch. In 20-25% se observa istoricul familial de cancer de colon. Cancerul intestinului subtire este mai rar, reprezentand doar 3-5% din totalul cancerelor tractului gastrointestinal.
Mai mult decat a fi necesar sa cunoastem cauzele propriu-zise, trebuie sa cunoastem factorii de risc pentru cancer intestinal. Cei mai importanti sunt urmatorii:
Spre exemplu, pacientii cu boala Crohn cronica au un risc de aproape 60 de ori mai mare decat populatia sanatoasa de a dezvolta adenocarcinom al intestinului subtire.
Diagnosticul se bazeaza pe corelarea rezultatelor obtinute prin examenul clinic, investigatii de natura imagistica si explorari endoscopice.
Este metoda principala de diagnostic, deoarece permite vizualizarea structurilor intestinale, dar si prelevarea de biopsii (analizate histopatologic) si indepartarea polipilor (la nevoie).
Nu da rezultate specifice in cancerul intestinal, dar poate evidentia anemie secundare sangerarii gastrointestinale cronice.
Markerii tumorali, precum CEA (antigenul carcinoembrionar), pot ajuta la monitorizarea bolii, dar nu sunt suficienti pentru stabilirea diagnosticului de cancer intestinal.
Se mai poate opta pentru tomografie computerizata, RMN sau ecografie abdominala. Metodele mai moderne includ PET-CT-ul sau videocapsula endoscopica pentru intestinul subtire.
Tratamentul in cancerul intestinal este individualizat in functie de tipul si stadiul cancerului. In foarte multe cazuri, si starea generala a pacientului este o variabila importanta in elaborarea si planificarea protocolului terapeutic.
Reprezinta metoda de baza si consta, in esenta, in rezectia segmentului intestinului afectat, insa cu o margine de siguranta si impreuna cu ganglionii limfatici. In stadiile incipiente, poate avea chiar potential curativ.
Este folosita fie dupa operatie (adjuvant), fie in stadii avansate, metastatice, de cancer intestinal pentru a controla boala si prelungi speranta de viata a pacientului.
Are rol mai ales in cancerul colorectal, unde se poate administra inainte de operatie pentru a se micsora tumora si a creste sansele de rezectie completa.
In cancerul intestinal, preventia joaca un rol esential, mai ales ca multe cazuri ar putea fi evitate sau depistate precoce, cand prognosticul terapeutic este unul mult mai bun.
Activitatea fizica regulata este asociata cu un risc mult mai mic de cancer intestinal. In esenta, persoanele active din punct de vedere fizic tind sa aiba un stil de viata mult mai sanatos.
Este vorba in special de consumul alimentelor bogate in fibre vegetale (fructe, legume, cereale integrale), consumul redus de carne rosie si procesata si hidratarea zilnica adecvata. Consumul de cafea, pe de alta parte, pare sa aiba un efect protector.
Fumatul si consumul de alcool sunt factori de risc importanti pentru cancerul intestinal.
Screening-ul este cea mai eficienta metoda de a preveni cancerul intestinal. Colonoscopia este recomandata tuturor persoanelor peste 50 de ani, chiar si in absenta simptomelor sau istoricului familial de cancer colorectal. Daca exista factori de risc majori, cum ar fi istoricul familial, este recomandat ca screening-ul pentru cancer intestinal sa inceapa mai devreme, chiar de la 40 ani sau cu 10 ani inainte de varsta la care ruda apropiata a fost diagnosticata.
In plus, exista teste non-invazive, cum ar fi testele de hemoragie oculta. Daca rezultatul obtinut este pozitiv, testul trebuie completat de colonoscopie. Screening-ul regulat este vital – nu doar ca ajuta la depistarea cancerului in stadii incipiente, dar permite si indepartarea polipilor cu risc malign, prevenind astfel chiar aparitia bolii.
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook