Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sange asupra peretilor arterelor in timpul circulatiei prin organism. Valorile tensiunii arteriale sunt exprimate prin doua cifre importante: tensiune sistolica si tensiune distolica. Intelegerea diferentei dintre aceste doua valori poate ajuta la monitorizarea sanatatii cardiovasculare si la identificarea unor eventuale probleme medicale.
Atunci cand medicul masoara tensiunea arteriala, rezultatul este afisat sub forma a doua numere, de exemplu 120/80 mmHg. Prima valoare indica tensiune sistolica, iar a doua reprezinta tensiune distolica. Ambele sunt importante pentru evaluarea functionarii inimii si a vaselor de sange.
Ce este tensiunea arteriala?
Tensiunea arteriala este forta cu care sangele circula prin artere. Aceasta variaza pe parcursul zilei in functie de activitatea fizica, stres, alimentatie, odihna sau starea generala de sanatate.
Valorile tensiunii arteriale sunt alcatuite din:
- tensiune sistolica;
- tensiune distolica.
Aceste doua valori sunt masurate in milimetri coloana de mercur (mmHg) si sunt esentiale pentru evaluarea sanatatii cardiovasculare.
Ce este tensiunea sistolica?
Tensiunea sistolica reprezinta presiunea exercitata asupra arterelor in momentul in care inima se contracta si pompeaza sange in organism. Aceasta este prima valoare afisata la masurarea tensiunii arteriale.
De exemplu, intr-o valoare de 120/80 mmHg:
- 120 reprezinta tensiune sistolica;
- 80 reprezinta tensiune distolica.
O valoare crescuta pentru tensiune sistolica poate indica faptul ca arterele sunt rigide sau ca inima depune un efort mai mare pentru a pompa sangele.
Ce este tensiunea distolica?
Tensiunea distolica reprezinta presiunea din artere in momentul in care inima se relaxeaza intre doua batai. Aceasta este a doua valoare a tensiunii arteriale.
Tensiunea distolica reflecta rezistenta vaselor de sange si modul in care organismul mentine circulatia sanguina in perioadele de repaus cardiac. Valorile crescute pentru tensiune distolica pot semnala existenta hipertensiunii arteriale sau a altor afectiuni cardiovasculare.
Diferenta dintre tensiune sistolica si tensiune distolica
Principala diferenta dintre tensiune sistolica si tensiune distolica este momentul in care sunt masurate in raport cu activitatea inimii.
Tensiunea sistolica masoara:
- presiunea din artere in timpul contractiei inimii;
- forta cu care sangele este pompat in organism.
Tensiunea distolica masoara:
- presiunea existenta intre bataile inimii;
- rezistenta permanenta din artere.
Ambele valori sunt importante deoarece pot oferi indicii despre sanatatea inimii, elasticitatea arterelor si riscul cardiovascular.
Care sunt valorile normale pentru tensiune sistolica si tensiune distolica?
Valorile considerate normale pentru adulti sunt, in general:
- tensiune sistolica sub 120 mmHg;
- tensiune distolica sub 80 mmHg.
Clasificarea tensiunii arteriale poate include:
- tensiune optima: sub 120/80 mmHg;
- tensiune normala: 120-129/80-84 mmHg;
- tensiune normal inalta: 130-139/85-89 mmHg;
- hipertensiune arteriala: peste 140/90 mmHg.
Atat tensiunea sistolica, cat si tensiunea distolica trebuie interpretate impreuna, deoarece valorile anormale pot creste riscul de afectiuni cardiovasculare.
Ce inseamna cand tensiunea sistolica este mare?
O valoare mare pentru tensiune sistolica poate aparea atunci cand arterele isi pierd elasticitatea, aceasta putand fi una dintre cauza, cu toate acestea ensiunea sistolică poate crește și din cauza stresului, efortului fizic, hipertiroidismului, bolilor renale etcAceasta situatie este mai des intalnita odata cu inaintarea in varsta.
Cresterea valorii pentru tensiune sistolica poate fi asociata cu:
- hipertensiune arteriala;
- stres;
- obezitate;
- sedentarism;
- consum excesiv de sare;
- afectiuni renale;
- diabet.
Hipertensiunea sistolica izolata apare atunci cand tensiunea sistolica este crescuta, dar tensiunea distolica ramane in limite normale.
Ce inseamna cand tensiunea distolica este mare?
Valorile mari pentru tensiune distolica pot indica o crestere permanenta a presiunii in artere, chiar si atunci cand inima este relaxata.
Cauzele pentru cresterea valorilor de tensiune distolica pot include:
- stres cronic;
- fumat;
- exces de alcool;
- alimentatie dezechilibrata;
- afectiuni endocrine;
- sedentarism.
O valoare mare pentru tensiune distolica poate creste riscul de accident vascular cerebral, infarct sau insuficienta cardiaca.
Ce inseamna tensiune mica?
Hipotensiunea este considerată, în general, o tensiune arterială sub 90/60 mmHg, deși interpretarea depinde de simptome și de caracteristicile individuale ale persoanei.
Atat tensiunea sistolica, cat si tensiunea distolica pot avea valori prea mici. Hipotensiunea poate provoca:
- ameteli;
- slabiciune;
- vedere incetosata;
- senzatie de lesin;
- dificultati de concentrare.
Valorile mici pentru tensiune sistolica sau tensiune distolica pot aparea din cauza:
- deshidratarii;
- anumitor medicamente;
- problemelor hormonale;
- afectiunilor cardiace;
- deficitului nutritional.
Cum se masoara corect tensiunea arteriala?
Pentru obtinerea unor valori corecte pentru tensiune sistolica si tensiune distolica, este important sa fie respectate anumite recomandari.
Inainte de masurare:
- evita cafeaua si fumatul cu 30 de minute inainte;
- odihneste-te timp de 5 minute;
- stai asezat intr-o pozitie confortabila.
In timpul masurarii:
- bratul trebuie sa fie sustinut la nivelul inimii;
- picioarele trebuie sa fie relaxate;
- nu vorbi in timpul procedurii.
Factori care influenteaza tensiunea arteriala
Valorile pentru tensiune sistolica si tensiune distolica pot varia pe parcursul zilei in functie de mai multi factori.
Printre cei mai importanti se numara:
- nivelul de stres;
- activitatea fizica;
- consumul de sare;
- greutatea corporala;
- consumul de alcool;
- somnul insuficient;
- fumatul;
- anumite afectiuni medicale.
Cand trebuie sa mergi la medic?
Consultul medical este recomandat daca valorile pentru tensiune sistolica sau tensiune distolica sunt constant crescute sau prea mici.
Solicita sfatul medicului daca apar:
- dureri de cap severe;
- ameteli frecvente;
- dificultati de respiratie;
- dureri in piept;
- palpitatii;
- tulburari de vedere.
Cum poti mentine valori normale pentru tensiune sistolica si tensiune distolica?
Un stil de viata echilibrat poate contribui la mentinerea unor valori sanatoase pentru tensiuneasistolica si tensiunea distolica.
Recomandarile generale includ:
- alimentatie bogata in legume si fructe;
- reducerea consumului de sare;
- activitate fizica regulata;
- evitarea fumatului;
- limitarea consumului de alcool;
- controlul greutatii corporale;
- gestionarea stresului;
- somn suficient.
Tensiune sistolica si tensiune distolica la varstnici
Odata cu inaintarea in varsta, arterele isi pot pierde elasticitatea. Din acest motiv, tensiunea sistolica tinde sa creasca mai frecvent la persoanele in varsta. Tensiunea distolica poate ramane normala sau poate scadea usor la anumite persoane varstnice. Diferenta mare dintre cele doua valori poate indica rigidizarea arterelor.
Monitorizarea regulata este importanta deoarece hipertensiunea arteriala creste riscul de:
- accident vascular cerebral;
- insuficienta cardiaca;
- afectiuni renale;
- infarct miocardic.
Tensiune sistolica si tensiune distolica in timpul sarcinii
In timpul sarcinii, valorile pentru tensiune sistolica si tensiune distolica pot suferi modificari temporare. Uneori, tensiunea distolica si tensiunea sistolica pot creste din cauza preeclampsiei, o complicatie care necesita monitorizare medicala.
Semnele de alarma pot include:
- umflarea brusca a membrelor;
- dureri de cap severe;
- tulburari de vedere;
- crestere rapida in greutate.
Femeile insarcinate trebuie sa isi monitorizeze regulat valorile tensionale conform recomandarilor medicului.
Care este legatura dintre hipertensiune si bolile cardiovasculare?
Valorile crescute pentru tensiune sistolica si tensiune distolica pot afecta in timp vasele de sange si organele importante.
Hipertensiunea arteriala netratata poate creste riscul de:
- infarct;
- accident vascular cerebral;
- insuficienta cardiaca;
- afectare renala;
- probleme de vedere.
Intrebari si raspunsuri
Ce diferenta exista intre tensiune sistolica si tensiune distolica?
Tensiunea sistolica masoara presiunea din artere in timpul contractiei inimii, iar tensiunea distolica masoara presiunea existenta intre doua batai ale inimii.
Care sunt valorile normale pentru tensiune sistolica si tensiune distolica?
In general, valorile considerate normale sunt sub 120 mmHg pentru tensiune sistolica si sub 80 mmHg pentru tensiune distolica.
Este periculoasa o tensiune sistolica mare?
O valoare crescuta pentru tensiune sistolica poate creste riscul de boli cardiovasculare daca nu este controlata corespunzator.
Riscul este determinat de:
- valoarea tensiunii;
- durata hipertensiunii;
- ceilalți factori de risc cardiovascular.
O singură măsurătoare crescută nu înseamnă automat risc semnificativ de boli cardiovasculare.
Ce inseamna o tensiune distolica mare?
O valoare mare pentru tensiune distolica poate indica hipertensiune arteriala si cresterea rezistentei din vasele de sange.
Poate stresul sa influenteze tensiunea arteriala?
Da, stresul poate creste temporar valorile pentru tensiune sistolica si tensiune distolica.
Cat de des trebuie masurata tensiunea arteriala?
Frecventa masurarii depinde de varsta, istoricul medical si recomandarile medicului. Persoanele cu hipertensiune ar trebui sa monitorizeze regulat valorile pentru tensiune sistolica si tensiune distolica.
Diagnosticul de hipertensiune arterială nu se stabilește pe baza unei singure măsurători. Sunt necesare măsurători repetate, efectuate în condiții standardizate, iar în unele cazuri poate fi recomandată monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (Holter TA).