Expunerea la soare poate avea beneficii pentru starea de spirit si pentru sinteza vitaminei D, insa devine riscanta atunci cand pielea este expusa prea mult timp la radiatii ultraviolete. Soarele nu afecteaza toate tipurile de piele la fel. Unele persoane se ard dupa numai cateva minute, in timp ce altele se bronzeaza mai usor si observa mai tarziu semnele de suprasolicitare cutanata. De aceea, dna dr. Raluca Elena Dragan, medic rezident dermatovenerologie, ne explica in cadrul acestui articol, unul dintre cele mai importante criterii pentru o expunere responsabila: fototipul cutanat, adica felul in care pielea reactioneaza in mod natural la razele solare.
Fototipul cutanat este descris frecvent prin scala Fitzpatrick, care imparte pielea in sase categorii, de la piele foarte deschisa, care se arde rapid si nu se bronzeaza, pana la piele foarte inchisa, care se arde rar. Totusi, un fototip mai inchis nu inseamna protectie completa. Radiatiile UV pot produce arsuri, pete pigmentare, imbatranire prematura, afectarea ochilor si cresterea riscului de cancer de piele, chiar si atunci cand pielea nu se inroseste imediat. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda protectie solara prin haine, palarie, ochelari, umbra si produse cu spectru larg, iar CDC atrage atentia ca atunci cand indicele UV este 3 sau mai mare trebuie luate masuri de protectie.
Crema de protectie anti-imbatranire Age Repair SPF50+ de la Rilastil este o crema avansata de protectie solara cu proprietati anti-imbatranire
Ce este fototipul cutanat si de ce conteaza
Fototipul cutanat arata capacitatea naturala a pielii de a se proteja impotriva radiatiilor UV prin melanina, pigmentul care da culoare pielii, parului si ochilor. Cu cat pielea produce mai putina melanina, cu atat este mai vulnerabila la arsuri solare. Persoanele cu piele foarte deschisa, pistrui, par blond sau roscat si ochi deschisi la culoare au, de obicei, un risc mai mare de arsura dupa expunere scurta la soare. Persoanele cu piele maslinie sau inchisa au o protectie naturala mai buna, dar nu sunt ferite de efectele cumulative ale soarelui.
Este important sa stiti ce fototip aveti pentru a adapta timpul petrecut la soare, nivelul de SPF, hainele de protectie si intervalele orare in care stati afara. Doua persoane pot sta la soare acelasi numar de minute, dar reactiile pielii pot fi complet diferite. Una se poate bronza treptat, in timp ce alta poate dezvolta roseata, usturime si descuamare.
Clasificarea Fitzpatrick: cele 6 tipuri de piele
Scala Fitzpatrick este folosita in dermatologie pentru a descrie raspunsul pielii la expunerea solara. Nu este un diagnostic in sine, dar poate fi un reper util pentru alegerea masurilor de protectie.
Fototip I inseamna piele foarte deschisa, adesea cu pistrui, par blond deschis sau roscat si ochi albastri sau verzi. Acest tip de piele se arde foarte usor si, de regula, nu se bronzeaza. Persoanele cu fototip I au nevoie de protectie ridicata, haine care acopera pielea, palarie si evitarea expunerii directe in orele de varf.
Fototip II include pielea deschisa, care se arde usor si se bronzeaza greu. Poate aparea o usoara pigmentare dupa expuneri repetate, dar riscul de arsura ramane crescut. SPF-ul ridicat si expunerea treptata sunt esentiale.
Fototip III descrie pielea deschisa spre medie, care se poate arde uneori, dar se bronzeaza progresiv. Este un fototip frecvent intalnit si poate crea falsa impresie ca protectia nu este mereu necesara. In realitate, arsura poate aparea rapid in zilele cu indice UV mare.
Fototip IV inseamna piele maslinie sau medie-inchisa, care se bronzeaza usor si se arde mai rar. Chiar si asa, expunerea prelungita poate produce pete pigmentare, imbatranire prematura si leziuni cutanate.
Fototip V include pielea inchisa, care se bronzeaza intens si se arde rar. Riscul de arsura este mai mic, dar protectia ramane necesara, mai ales in cazul expunerii repetate, la mare, la munte sau in zone cu indice UV crescut.
Fototip VI descrie pielea foarte inchisa, care se arde foarte rar. Chiar daca melanina ofera o protectie naturala mai mare, radiatiile UV pot afecta pielea si ochii, iar anumite probleme, cum sunt hiperpigmentarile, pot fi accentuate de soare.
Cat timp este sigur sa stati la soare in functie de tipul de piele
Nu exista un timp universal sigur pentru toata lumea. Durata tolerata depinde de fototip, indicele UV, ora, anotimp, locatie, altitudine, reflexia apei sau a nisipului, tratamentele folosite si sensibilitatea individuala a pielii. In zilele cu soare puternic si indice UV mare, pielea foarte deschisa poate incepe sa sufere daune dupa numai cateva minute.
Spray incolor pentru corp, care se aplica usor pe piele. Previne arsurile, petele si iritatiile provocate de expunerea la soare.
Ca reper orientativ, in conditii de soare intens, fara protectie solara, timpul pana la aparitia riscului de arsura poate fi aproximativ:
- Fototip I: 5-10 minute;
- Fototip II: 10-15 minute;
- Fototip III: 15-25 de minute;
- Fototip IV: 25-40 de minute;
- Fototip V: 40-60 de minute;
- Fototip VI: peste 60 de minute, dar cu risc acumulativ in timp.
Aceste intervale nu trebuie interpretate ca recomandare de stat la soare fara protectie, ci ca o estimare a vulnerabilitatii pielii. In realitate, protectia solara ar trebui folosita inainte ca pielea sa dea semne de arsura. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un produs cu spectru larg, SPF cel putin 30, aplicat generos, iar reaplicarea este necesara la aproximativ doua ore sau mai des dupa inot, transpiratie ori stergere cu prosopul.
Cand devine expunerea la soare periculoasa
Expunerea devine periculoasa atunci cand radiatiile UV depasesc capacitatea naturala de aparare a pielii. Primele semne pot fi roseata, senzatie de caldura, usturime, sensibilitate la atingere sau aparitia unor zone dureroase. In forme mai severe, pot aparea vezicule, descuamare, frisoane, dureri de cap, greata sau semne de insolatie.
Totusi, un aspect esential este ca daunele solare nu se vad intotdeauna imediat. Pielea poate acumula leziuni celulare chiar daca nu apare arsura evidenta. Radiatiile UV sunt asociate cu imbatranirea prematura a pielii, pete pigmentare si cresterea riscului de cancer cutanat. OMS subliniaza ca numarul cazurilor de cancer de piele este legat de cresterea expunerii la soare si la surse artificiale de UV, precum solarele.
Indicele UV: reperul care conteaza mai mult decat temperatura
Multi oameni cred ca riscul este mare doar atunci cand este foarte cald. In realitate, radiatiile UV nu depind direct de senzatia de caldura. Puteti suferi arsuri si intr-o zi mai racoroasa, cu vant, daca indicele UV este ridicat. Indicele UV arata intensitatea radiatiei ultraviolete la nivelul solului si este un reper important pentru protectia zilnica.
Spray racoritor dupa plaja este o emulsie fin nebulizata, cu o textura usoara si absorbtie rapida care hidrateaza si calmeaza pielea supusa stresului oxidativ cauzat de radiatiile ultraviolete, mentinand-o astfel sanatoasa si elastica.
Cand indicele UV este 3 sau mai mare, CDC recomanda masuri de protectie impotriva expunerii excesive. Acestea includ umbra, haine de protectie, palarie, ochelari de soare si crema cu protectie solara. In zilele de vara, mai ales intre orele 10:00 si 16:00, indicele UV poate fi suficient de ridicat incat arsura sa apara rapid, in special la fototipurile I si II.
Ce factori influenteaza expunerea la soare in afara de fototip
Fototipul este important, dar nu este singurul factor. Ora la care va expuneti conteaza foarte mult. In intervalul 10:00-16:00, radiatiile UV sunt de obicei mai intense, iar timpul sigur de expunere scade.
Locul in care va aflati poate schimba riscul. La munte, radiatiile UV sunt mai puternice, deoarece atmosfera filtreaza mai putin. La mare, nisipul si apa reflecta lumina si cresc expunerea. Iarna, zapada poate reflecta radiatiile UV si poate produce arsuri pe fata, buze sau zona ochilor.
Vantul si umiditatea pot crea o senzatie falsa de siguranta. Daca nu va este foarte cald, puteti avea impresia ca soarele nu este puternic. De fapt, pielea poate fi afectata in continuare. De asemenea, norii nu blocheaza complet radiatiile UV, de aceea protectia ramane importanta si in zilele partial innorate.
Cum se foloseste corect protectia solara
Protectia solara nu inseamna doar aplicarea unei creme dimineata. Pentru expunere reala la exterior, alegeti un produs cu spectru larg, care protejeaza atat impotriva UVA, cat si impotriva UVB. UVA contribuie la imbatranirea pielii si la afectarea profunda a tesuturilor, iar UVB este implicata mai ales in arsurile solare.
Produsul trebuie aplicat in cantitate suficienta pe toate zonele expuse: fata, gat, urechi, decolteu, brate, maini, picioare si ceafa. Reaplicarea este importanta, mai ales dupa inot, transpiratie sau stergere cu prosopul. SPF-ul nu trebuie folosit ca pretext pentru a prelungi excesiv expunerea. Protectia eficienta inseamna combinatie: umbra, haine, palarie cu bor larg, ochelari de soare si crema cu SPF. OMS recomanda folosirea tuturor acestor metode, nu doar a uneia singure.
Copiii, persoanele varstnice si pielea sensibila
Copiii au nevoie de precautii suplimentare, deoarece pielea lor este mai sensibila, iar arsurile solare din copilarie pot avea efecte pe termen lung. Bebelusii si copiii mici trebuie protejati prin umbra, haine usoare, palarie si expunere limitata, iar produsele SPF trebuie alese in functie de varsta si recomandarea medicului.
Persoanele varstnice pot avea pielea mai subtire si mai fragila. De asemenea, anumite tratamente medicamentoase pot creste sensibilitatea la soare. Antibioticele, unele antiinflamatoare, tratamentele pentru acnee, retinoizii, anumite diuretice sau produse cosmetice exfoliante pot face pielea mai vulnerabila. Daca folositi tratamente dermatologice sau medicamente cronice, intrebati medicul daca trebuie sa aveti masuri suplimentare de fotoprotectie.
Bronzul nu este o garantie de protectie
Bronzul este o reactie de aparare a pielii la radiatiile UV, nu un semn ca pielea este complet protejata. Chiar si pielea bronzata poate suferi daune celulare. De asemenea, bronzarea la solar nu este o metoda sigura de pregatire a pielii pentru vacanta. Sursele artificiale de UV pot creste riscul de afectare cutanata si nu ar trebui folosite ca metoda de protectie.
Scopul nu este sa evitati complet lumina naturala, ci sa va expuneti inteligent. Puteti beneficia de timp petrecut afara fara sa va fortati pielea si fara sa urmariti bronzarea intensa.
5 cele mai frecente intrebari adresate medicului
Dna dr. Raluca Elena Dragan, medic rezident dermatovenerologie, a raspuns in detaliu celor mai frecvente intrebari adresate de pacienti.
1. Cum imi pot da seama corect ce fototip cutanat am si cand este nevoie de evaluarea unui dermatolog?
Fototipul cutanat reprezinta o caracteristica constitutionala, determinata genetic si prezenta de la nastere, care poate fi evaluata utilizand clasificarea Fitzpatrick. Aceasta ia in considerare caracteristici precum culoarea pielii, a parului si a ochilor, prezenta sau absenta pistruilor, precum si modul in care pielea reactioneaza la expunerea la soare fara protectie solara, respectiv tendinta de a dezvolta eritem solar sau capacitatea de bronzare. Scala Fitzpatrick imparte pielea in sase fototipuri, variind de la pielea foarte deschisa, care se arde usor si se bronzeaza minim, pana la pielea foarte inchisa la culoare, care se bronzeaza intens si rareori dezvolta arsuri solare.
Pentru a intelege mai usor aceasta clasificare, iata cateva exemple:
• piele deschisa la culoare, ochi caprui, par blond inchis-saten, care se arde moderat, dar cu posibilitatea de bronzare progresiva – corespunde fototipului III;
• piele foarte deschisa, ochi albastri, par blond deschis sau roscat, frecvent cu pistrui, care se arde aproape intotdeauna la expunerea la soare si nu se bronzeaza – corespunde fototipului I;
• piele maslinie, ochi caprui si par brunet, care se bronzeaza usor si prezinta un risc redus de arsura solara – corespunde fototipului IV.
Evaluarea dermatologica este necesara in cazul arsurilor solare insotite de vezicule, edem important sau de simptome sistemice precum febra, frisoane, greata, varsaturi ori manifestari neurologice, cum ar fi confuzia, ametelile, letargia sau pierderea starii de constienta. De asemenea, consultul medical este recomandat daca apar semne de infectie la nivelul veziculelor sau daca simptomatologia persista in ciuda masurilor terapeutice uzuale, precum aplicarea compreselor reci, administrarea antiinflamatoarelor si utilizarea produselor topice calmante si hidratante.
2. Cat timp pot sta la soare copiii in functie de varsta si tipul de piele?
Nu exista o durata universala considerata sigura pentru expunerea copiilor la soare. Teoretic, copiii cu fototipuri Fitzpatrick I-III, care au piele deschisa la culoare si predispozitie crescuta la arsuri solare, necesita masuri de fotoprotectie mai riguroase si perioade mai scurte de expunere directa la soare comparativ cu cei cu fototipuri mai inchise la culoare IV-VI. La sugarii cu varsta sub 6 luni se recomanda evitarea completa a expunerii directe la soare, deoarece pielea lor este insuficient dezvoltata pentru a face fata efectelor radiatiilor ultraviolete. Dupa aceasta varsta, expunerea la soare trebuie limitata si realizata intotdeauna in asociere cu masuri complete si adecvate de fotoprotectie, precum utilizarea hainelor cu factor de protectie ultravioleta (UPF), a palariilor care sa protejeze fata, gatul, urechile, a ochelarilor de soare si a produselor cu SPF 50+.
Pielea copiilor este mai vulnerabila la efectele radiatiilor ultraviolete, deoarece este mai subtire si mai fragila, iar mecanismele sale naturale de protectie sunt incomplet dezvoltate. In plus, productia de melanina este mai redusa comparativ cu cea a adultilor, ceea ce limiteaza capacitatea pielii de a se proteja impotriva efectelor nocive ale radiatiilor UV. Copilaria reprezinta o perioada deosebit de vulnerabila in ceea ce priveste efectele nocive ale radiatiilor ultraviolete asupra pielii. Studiile arata ca expunerea excesiva la soare in primele doua decenii de viata contribuie semnificativ la cresterea riscului de cancer cutanat ulterior
3. Ce SPF este recomandat pentru fiecare fototip cutanat si cat de des trebuie reaplicat produsul de protectie solara?
Indiferent de fototipul cutanat, utilizarea protectiei solare este esentiala. Desi persoanele cu fototip Fitzpatrick V–VI dezvolta mai rar sau deloc arsuri solare, expunerea neprotejata la radiatii ultraviolete poate favoriza fotoimbatranirea, aparitia hiperpigmentarilor si cresterea riscului de aparitie a anumitor tipuri de cancer cutanat. Persoanele cu fototip Fitzpatrick I–II, care prezinta o predispozitie crescuta la arsuri solare, ar trebui sa utilizeze produse cu SPF 50+, in timp ce pentru celelalte fototipuri se recomanda utilizarea unui produs cu cel putin SPF 30.
Produsele de protectie solara trebuie aplicate cu aproximativ 15–30 de minute inainte de expunerea la soare si reaplicate la fiecare doua ore pentru mentinerea unei protectii eficiente. De asemenea, reaplicarea este necesara dupa contactul cu apa sau in cazul transpiratiei abundente, chiar daca produsul este etichetat ca fiind rezistent la apa. Pentru a obtine o protectie eficienta, se recomanda aplicarea unei cantitati de aproximativ 2 mg/cm² de piele. In practica, pentru fata si gat este necesara aproximativ cantitatea corespunzatoare regulii celor doua degete, respectiv doua linii de produs aplicate pe lungimea a doua degete. Protectia solara trebuie aplicata pe toate zonele expuse la soare, inclusiv la nivelul urechilor, buzelor, partea posterioara a gatului, precum si partea dorsala a picioarelor si mainilor, regiuni frecvent omise. Este important sa nu uitam ca si linia parului, precum si zonele scalpului unde parul este rar sau absent, sunt expuse radiatiilor solare, motiv pentru care se recomanda protejarea acestora prin purtarea unei palarii. Pentru o protectie optima, utilizarea fotoprotectiei este recomandata inclusiv in zilele innorate sau in timpul condusului.
4. Ce medicamente sau tratamente dermatologice pot creste sensibilitatea pielii la soare?
Exista numeroase clase de medicamente care pot determina fotosensibilitate, printre care antibioticele (in special tetraciclinele si fluorochinolonele), antifungicele, antimalaricele, antipsihoticele, antidepresivele, medicamentele antihipertensive (precum diureticele de ansa, diureticele tiazidice, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei si blocantele canalelor de calciu), unele hipolipemiante, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), agentii chimioterapici, precum si retinoizii sistemici si topici.
De asemenea, sensibilitatea pielii la radiatiile ultraviolete poate fi crescuta de exfoliantii chimici pe baza de alfa-hidroxiacizi (AHA) si beta-hidroxiacizi (BHA), precum si de anumite proceduri dermatologice, inclusiv peelingurile chimice, tratamentele laser si alte terapii care induc exfolierea sau remodelarea cutanata.
5. Ce semne apar pe piele dupa expunerea la soare si cand pot indica o problema dermatologica serioasa?
Expunerea excesiva si neprotejata la radiatiile ultraviolete poate determina atat arsuri solare, cat si fotoimbatranire cutanata. Radiatiile UVB actioneaza predominant la nivelul epidermului, fiind principalele responsabile de aparitia arsurilor solare. In schimb, radiatiile UVA patrund mai profund, pana la nivelul dermului, unde contribuie la procesul de fotoimbatranire.
Manifestarile arsurii solare variaza in functie de severitate, de la roseata si edem local pana la aparitia veziculelor. In cazurile mai grave, pot fi asociate si simptome sistemice precum febra, cefalee, ameteli, confuzie sau stare generala alterata. Fotoimbatranirea apare deoarece radiatiile UVA accelereaza degradarea fibrelor de colagen si elastina, structuri esentiale pentru fermitatea si elasticitatea pielii. Pe masura ce acestea sunt afectate, pielea isi pierde rezistenta, devine mai putin elastica si apar ridurile.
Riscul de aparitie a cancerelor cutanate non-melanocitare, precum carcinomul bazocelular si carcinomul spinocelular, este asociat in principal cu expunerea cumulativa la radiatiile ultraviolete. In schimb, riscul de melanom este corelat mai ales cu expunerile intense, de scurta durata, soldate cu arsuri solare. Din acest motiv, expunerea necontrolata la radiatii UV in perioada copilariei reprezinta un factor de risc important pentru dezvoltarea cancerului cutanat la varsta adulta.
Orice leziune cutanata care nu se vindeca, sangereaza spontan, continua sa creasca sau isi modifica aspectul trebuie evaluata de un medic dermatolog, deoarece poate reprezenta o forma de cancer cutanat. In cazul melanomului, poate fi utila regula ABCDE: A – asimetrie, B – margini neregulate (Borders), C – culoare neuniforma, D – diametru mai mare de 6 mm si E – evolutie. Prin urmare, orice alunita care prezinta una sau mai multe dintre aceste caracteristici necesita evaluare dermatologica, mai ales daca isi modifica dimensiunea, forma sau culoarea in timp.
Cand trebuie sa cereti sfatul medicului
Adresati-va medicului dermatolog daca faceti arsuri frecvente, daca apar pete noi, alunite care se modifica, leziuni care nu se vindeca, mancarimi persistente, sangerari sau modificari de culoare si forma ale alunitelor. De asemenea, este util un control dermatologic periodic daca aveti multe alunite, istoric familial de cancer de piele, piele foarte deschisa sau arsuri solare repetate in trecut.
Expunerea la soare trebuie adaptata si in cazul persoanelor cu boli dermatologice, boli autoimune, tratamente fotosensibilizante sau antecedente de cancer cutanat.
Concluzie
Cat de mult va puteti expune la soare depinde in primul rand de fototipul cutanat, dar si de indicele UV, ora, locatie, varsta, tratamente si istoricul pielii. Persoanele cu fototip I si II trebuie sa fie mult mai prudente, deoarece se pot arde foarte repede. Persoanele cu fototipuri mai inchise au o protectie naturala mai buna, dar nu sunt imune la efectele cumulative ale radiatiilor UV.
Cea mai sigura abordare este sa verificati indicele UV, sa evitati expunerea directa in orele de varf, sa folositi haine si accesorii de protectie si sa aplicati corect un produs SPF cu spectru larg. Soarele poate face parte dintr-un stil de viata sanatos, dar numai atunci cand este tratat cu respect si prudenta.
Surse:
https://www.typology.com/carnet/combien-de-temps-faut-il-pour-bronzer
https://daylong.ch/fr/daylong/conseils/la-protection-solaire/la-protection-naturelle
