Vi s-a intamplat vreodata sa fiti in mijlocul unei conversatii si, brusc, sa nu va amintiti un cuvant banal sau numele unei persoane foarte cunoscute? Sau poate va vine „pe varful limbii” un raspuns, dar nu reusiti sa-l formulati? Daca da, ati experimentat ceea ce specialistii numesc lapsus. Este o situatie frustranta, dar extrem de frecventa si, de cele mai multe ori, complet normala.
In cele ce urmeaza vom explica ce este un lapsus, si cu ajutorul dnei doctor Diana-Monica Nichitoiu - medic rezident medicina de familie, cum se diferentiaza un lapsus de alte tulburari de concentrare, cand este si daca este cazul sa ne ingrijoram in cazul aparitiei acestei tulburari.
Pentru a intelege ce este un lapsus, trebuie sa pornim de la definitia de baza: lapsusul este o eroare temporara de vorbire, de memorie sau de actiune, in care o persoana spune, scrie sau face altceva decat intentiona. In limbaj comun, ne referim in special la uitarile de scurta durata – de obicei, uitarea unui cuvant, a unui nume sau a unei informatii aparent simple.
Exista numeroase situatii in care va puteti confrunta cu un lapsus. De exemplu, nu reusiti sa va amintiti cum se numeste o persoana cunoscuta, chiar daca ii recunoasteti fata si va amintiti in ce context ati cunoscut-o. Sau vreti sa spuneti un cuvant simplu, precum „lingura”, dar in locul lui va vine „furculita” sau chiar un cuvant fara legatura. Aceste erori apar brusc, de obicei in momente de graba, stres sau oboseala, si pot disparea tot atat de brusc.
“Este important sa intelegeti ca lapsusul nu este un semn de slabiciune intelectuala. Creierul uman functioneaza extrem de complex, iar aceste mici „scapari” sunt, in general, inofensive si reflecta dinamica procesarii informatiei. De altfel, lapsusurile pot aparea si la persoane tinere, odihnite si foarte bine antrenate intelectual”, explica medicul.
Un lapsus nu este o simpla uitare, ci mai degraba o „eroare de comunicare” intre diferitele zone ale creierului care gestioneaza memoria, limbajul si atentia. Cand incercati sa accesati o informatie – de exemplu, un nume sau un cuvant – creierul activeaza un traseu neuronal specific pentru a o regasi. In cazul unui lapsus, acest traseu este partial blocat, iar semnalul se intrerupe temporar.
Zonele implicate in acest proces sunt multiple. Hipocampul este esential pentru stocarea si accesarea memoriei declarative, adica a informatiilor pe care le puteti exprima in cuvinte. Cortexul prefrontal, pe de alta parte, este implicat in atentie, organizarea gandirii si controlul executiv. Atunci cand sunteti obositi, stresati sau distrasi, aceasta zona poate functiona suboptim, afectand eficienta cu care accesati informatia dorita. Cortexul temporal stocheaza, printre altele, informatiile lingvistice – si orice disfunctie temporara aici poate duce la dificultati de exprimare.
Un fenomen bine cunoscut este „senzatia de pe varful limbii”, cand stiti ca stiti un cuvant, simtiti aproape fizic ca il aveti in minte, dar nu il puteti accesa complet. Este un semnal ca informatia se afla stocata in memorie, insa caile de acces catre ea sunt partial obstructionate. O analogie buna ar fi aceea a unui dosar intr-un sertar incuiat – stiti ca e acolo, dar nu gasiti cheia momentan.
Aceste blocaje sunt temporare si pot fi cauzate de interferenta altor informatii similare. De exemplu, incercand sa gasiti numele „Andrei”, s-ar putea sa va vina in minte „Adrian” sau „Alin” – nume cu structura asemanatoare, care concureaza pentru atentie si confunda procesele de selectie.
La aceasta intrebare ne-a raspuns dna doctor Diana-Monica Nichitoiu - medic rezident medicină de familie
“Un lapsus este un blocaj de memorie care apare izolat, rar și durează doar câteva minute. De obicei se întâmplă când suntem obosiți, stresați sau grăbiți, însă în rest mintea funcționează normal. În schimb, o tulburare de concentrare nu înseamnă doar uitarea unui cuvânt, ci este o problemă persistentă ce afectează atenția în general: e greu să urmărim discuții, să ne organizăm sau să finalizăm anumite sarcini, iar dificultatea este prezentă indiferent dacă suntem odihniți sau obosiți”.
Lapsusul nu este un fenomen omogen, ci poate imbraca mai multe forme. In literatura de specialitate, exista clasificari in functie de tipul de proces mental implicat. Daca vreti sa intelegeti mai bine ce este un lapsus, este util sa cunoasteti aceste variante:
Lapsus de vorbire (lapsus linguae): Este cel mai frecvent si consta in substituirea sau deformarea cuvintelor. De exemplu, spuneti „tristeti” in loc de „trestii” sau „mare” in loc de „tare”. Aceste scapari pot fi amuzante si adesea spontane.
Lapsus de memorie: Aici vorbim despre imposibilitatea temporara de a accesa o informatie cunoscuta – nume, date, cuvinte comune. Este ceea ce simtiti cand „va sta pe limba”, dar nu va puteti aminti.
Lapsus de actiune: O forma mai subtila – faceti o actiune diferita de cea intentionata. De exemplu, va duceti la frigider cu gandul sa luati lapte, dar luati suc. Sau vreti sa sunati o persoana si, din obisnuinta, formati alt numar.
Lapsus emotional: Este mai rar mentionat, dar relevant – uitati sau inlocuiti informatii din cauza unor blocaje emotionale. De exemplu, evitati fara sa constientizati numele unei persoane cu care ati avut un conflict.
Aceasta clasificare arata ca lapsusurile pot afecta diferite functii cognitive si pot avea cauze variate. Unele sunt simple greseli de vorbire, altele sunt efecte ale stresului, oboselii sau ale conflictelor interioare.
Daca va intrebati ce anume declanseaza un lapsus, raspunsul nu este singular. Exista mai multi factori care pot contribui la aparitia acestor „scapari” temporare de memorie sau de vorbire, majoritatea legati de functionarea normala a creierului in conditii de stres, suprasolicitare sau distragere.
Atunci cand nu va odihniti suficient, performanta cognitiva scade, iar procesele de memorare si accesare a informatiei devin mai lente si mai ineficiente. Creierul incearca sa compenseze lipsa de energie si se pot produce erori precum lapsusurile.
Sub presiune, mintea este ocupata cu evaluarea situatiei, gasirea solutiilor si gestionarea emotiilor. Acest „ruminat mental” poate bloca accesul la anumite informatii, mai ales cele care nu sunt esentiale pentru supravietuire sau decizii imediate. Astfel, uitarea unui nume sau a unui cuvant este un fel de „sacrificiu cognitiv” facut de creier pentru a prioritiza altceva.
In lumea moderna, suntem bombardati constant cu informatii: ecrane, notificari, sarcini multiple. Creierul trebuie sa filtreze, sa proceseze si sa retina ceea ce este relevant. In acest context, apar frecvent interferente intre informatii asemanatoare, ceea ce duce la lapsusuri.
Daca nu sunteti cu adevarat concentrati atunci cand primiti sau procesati o informatie, sansele ca aceasta sa fie stocata corect scad. Iar cand incercati sa o regasiti mai tarziu, este posibil sa nu fie disponibila imediat.
Incercand sa ganditi, sa vorbiti sau sa raspundeti prea repede, creierul poate sari anumiti pasi logici si apare un blocaj temporar – exact acel moment stanjenitor in care stiti ca stiti ceva, dar nu reusiti sa spuneti.
Pe scurt, lapsusurile pot fi declansate de o combinatie intre stres, oboseala, graba si supraincarcare informationala. Sunt reactii firesti ale unui sistem cognitiv care functioneaza la capacitate maxima si, uneori, are nevoie de pauza.
“Nu e motiv de panica daca un lapsus apare din cand in cand, mai ales in perioadele de oboseala sau stress”, explica dna doctor Diana-Monica Nichitoiu, medic resident medicina de familie. “Ingrijorarea apare cand aceste episoade devin mult mai frecvente decat inainte, apar fara un motiv evident si implica cuvinte simple, folosite zilnic” continua medical. “De asemenea, trebuie sa fim atenti daca apar dificultati in a urmari o conversatie sau in a organiza si finaliza activiatile obisnuite. Istoricul familial de boli neurodegenerative conteaza, iar orice scadere vizibila a performantei cognitive merita sa fie evaluata de un medic”.
In cele mai multe cazuri, lapsusul este un fenomen benign si face parte din functionarea normala a memoriei umane. Totusi, este firesc sa va intrebati daca astfel de momente de uitare ar putea indica o problema mai serioasa. Raspunsul depinde in mare masura de frecventa, contextul si impactul acestor lapsusuri asupra vietii de zi cu zi.
Daca lapsusurile sunt ocazionale, apar in perioade de oboseala sau stres si nu afecteaza activitatile importante, nu aveti motive de ingrijorare. Uitarea unui cuvant sau a unui nume, din cand in cand, este absolut normala. Este parte din dinamica zilnica a creierului si nu reprezinta un semn de boala.
Pe de alta parte, daca observati ca lapsusurile devin frecvente si interfereaza cu munca, relatiile sau activitatile zilnice, este bine sa discutati cu un medic. In special daca uitati evenimente recente, aveti dificultati in orientare sau pierdeti obiecte constant, pot exista semnale de avertizare care merita investigate.
Exista anumite afectiuni neurologice, precum tulburarile de memorie degenerative, care incep cu simptome subtile, asemanatoare cu un lapsus. Diferenta este ca, in aceste cazuri, uitarile sunt persistente, progresive si greu reversibile. In plus, pot fi insotite de confuzie, dificultati de exprimare sau de recunoastere a persoanelor cunoscute.
Este important sa diferentiati intre un lapsus si tulburari de concentrare cauzate de anxietate, depresie sau burnout. Acestea pot afecta capacitatea de a retine informatii, dar nu sunt legate direct de procese degenerative.
Surse
https://www.afis.org/Quelle-est-la-validite-de-l-explication-freudienne-des-lapsus
https://www.passeportsante.net/fr/psychologie/Fiche.aspx?doc=lapsus-revelateur
https://www.ecoute-psy.com/comment-fonctionne-un-lapsus-a-quoi-sert-il.htm
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www. catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook