Corpul uman: organe interne pe partea stanga

Corpul uman: organe interne pe partea stanga Corpul uman: organe interne pe partea stanga

Ultima actualizare: 8 aprilie 2024

Organele in corpul uman sunt pozitionate in mod specific si organizate in cadrul diferitelor sisteme corporale, pentru a sustine functiile vitale ale organismului. Cand discutam despre organele interne, le putem clasifica drept organe interne situate pe partea stanga si organe interne situate pe partea dreapta.

Cum sunt pozitionate principalele organe in corpul uman:

Toracele:

  • Inima: situata in partea centrala a toracelui; cand vine vorba despre organe interne situate pe partea stanga, este cea mai importanta.
  • Plamanii: plamanul drept si plamanul stang sunt organe interne situate pe partea stanga, respectiv dreapta a toracelui.
  • Diafragma: un muschi plat si in forma de dom, care separa toracele de abdomen si joaca un rol important in respiratie.

Abdomenul:

  • Stomacul: situat in partea stanga a abdomenului, sub diafragma.
  • Intestinul subtire: incepe din stomac si se intinde in partea superioara a abdomenului.
  • Colonul (intestinul gros): este situat in partea inferioara a abdomenului si este impartit in colonul ascendent, colonul transvers si colonul descendent.
  • Ficatul: situat in partea dreapta a abdomenului, sub diafragma, in partea superioara a abdomenului.
  • Splina: situata in partea stanga a abdomenului, sub coaste.
  • Pancreasul: situat in partea stanga si dreapta a abdomenului, in spatele stomacului.
  • Rinichii: situati in partea superioara a abdomenului, in spatele peritoneului, cate unul de fiecare parte a coloanei vertebrale.
  • Vezica urinara: situata in partea inferioara a abdomenului, in partea din fata a pelvisului.

Organe interne situate pe partea stanga a corpului uman includ, printre altele:


Organe interne situate pe partea stanga: inima

Situata in partea stanga a toracelui, inima este principalul organ al sistemului circulator, responsabil pentru pomparea sangelui prin corp.

Inima este un organ muscular cavitar situat in cavitatea toracica, intre plamani, in regiunea mediastinului. Este principalul organ al sistemului circulator si indeplineste un rol vital in pomparea sangelui prin intregul corp. Functia principala a inimii este de a pompa sangele bogat in oxigen catre toate tesuturile si organele si de a pompa sangele sarac in oxigen de la acestea spre plamani, pentru a fi oxigenat din nou.

Cum functioneaza inima si care este rolul ei in organism

  • Atriumuri si ventricule: inima este alcatuita din patru camere: doua atriumuri (atriumul drept si atriumul stang) si doua ventricule (ventriculul drept si ventriculul stang). Atriumurile sunt camere superioare care primesc sangele, in timp ce ventriculele sunt camere inferioare care pompeaza sangele.
  • Circulatia sangelui: sangele se intoarce din corp, sarac in oxigen, si intra in atriumul drept al inimii printr-o vena mare numita vena cava inferioara si prin vena cava superioara. De aici, sangele este pompat in ventriculul drept. Apoi, inima pompeaza sangele prin arterele pulmonare catre plamani, unde acesta primeste oxigen si isi elimina dioxidul de carbon. Sangele oxigenat se intoarce apoi in inima prin venele pulmonare si intra in atriumul stang. Din atriumul stang, sangele este pompat in ventriculul stang si apoi este trimis prin artera aorta catre tot corpul.
  • Contractie si relaxare: functionarea inimii implica contractii si relaxari regulate ale muschilor sai. Aceste contractii si relaxari sunt coordonate de un sistem electric intern, care genereaza impulsuri electrice pentru a provoca contractia si relaxarea inimii intr-o maniera ritmica si controlata.
  • Ciclul cardiac: ciclul cardiac este complet atunci cand inima trece prin doua faze principale: sistola si diastola. Sistola este faza de contractie a inimii, in timp ce diastola este faza de relaxare. In timpul sistolei, ventriculele se contracta si pompeaza sangele in afara inimii, in timp ce in timpul diastolei, ventriculele se relaxeaza si se umplu cu sange pentru urmatoarea contractie.

Rolul inimii este crucial pentru functionarea sanatoasa a organismului uman, deoarece asigura furnizarea de oxigen si substante nutritive catre toate celulele si organele si eliminarea produselor de degradare. Fara o functie adecvata a inimii, organismul nu ar putea supravietui.

Organe interne situate pe partea stanga: plamanul stang (plamanii)

Plamanii sunt organe organe esentiale ale sistemului respirator, situate in cavitatea toracica, in partea stanga si dreapta a pieptului. Acestia sunt responsabili pentru schimbul de gaze intre aerul inspirat si sange, facilitand oxigenarea sangelui si eliminarea dioxidului de carbon din organism.

Cum functioneaza plamanii si care este rolul lor in organism

  • Anatomie: plamanii sunt formati dintr-o retea complexa de tuburi mici numite bronhii si bronhiole, care se ramifica si devin tot mai mici, pana la alveolele pulmonare. Alveolele sunt mici saci de aer in care are loc schimbul de gaze cu sangele.
  • Inspirarea si expirarea: procesul respirator incepe cu inspiratia, in care diafragma si muschii intercostali se contracta, determinand extinderea cavitatii toracice si reducerea presiunii in plamani. Aceasta face ca aerul sa intre in plamani prin trahee si bronhii. Dupa ce sangele preia oxigenul din alveole, expiratia are loc cand diafragma si muschii intercostali se relaxeaza, si astfel cavitatile toracice se micsoreaza si imping aerul incarcat cu dioxid de carbon din plamani, in afara organismului, prin trahee si caile respiratorii.
  • Schimbul de gaze: in alveolele pulmonare, oxigenul din aerul inspirat trece prin membranele alveolare in capilarele sanguine, legandu-se de hemoglobina din globulele rosii si fiind transportat catre toate celulele corpului. In acelasi timp, dioxidul de carbon si alte produse de degradare ale metabolismului sunt transferate din sange in alveole, pentru a fi eliminate prin expiratie.
  • Reglarea respiratiei: procesul de respiratie este reglat de sistemul nervos autonom, care controleaza contractia muschilor respiratori si ratele de respiratie in functie de nevoile organismului. De exemplu, in timpul efortului fizic sau in situatii de stres, rata respiratorie poate creste pentru a furniza mai mult oxigen si a elimina mai eficient dioxidul de carbon.

Rolul principal al plamanilor in organism este de a asigura oxigenarea sangelui si eliminarea dioxidului de carbon, contribuind astfel la mentinerea unui echilibru adecvat al gazelor in sange si la sustinerea functiilor vitale ale celulelor si organelor. Plamanii sunt esentiali pentru supravietuirea organismului, iar orice afectiune care afecteaza functionarea lor poate avea consecinte grave pentru sanatate.

Organe interne situate pe partea stanga: splina

Splina este unul dintre organe interne situate pe partea stanga a abdomenului, sub coaste. Ea joaca un rol important in sistemul imunitar al corpului si in filtrarea sangelui.

Cum functioneaza splina si care este rolul ei in organism

  • Anatomie: splina este compusa din tesut limfatic si tesut sanguin. Este formata din doua tipuri principale de tesut: tesut limfatic, care contine limfocite si alte celule ale sistemului imunitar, si tesut sanguin, care include vene, artere si sinusuri splenice.
  • Functia imunitara: unul dintre rolurile principale ale splinei este de a fi implicata in sistemul imunitar al organismului. Splina are rolul de a filtra sangele, eliminand bacteriile, virusii, parazitii si alte particule straine, precum si celulele vechi sau deteriorate ale sangelui. Aceasta contribuie la eliminarea si distrugerea agentilor patogeni si a celulelor anormale din circulatia sanguina.
  • Rolul in productia de celule sanguine: in timpul dezvoltarii fetale si la sugari, splina are capacitatea de a produce celule sanguine, cum ar fi globulele rosii. Desi aceasta capacitate scade pe masura ce copilul creste, splina poate deveni activa in productia de celule sanguine in anumite conditii patologice, cum ar fi anemia sau alte boli care afecteaza productia de sange in maduva osoasa.
  • Stocarea si eliberarea de sange: splina serveste si ca rezervor de sange pentru organism. In cazul unei situatii de urgenta, cum ar fi o pierdere brusca de sange sau o scadere rapida a tensiunii arteriale, splina poate elibera sange stocat in sinusurile sale in circulatia generala, pentru a mentine presiunea sanguina si a asigura oxigenarea adecvata a tesuturilor.

In general, splina are un rol vital in sistemul imunitar si in circulatia sanguina, contribuind la protejarea organismului impotriva infectiilor si la mentinerea echilibrului sanguin. Datorita functiilor sale multiple, pierderea splinei sau afectarea grava a acesteia poate avea consecinte serioase pentru sanatate, cum ar fi cresterea riscului de infectii si anemie.

Organe interne situate pe partea stanga: stomacul

Stomacul este situat in partea stanga a abdomenului, sub diafragma si sub splina, unul dintre cele mai importante organe interne situate pe partea stanga a organismului.

Stomacul este un organ saciform, extensibil si musculos, situat in partea superioara a abdomenului, intre esofag si intestinul subtire. Este o parte importanta a sistemului digestiv si are multiple roluri in descompunerea alimentelor si inceperea procesului de digestie.

Cum functioneaza stomacul si care este rolul lui in organism

  • Receptia alimentelor: stomacul serveste ca un rezervor temporar pentru alimentele consumate. Dupa ce alimentele sunt inghitite si trec prin esofag, acestea ajung in stomac, unde sunt stocate temporar, inainte de a fi procesate si digerate.
  • Secretarea sucurilor gastrice: stomacul produce sucuri gastrice, care sunt o combinatie de acid clorhidric, enzime digestive si mucus. Acidul clorhidric ajuta la dezagregarea alimentelor si la activarea enzimelor digestive, cum ar fi pepsina, care incepe descompunerea proteinelor din alimente.
  • Amestecarea alimentelor: stomacul are o musculatura puternica, ce ii permite sa se contracte si sa se relaxeze pentru a amesteca alimentele cu sucurile gastrice, formand o pasta semilichida numita chymus. Aceasta amestecare este esentiala pentru a facilita procesul de digestie si absorbtie a substantelor nutritive.
  • Digerarea partiala a alimentelor: in timp ce alimentele sunt amestecate cu sucurile gastrice, incepe procesul de descompunere chimica a alimentelor in substante mai simple, precum proteinele in peptide si aminoacizi. Totodata, unele substante nutritive, precum vitamina B12 si mineralele, sunt absorbite direct in sange, prin peretele stomacului.
  • Reglarea eliberarii alimentelor in intestinul subtire: stomacul controleaza eliberarea lenta a alimentelor digerate in intestinul subtire. Acest lucru ajuta la mentinerea unui ritm constant de digestie si absorbtie a nutrientilor in intestinul subtire.
  • Protejarea impotriva infectiilor: mucusul produs de stomac formeaza un strat protector in interiorul sau, care ajuta la protejarea mucoasei stomacale impotriva acizilor si enzimelor digestive, precum si impotriva infectiilor bacteriene si virale.

Functia stomacului este cruciala pentru procesul de digestie si asimilare a nutrientilor din alimente. Orice disfunctie a stomacului poate duce la probleme digestive, cum ar fi indigestia, refluxul gastroesofagian sau ulcerele gastrice. Este important sa se mentina o alimentatie echilibrata si sanatoasa, pentru a asigura buna functionare a stomacului si a intregului sistem digestiv.

Organe interne situate pe partea stanga: pancreasul

Pancreasul este situat in partea stanga a abdomenului, in spatele stomacului. Este un organ mixt, avand functii endocrine si exocrine. Secreta enzime digestive si hormoni precum insulina si glucagon, care sunt implicati in reglarea nivelului de zahar din sange.

Cum functioneaza pancreasul si care este rolul lui in organism

  • Functia endocrina: una dintre functiile endocrine ale pancreasului este producerea hormonilor insulinei si glucagonului, care sunt esentiale pentru reglarea nivelului de glucoza (zahar) din sange si metabolismul carbohidratilor. Celulele beta din pancreas produc insulina, care ajuta la absorbtia glucozei din sange in celulele organismului, pentru a fi folosita ca sursa de energie. In acelasi timp, celulele alfa produc glucagon, care stimuleaza eliberarea de glucoza din depozitele de glicogen din ficat, cand nivelul de glucoza din sange scade.
  • Functia exocrina: partea exocrina a pancreasului este formata din grupe de celule numite acini, care produc si secreta enzime digestive intr-un canal comun numit duct pancreatic. Aceste enzime, cum ar fi amilaza pancreatica, lipaza si tripsina, ajuta la descompunerea carbohidratilor, grasimilor si proteinelor din alimente, facilitand procesul de digestie in intestinul subtire.
  • Eliberarea enzimelor digestive: enzimele digestive produse de pancreas sunt activate in mod normal in intestinul subtire, unde incep sa descompuna alimentele ingerate, pentru a permite absorbtia substantelor nutritive. Eliberarea acestor enzime este reglata de hormonul colecistokinina (CCK), care este eliberat cand alimentele ajung in duoden (prima parte a intestinului subtire).
  • Rolul in digestie: enzimele pancreatice descompun carbohidratii in zaharuri simple (cum ar fi glucoza si fructoza), grasimile in acizi grasi si glicerol si proteinele in peptide si aminoacizi. Aceste substante descompuse sunt apoi absorbite in sange si transportate la nivelul celulelor, pentru a fi folosite ca surse de energie sau pentru alte functii metabolice.
  • Protejarea impotriva auto-digestiei: desi pancreasul produce enzime puternice de digestie, acestea sunt activate in mod normal doar atunci cand ajung in intestinul subtire. Pentru a preveni autodigestia, pancreasul produce si elibereaza o enzima numita inhibitor pancreatic, care inhiba activitatea enzimelor pancreatice inainte de a ajunge in intestin.

Pancreasul joaca un rol crucial in digestie si in reglarea nivelului de glucoza din sange, iar disfunctia acestuia poate duce la afectiuni grave, cum ar fi diabetul zaharat sau pancreatita. Este important sa se mentina sanatatea pancreasului prin alimentatie sanatoasa, exercitii fizice regulate si evitarea factorilor de risc cunoscuti, cum ar fi consumul excesiv de alcool.

Organe interne situate pe partea stanga: colonul

Colonul este o parte a sistemului digestiv, unul dintre organe organe interne situate pe partea stanga a abdomenului (in cea mai mare parte a structurii sale). Este responsabil pentru absorbtia apei si a electrolitilor din materiile fecale si pentru formarea acestora in materii fecale.

Cum functioneaza si care este rolul lui in organism

  • Absorbtia apei si electrolitilor: una dintre functiile principale ale colonului este de a absorbi apa si electrolitii (saruri minerale) din materiile fecale. In timp ce alimentele sunt digerate si absorbite in intestinul subtire, resturile de alimente si apa ajung in colon. Aici, apa si electrolitii sunt extrase din materiile fecale, transformandu-le dintr-o pasta lichida intr-o masa solida.
  • Formarea si eliminarea fecalelor: pe masura ce materiile fecale se deplaseaza prin colon, acestea sunt compactate si formate in fecale, sub influenta contractiilor musculare ale colonului. Colonul serveste, de asemenea, ca loc de stocare temporara a fecalelor inainte de eliminarea lor din organism prin anus, in timpul defecatiei.
  • Fermentatia si digestia suplimentara: colonul gazduieste o populatie diversa de bacterii intestinale, cunoscute sub numele de microbiom. Aceste bacterii sunt implicate in fermentatia si descompunerea substantelor nutritive nedigerate, cum ar fi fibrele alimentare si carbohidratii complecsi, care nu au fost digerati complet in intestinul subtire. Acest proces suplimentar de digestie poate contribui la producerea de substante nutritive si vitamine, precum vitamina K si unele vitamine din complexul B.
  • Reglarea tranzitului intestinal: colonul are un rol important in reglarea tranzitului intestinal, controland viteza de trecere a materiilor fecale prin colon si determinand frecventa si consistenta scaunelor. Contractiile musculare ale colonului, cunoscute sub numele de miscari peristaltice, ajuta la impingerea materiilor fecale spre rect si anus, in timpul defecatiei.

In general, colonul joaca un rol crucial in procesul de digestie, absorbtie a apei si electrolitilor si eliminare a deseurilor din organism. Orice disfunctie a colonului poate duce la probleme digestive, cum ar fi constipatia, diareea, sindromul de colon iritabil sau afectiuni mai grave, cum ar fi cancerul de colon. Este important sa se mentina sanatatea colonului prin adoptarea unui stil de viata sanatos, care include o dieta echilibrata, hidratare adecvata si exercitii fizice regulate. De asemenea, screeningul regulat pentru cancerul de colon este recomandat pentru detectarea precoce a afectiunilor colonului.

Acestea sunt doar cateva dintre organe situate pe partea stanga a corpului uman. Exista si alte organe situate pe partea stanga, dar acestea sunt mai mici.