Ce este labirintita? Cauze, simptome, tratament si preventie

Labirintita este o afectiune a urechii interne care apare atunci cand labirintul membranos se inflameaza.

Aceasta inflamatie duce la simptome precum ameteala intensa (vertij), greata, varsaturi, zgomote in urechi (tinitus) si uneori pierderea auzului.

Labirintita poate fi cauzata de infectii virale sau bacteriene, dar si de unele boli sistemice sau autoimune.

Ce este labirintita si cum apare?

„Labirintul membranos este o parte complexa a urechii interne, formata din structuri care controleaza echilibrul si auzul. Atunci cand acest sistem este afectat de inflamatie, apar simptomele specifice”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala. Inflamatia poate aparea prin mai multe mecanisme:

• infectiile ajung in urechea interna din alte zone (de exemplu, din urechea medie, de la nivelul sinusurilor, in special mastoide, sau din sange);
• toxinele produse de bacterii sau virusuri afecteaza structurile interne;
• sistemul imunitar reactioneaza exagerat si ataca propriile tesuturi.

„In cazuri rare, inflamatia poate duce la o complicatie numita «labirintita osificanta», in care apare formarea de os in interiorul labirintului, ceea ce afecteaza permanent auzul”, mai adauga dr. Ioana Scripca.

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru labirintita?

Labirintita poate avea mai multe cauze, cele mai frecvente fiind infectiile.

1. Labirintita virala

Este cea mai frecventa forma. De obicei apare dupa o infectie respiratorie (raceala, gripa, sinuzita). Exemple importante sunt:

• virusul rubeolei sau citomegalovirusul (CMV) – pot cauza surditate congenitala;
• oreionul si rujeola – cauze frecvente de pierdere a auzului dupa nastere;
• virusul varicelo-zosterian – poate provoca sindromul Ramsay Hunt (herpes zoster oticus), cu paralizie faciala si eruptii.

2. Labirintita bacteriana

Apare mai rar, dar este mai severa. Se poate prezenta drept o complicatie in cazurile de:

• otita medie acuta;
• meningita bacteriana.

„Exista doua forme, cea seroasa si supurativa. In forma seroasa, inflamatia apare din cauza toxinelor bacteriene, iar in cea supurativa bacteriile infecteaza practic direct urechea interna”, ne explica dr. Ioana Scripca. Important de retinut este ca aproximativ 20% dintre copiii cu meningita bacteriana dezvolta probleme de auz sau echilibru.

3. Labirintita autoimuna

Este rara si apare cand sistemul imunitar ataca structurile proprii din urechea interna. Poate fi asociata cu boli precum poliarterita nodoasa si granulomatoza cu poliangeita.

4. Infectii precum HIV si sifilis

Acestea pot fi asociate cu labirintita, dar mecanismul exact nu este intotdeauna clar.

Factori de risc

Anumiti factori cresc riscul de a dezvolta labirintita. Fara a se limita la, acestia includ in special:

• infectiile respiratorii recente;
• diagnosticul de otomastoidita;

• otitele repetate;
• interventiile chirurgicale la nivelul urechii;
• traumatismele craniene;
• bolile sistemice.

Care sunt simptomele pacientului cu labirintita?

Labirintita este un diagnostic de excludere, ceea ce inseamna ca medicul trebuie sa elimine posibilitatea altor boli similare. Cele mai frecvente simptome sunt:

• vertij sever (senzatia ca „se invarte camera”);
• greata si varsaturi;
• pierderea echilibrului;
• tinitus (tiuit in urechi);
• diminuarea auzului.

Este important de retinut urmatoarele:

• vertijul intens dureaza de obicei pana la 72 de ore;
• dezechilibrul poate persista saptamani;
• simptomele pot dura mai mult la persoanele cu anxietate sau depresie.

Trebuie subliniat ca nu orice ameteala ar trebui sa ridice suspiciunea de labirintita. Senzatiile usoare de dezechilibru sau „cap usor” nu sunt specifice acestei afectiuni.

Cum se stabileste diagnosticul de labirintita?

Diagnosticul de labirintita bazeaza pe simptome, istoric medical si investigatii. Investigatii utile sunt:

• audiometria – evalueaza pierderea auzului;
• analize de sange – in functie de simptome;
• lichid cefalorahidian – daca se suspecteaza meningita;
• teste pentru HIV sau sifilis (in cazuri selectate, cu factori de risc asociati).

„Imagistica, precum RMN-ul si CT-ul, este eficienta pentru a exclude alte afectiuni, cum ar fi prezenta tumorilor sau accidentele vasculare. Investigatiile nu confirma direct diagnosticul de labirintita, dar ajuta la eliminarea altor cauze. Dupa cum s-a mentionat deja, diagnosticul este unul de excludere”, ne spune dr. Ioana Scripca.

Labirintita versus nevrita vestibulara versus boala Ménière

Aceste afectiuni pot fi usor confundate, deoarece au simptome similare, mai ales vertijul. Insa, este importanta diferentierea corecta si stabilirea diagnosticului diferential pentru initierea unui tratament cat mai specific.

„Sunt cateva caracteristici cheie care trebuie avute in vedere. Labirintita afecteaza echilibrul si auzul, pe cand nevrita vestibulara afecteaza doar echilibrul. Boala Ménière se prezinta cu episoade recurente si simptome fluctuante, nu are caracter neaparat continuu”, ne explica dr. Ioana Scripca.

De asemenea, diagnosticul diferential trebuie sa mai includa si:

• vertijul pozitional benign;
• accidentul vascular cerebral in fosa posterioara;
• neurinomul acustic sau schwannomul vestibular;
• malformatii ale urechii interne;
• fractura de os temporal;
• hemoragia urechii interne;
• neoplasmul osului temporal;
• scleroza multipla.

Care sunt alternativele de tratament pentru labirintita?

Tratamentul se individualizeaza in functie de cauza si de severitatea simptomelor.

1. Labirintita virala

• repaus la pat;
• hidratare;
• monitorizare;
• antiviralele si corticosteroizii nu au eficienta dovedita in toate cazurile.

2. Labirintita bacteriana

• antibiotice orale sau intravenoase;
• tratament urgent daca exista suspiciunea de meningita.

3. Labirintita autoimuna

• corticosteroizi;
• medicamente imunosupresoare (azatioprina, de exemplu).

4. Tratament simptomatic

In faza acuta se pot recomanda antihistaminice, benzodiazepine (maximum 72 de ore) si, pentru greata, antiemetice. Este important ca aceste medicamente sa nu fie utilizate prea mult timp, deoarece pot incetini recuperarea.

5. Tratament chirurgical

Este rar necesar, dar poate fi indicat in caz de mastoidita, colesteatom sau infectii severe.

Alte masuri importante

• mobilizare precoce, cu miscare adecvata, atent dozata, pentru a ajuta creierul sa se adapteze;
• reabilitare vestibulara, kinetoterapie;
• tratamente pentru tinitus (daca acesta persista).

Care sunt complicatiile si riscurile asociate?

„De obicei, labirintita are un prognostic bun, iar simptomele se amelioreaza in cateva zile. De altfel, inflamatia labirintului membranos este deseori o complicatie a meningitei sau otitei medii”, ne spune dr. Ioana Scripca. Dupa un episod sever de labirintita, pot aparea unele complicatii importante:

Pierderea persistenta a auzului sau tinitus (tiuit in urechi)

• unii pacienti pot ramane cu scadere permanenta a auzului;
• de asemenea, poate persista tinitusul (senzatia de tiuit in urechi);
• in aceste situatii, pot fi necesare aparatele auditive sau terapii speciale pentru tinitus.

Hipofunctia vestibulara bilaterala

• este o complicatie severa care apare cand sunt afectate ambele urechi interne;
• de obicei apare dupa meningita bacteriana;
• poate duce la tulburari de vedere (oscilopsia, senzatia ca obiectele „se misca”), dificultati de orientare in spatiu.

Surditatea completa (rara)

• poate aparea in cazuri grave de labirintita bilaterala, mai ales in cele asociate cu meningita bacteriana.

Labirintita osificanta

• este o complicatie a labirintitei supurative;
• presupune formarea de tesut osos in urechea interna, ceea ce poate afecta permanent auzul.

Mastoidita (infectia osului mastoid)

• poate aparea daca labirintita bacteriana nu este tratata corect;
• de obicei raspunde la tratamentul cu antibiotice intravenoase;
• in cazuri severe, poate necesita interventie chirurgicala (mastoidectomie, timpanoplastie).

Sfaturi pentru preventie

Desi nu toate cazurile pot fi prevenite, exista masuri utile de preventie. Acestea implica:

• tratarea corecta a infectiilor respiratorii;
• vaccinarea (rujeola, oreion, rubeola);
• igiena adecvata a urechii;
• evitarea automedicatiei;
• consultul medical rapid la aparitia simptomelor;
• controlul bolilor cronice.

Dupa aplicarea acestor masuri, riscul de complicatii scade semnificativ.

Cand se recomanda consultul medical?

Labirintita poate incepe brusc si simptomele pot fi intense, motiv pentru care este important sa stii cand este necesar sa mergi la medic. Unele manifestari pot semnala o problema serioasa care necesita evaluare rapida.

Se recomanda consultul medical daca apar simptome precum:

• vertij puternic (senzatia ca „se invarte camera”), care dureaza mai mult de cateva ore;
• greata si varsaturi persistente;
• pierdere de echilibru sau dificultati la mers;
• scadere brusca a auzului;
• tinitus (tiuit in urechi) aparut recent;
• simptome aparute dupa o raceala sau o infectie a urechii.

Aceste simptome pot indica labirintita, dar si alte afectiuni ale urechii interne.

Se recomanda solicitarea ajutorului medical de urgenta, prin apel la 112, daca apar simptome precum:

• slabiciune sau amorteala pe o parte a corpului;
• dificultati de vorbire;
• vedere dubla;
• dureri de cap severe;
• pierderea constientei;
• dificultati majore de mers sau coordonare.

Aceste semne pot sugera afectiuni neurologice grave (de exemplu, un accident vascular cerebral), nu doar labirintita, si reprezinta urgente medicale. Este recomandat consultul ORL si in situatiile in care:

• simptomele persista mai mult de cateva zile;
• vertijul reapare frecvent;
• auzul nu isi revine;
• exista antecedente de otite, interventii la ureche sau traumatisme.

„Chiar daca simptomele se amelioreaza, este util un control medical pentru, la medicul ORL, pentru evaluarea auzului, verificarea recuperarii echilibrului si recomandarea exercitiilor specifice de reabilitare vestibulara”, ne recomanda dr. Ioana Scripca.

Bibliografie:

Barkwill D, Winters R, Arora R. Labyrinthitis. [Updated 2025 Jul 23]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560506/

Dreu L, Gabor M, Povalej Bržan P, Rebol J. Comparison of Audiometric Outcomes Following Acute Labyrinthitis. Medicina (Kaunas). 2025 Nov 22;61(12):2083. doi: 10.3390/medicina61122083. PMID: 41470085; PMCID: PMC12734768. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12734768/

Gaillard F, Knipe H, Labyrinthitis. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 05 May 2026) https://doi.org/10.53347/rID-1559. Link: https://radiopaedia.org/articles/labyrinthitis

Maranhão AS, Godofredo VR, Penido Nde O. Suppurative labyrinthitis associated with otitis media: 26 years' experience. Braz J Otorhinolaryngol. 2016 Jan-Feb;82(1):82-7. doi: 10.1016/j.bjorl.2014.12.012. Epub 2015 Dec 11. PMID: 26718959; PMCID: PMC9444629. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9444629/

Oussoren FK, Schermer TR, Bruintjes TD, Leeuwen RBV. Idiopathic Labyrinthitis: Symptoms, Clinical Characteristics, and Prognosis. J Int Adv Otol. 2023 Nov;19(6):478-484. doi: 10.5152/iao.2023.231096. PMID: 38088320; PMCID: PMC10765229. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10765229/

Taxak P, Ram C. Labyrinthitis and Labyrinthitis Ossificans - A case report and review of the literature. J Radiol Case Rep. 2020 May 31;14(5):1-6. doi: 10.3941/jrcr.v14i5.3706. PMID: 33082921; PMCID: PMC7536013. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7536013/