Detalii despre lipodistrofie: cauze, simptome si tratament

Grasimea corporala joaca un rol vital in sanatatea organismului, tesutul adipos de sub piele contribuind la mentinerea temperaturii corporale si conferind protectie. In plus, ajuta la mentinerea nivelului normal al zaharului in sange, un proces metabolic complex. In acest context, lipodistrofia este o afectiune rara care perturba modul in care organismul acumuleaza si stocheaza tesutul adipos.

In acest articol vom prezenta simptomele lipodistrofiei, precum si tipurile si cauzele acestei afectiuni. De asemenea, vom descrie metodele de diagnostic si optiunile terapeutice prin care se pot gestiona cazurile de lipodistrofie.

Lipodistrofie – generalitati

Tesutul adipos (grasimea) este disponibil in tot corpul, inclusiv sub stratul de piele si la nivelul organelor interne. Tesutul adipos indeplineste numeroase functii importante, si anume:

• stocarea caloriilor din alimente pentru obtinerea energiei;
• protejarea diferitelor parti ale corpului;
• asigurarea izolatiei termice;
• eliberarea anumitor hormoni, cum ar fi leptina;
• gestionarea inflamatiei.

Lipodistrofia este termenul general care defineste un grup de afectiuni caracterizate prin pierderea completa (generalizata) sau partiala a tesutului adipos din anumite zone ale corpului si/sau distributia anormala a acestui tesut.

Practic, pacientul pierde tesut adipos din anumite zone ale corpului, dar il acumuleaza in altele, cum ar fi la nivelul organelor. Cazurile de lipodistrofie pot fi congenitale (prezente inca de la nastere) sau pot aparea mai tarziu in viata. In ambele situatii, incapacitatea organismului de a mentine tesutul adipos poate avea consecinte grave, care in timp pun viata in pericol.

In unele cazuri de lipodistrofie, tesutul adipos pierdut din unele zone ale corpului este stocat in mod necorespunzator in altele, cum ar fi in ficat, pancreas sau in muschii scheletici. Acest lucru cauzeaza anumite afectiuni, precum:

• steatoza hepatica;
• rezistenta la insulina si hiperinsulinemie (niveluri de insulina mai mari decat in ​​mod normal);
• diabet;
• hipertrigliceridemie (niveluri crescute ale trigliceridelor);
• pancreatita;
• sindrom metabolic;
• boli coronariene.

Nu toti pacientii care au lipodistrofie dezvolta aceste afectiuni, unii putand avea simptome mai usoare.

La persoanele cu lipodistrofie, pierderea tesutului adipos determina absenta anumitor hormoni, in special a leptinei. Leptina este un hormon eliberat de tesutul adipos, care ajuta organismul sa isi mentina greutatea normala pe termen lung. Acest hormon actioneaza prin reglarea impulsului foamei, oferind senzatia de satietate. Oamenii de stiinta inca studiaza leptina si cred ca aceasta influenteaza inclusiv metabolismul, reglarea sistemului endocrin si functia sistemului imunitar.

Persoanele cu lipodistrofie prezinta in general o scadere a nivelului de leptina, ceea ce poate provoca foame extrema, rezistenta la insulina si alte afectiuni.

Complicatiile acestei afectiuni apar de obicei inca din stadiile incipiente, deoarece nivelul scazut de tesut adipos si, prin urmare, nivelurile scazute ale leptinei determina dificultati in procesarea corecta a zaharului (glucozei) si a grasimilor (lipidelor) in organism. Drept urmare, aceste substante se acumuleaza in fluxul sanguin, fenomen care in general duce la dezvoltarea diabetului si la un risc mai mare de boli cardiovasculare.

Numeroasele tipuri de lipodistrofie prezinta modele variabile si uneori distincte de pierdere a tesutului adipos. Acestea pot fi generalizate, partiale sau localizate, iar in majoritatea cazurilor pierderea tesutului adipos este ireversibila. Majoritatea lipodistrofiilor sunt rare, cu exceptia lipodistrofiei induse de terapia antiretrovirala cu activitate ridicata (HAART) si a celei localizate.

Lipodistrofie – cauze si factori de risc

Tipurile de lipodistrofie pot fi rezultatul multor cauze, putand fi vorba de factori congenitali sau de modificari dobandite pe parcursul vietii, deseori survenite ca urmare a proceselor autoimune sau a medicamentelor.

• Cauzele formelor genetice de lipodistrofie

Formele genetice de lipodistrofie, si anume lipodistrofia generalizata congenitala si lipodistrofia partiala familiala, sunt cauzate de anumite mutatii genetice.

1. Cauza lipodistrofiei generalizate congenitale

Mutatiile genelor AGPAT2, BSCL2, CAV1 si CAVIN1 cauzeaza lipodistrofia generalizata congenitala de tipurile 1, 2, 3 si, respectiv, 4. Aceste gene joaca roluri importante in dezvoltarea si functia adipocitelor, celulele care depoziteaza grasimea in tesutul adipos. Mutatiile acestor gene afecteaza structura si functia adipocitelor.

Un copil cu lipodistrofie generalizata congenitala mosteneste mutatiile genetice de la parinti, care sunt purtatori ai unei copii a genei mutate, dar de obicei nu prezinta simptome ale afectiunii.

2. Cauza lipodistrofiei partiale familiale

Lipodistrofia partiala familiala poate fi cauzata de mutatii ale mai multor gene, cel mai frecvent fiind vorba despre mutatii ale genei LMNA.

Gena LMNA si celelalte gene asociate cu lipodistrofie partiala familiala ofera instructiuni pentru producerea unor proteine ​​cu o varietate de functii, printre care si roluri importante in depozitarea grasimilor si a adipocitelor. Mutatiile ale oricareia dintre aceste gene afecteaza dezvoltarea, structura sau functia adipocitelor.

Majoritatea cazurilor de lipodistrofie partiala familiala sunt mostenite autozomal dominant, adica o copie a genei mutate in fiecare celula este suficienta pentru a provoca afectiunea. In unele cazuri, acesti pacienti mostenesc mutatia de la unul dintre parinti, iar in alte cazuri boala apare din cauza unor mutatii noi, aleatorii, ale genei si apar la persoane fara istoric familial de lipodistrofie.

• Cauzele formelor dobandite de lipodistrofie

Cazurile de lipodistrofie dobandita pot fi cauzate de anumite medicamente, reactii autoimune sau pot avea o cauza necunoscuta (idiopatica). Desi lipodistrofiile dobandite nu au o baza genetica directa, unii cercetatori cred ca unele persoane pot avea o predispozitie genetica pentru dezvoltarea anumitor forme de lipodistrofie dobandita.

1. Cauzele lipodistrofiei generalizate dobandite

Lipodistrofia generalizata dobandita poate aparea in urma unei infectii sau a unei boli autoimune. Infectiile care au fost asociate cu aceasta forma de lipodistrofie sunt:

• varicela;
• rujeola;
• tusea convulsiva;
• difteria;
• pneumonia;
• osteomielita;
• mononucleoza.

Pe lista afectiunilor autoimune care pot constitui un factor de risc pentru lipodistrofie generalizata dobandita se numara:

• tiroidita autoimuna;
• hepatita autoimuna;
• dermatomiozita juvenila;
• artrita reumatoida;
• sindromul Sjogren;
• anemia hemolitica autoimuna.

Deseori insa, cauza lipodistrofiei generalizate dobandite este idiopatica.

2. Cauzele lipodistrofiei partiale dobandite

Cercetatorii cred ca lipodistrofia partiala dobandita este cauzata de faptul ca sistemul imunitar distruge accidental celulele adipoase. Peste 80% dintre persoanele cu aceasta forma de lipodistrofie au in sange niveluri scazute de complement 3 (C3), un factor proteic care in mod normal joaca un rol in reactia sistemului imunitar.

Persoanele cu lipodistrofie partiala dobandita au deseori in sange si un autoanticorp numit factor nefritic C3. Un autoanticorp este o proteina a sistemului imunitar care vizeaza si deterioreaza in mod eronat tesutul sanatos.

3. Cauza lipodistrofiei induse de terapia antiretrovirala cu activitate ridicata (HAART)

Inca nu se cunoaste motivul exact pentru care terapia antiretrovirala HAART (pe baza de inhibitori ai proteazei HIV-1) provoaca lipodistrofie.

Vestea buna este ca in prezent lipodistrofia nu mai constituie un pericol pentru majoritatea pacientilor care incep tratamentul pentru infectia cu HIV, deoarece medicamentele mai noi pentru aceasta afectiune sunt mai putin susceptibile sa provoace lipodistrofie.

Lipodistrofie – semne si simptome

Avand in vedere ca exista atat de multe tipuri de lipodistrofie, si simptomele variaza foarte mult.

Din cauza incapacitatii organismului de a procesa tesutul adipos, lipodistrofia duce la forme severe de tulburari metabolice, hormonale, cardiovasculare si de depozitare a grasimilor, astfel putand aparea urmatoarele semne si simptome:

• Modificari ale aspectului fizic

Contururile normale ale fetei si corpului sunt determinate partial de tesutul adipos. Cand tesutul adipos este absent, este prezent in cantitate redusa sau are o forma anormala, apar modificari ale aspectului fizic. Acestea pot fi suparatoare, in special in cazul femeilor, care in mod normal au o cantitate mai mare de tesut adipos sub piele. La femei, lipsa tesutului adipos poate duce la absenta tesutului mamar si la lipsa tesutului adipos pe solduri si fese, creand un aspect atletic. In schimb, persoanele cu lipodistrofie pot ajunge sa aiba depuneri suplimentare de grasime pe fata, ceafa sau la nivel abdominal si hepatic (steatoza non-alcoolica). Acest lucru se intampla deoarece organismul nu poate mentine stratul adipos de sub suprafata pielii, grasimea respectiva concentrandu-se in schimb in alte zone ale corpului.

Intrucat boala afecteaza aspectul fizic al pacientilor, acestia se pot confrunta si cu efecte psihologice profunde care pot necesita tratament psihiatric.

• Hirsutism/caderea parului

Unele femei cu lipodistrofie prezinta o crestere excesiva a parului pe fata si pe corp (hirsutism) sau se pot confrunta cu caderea parului de pe scalp. Fenomenul apare din cauza cresterii nivelului hormonilor masculini, pe fondul sindromului ovarelor polichistice, care este foarte frecvent la femeile cu lipodistrofie si rezistenta severa la insulina.

• Acanthosis nigricans

Unele persoane dezvolta acanthosis nigricans, o ingrosare si intunecare a pliurilor pielii. Aceasta problema medicala este de obicei deosebit de pronuntata la nivelul gatului, sub brate si in zona inghinala, desi uneori poate afecta si alte parti ale corpului. Nu este o afectiune grava in sine, dar poate duce la disconfort psihic suplimentar, din cauza aspectului anormal. De asemenea, poate duce la microfisuri ale pielii si, in cazuri severe, la infectii cutanate secundare.

• Tulburari metabolice

Tesutul adipos este locul unde stocam in mod normal orice exces de calorii pe care le consumam si le stocam apoi sub forma de trigliceride. Organismul depinde de rezervele de trigliceride pentru a supravietui in perioadele de post. Persoanele cu forme mai severe de lipodistrofie pot dezvolta o serie de tulburari metabolice. Le poate fi dificil sa tina post timp indelungat sau sa efectueze exercitii fizice prelungite. Grasimea produsa de organism sau grasimile din alimentatie nu se stocheaza corespunzator in tesutul adipos si, prin urmare, ajung din greseala in muschi, ficat si pancreas. In aceste locuri, lipodistrofia interfereaza cu productia sau efectele insulinei si astfel deseori se dezvolta diabetul zaharat. Acest lucru este adesea dificil de tinut sub control, deoarece poate exista o rezistenta severa la insulina. Nivelurile de trigliceride se acumuleaza, de asemenea, in sange (asa-numita hipertrigliceridemie) si, daca acestea ating niveluri ridicate, trigliceridele pot afecta aspectul pielii, declansand eruptii cutanate (xantom eruptiv) sau, mai grav, pot afecta pancreasul (pancreatita acuta).

• Afectiuni hepatice

In unele cazuri, depunerea excesiva si pe termen lung a grasimilor in ficat poate cauza inflamatie hepatica (hepatita) si uneori ciroza.

• Boli cardiovasculare

Intrucat pacientii cu lipodistrofie au deseori diabet si niveluri ridicate de grasimi in sange, acestia prezinta un risc mai mare de infarct miocardic si accidente vasculare cerebrale. O mare parte din tratamentul administrat in caz de lipodistrofie este menit sa reduca pe cat posibil riscul pe termen lung ale acestor probleme de sanatate, chiar daca la momentul instaurarii tratamentului simptomele nu sunt mereu evidente.

• Tulburari ginecologice si infertilitate

Nivelurile ridicate de insulina in sange apar cand pancreasul incearca sa depaseasca rezistenta la insulina producand mai multa insulina. Nivelurile excesive ale insulinei modifica echilibrul hormonilor masculini si feminini produsi de ovare. Principalele tulburari care survin astfel sunt menstruatiile neregulate, uneori asociate cu hirsutismul si aparitia sau agravarea acneei. Nivelurile ridicate de insulina influenteaza ovarele, afectand uneori ovulatia, ceea ce poate duce la tulburari de fertilitate. Aceasta combinatie de simptome este foarte similara cu cea observata in sindromul ovarelor polichistice, care intr-o oarecare masura poate afecta pana la 5% dintre femeile de varsta reproductiva. Nu exista dovezi ca lipodistrofia afecteaza hormonii sexuali sau fertilitatea in cazul barbatilor.

Lipodistrofie – diagnostic

Daca se suspecteaza ca pacientul are simptome de lipodistrofie, medicul va efectua o examinare clinica, va adresa intrebari despre istoricul medical personal si familial si va recomanda anumite investigatii medicale pentru a confirma diagnosticul sau pentru a exclude alte posibile cauze ale simptomelor.

Specialistul poate avea in vedere urmatoarele optiuni de diagnostic:

• RMN (imagistica prin rezonanta magnetica) al intregului corp – aceasta investigatie imagistica poate ajuta la evaluarea compozitiei si distributiei tesutului adipos din organism;
• panel metabolic complet – este un set de analize care masoara 14 substante din sangele pacientului. Acesta ofera informatii importante despre echilibrul chimic si metabolismul organismului. Medicul va analiza indeosebi nivelul glicemiei si pe cel al enzimelor hepatice.
• panel lipidic – este o analiza de sange care masoara nivelul anumitor molecule de grasime numite lipide. In majoritatea cazurilor, panelul include patru parametri diferiti ai colesterolului si o evaluare a nivelului trigliceridelor. Lipodistrofia provoaca deseori niveluri anormale ale colesterolului.
• analiza de sange pentru leptina – la pacientii care sufera de lipodistrofie si au niveluri de leptina anormal de mici, acest tip de analiza poate oferi indicatii despre cum va raspunde organismul pacientului la tratamentul de substitutie cu leptina;
• testare genetica – daca medicul suspecteaza ca o forma ereditara de lipodistrofie, acesta poate recomanda testarea genetica pentru a confirma diagnosticul;
• biopsie renala – presupune indepartarea chirurgicala a unei probe de tesut renal si examinarea la microscop a acesteia. Clinicianul poate recomanda aceasta investigatie medicala pentru a vedea daca rinichii pacientului a fost afectati de lipodistrofie.

Lipodistrofie – optiuni de tratament

Tratamentul si optiunile de gestionare a lipodistrofiei depind de tipul specific al afectiunii si de eventualele afectiuni asociate, cum ar fi diabetul sau nivelurile excesive ale colesterolului.

Pentru gestionarea lipodistrofiei, in general se recomanda urmatoarele optiuni terapeutice:

• medicatie de substitutie a leptinei – medicul poate prescrie metreleptina, o versiune sintetica a hormonului grasimilor, leptina. Persoanele cu lipodistrofie prezinta deseori un deficit de leptina. Acest hormon contribuie la controlul proceselor metabolice ale organismului si poate ajuta la reducerea nivelului ridicat de colesterol si trigliceride.
• tratamentul diabetului si al rezistentei la insulina – daca pacientul are rezistenta la insulina si/sau sufera de diabet din cauza lipodistrofiei, medicul ii va poate prescrie medicamente orale cum ar fi pioglitazona, metformina, sulfoniluree sau tiazolidindione. Unele persoane cu lipodistrofie pot necesita tratament cu insulina sintetica, pentru a-si tine sub control simptomele diabetului.
• reglarea nivelului de trigliceride si colesterol – medicamentele antidiabetice mentionate mai sus pot in general sa ajute si la reglarea nivelului de colesterol. De asemenea, medicul poate prescrie statine, cum ar fi rosuvastatina sau pravastatina. Persoanele cu hipertrigliceridemie extrema pot necesita traatament cu derivati ai acidului fibric sau suplimente cu acizi grasi polinesaturati n-3 din uleiuri de peste.
• interventie chirurgicala sau proceduri cosmetice – persoanele cu lipodistrofie care afecteaza zone sensibile din punct de vedere estetic, cum ar fi fata, pieptul sau zona pubiana, pot apela la interventii chirurgicale cosmetice pentru a-si imbunatati aspectul fizic si increderea in sine. Chirurgii plasticieni pot recurge la transplantul autolog de tesut adipos, reconstructie faciala cu lambouri libere si silicon sau alte implanturi efectuate in zonele din care lipseste tesutul adipos. La nevoie, se poate recomanda liposuctia sau excizia chirurgicala pentru a indeparta excesul de grasime nedorit de pe anumite parti ale corpului, cum ar fi barbia sau ceafa.

Pe masura ce se aprofundeaza complexitatea proceselor metabolice, s-ar putea ca treptat sa apara si alte optiuni de tratament.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23441-lipodystrophy

https://www.medicalnewstoday.com/articles/lipodystrophy

https://www.cuh.nhs.uk/patient-information/lipodystrophy/

https://www.yalemedicine.org/conditions/lipodystrophy