Fertilizarea in vitro. Ce presupune procedura FIV?

Fertilizarea in vitro. Ce presupune procedura FIV? Fertilizarea in vitro. Ce presupune procedura FIV?

Ultima actualizare: 30 iunie 2016

Din pacate, foarte multe cupluri se confrunta cu infertilitatea. Cauzele sunt variate si tin atat de genetica, de anumite afectiuni, cat si de stilul de viata, de nivelul de stres si de poluare. Se considera ca un cuplu are probleme de fertilitate atunci cand, in decursul unui an de zile, nu reuseste sa conceapa un copil. In astfel de cazuri, se poate apela la fertilizarea in vitro − in special atunci cand cauzele infertilitatii sunt cumulate, aceasta este singura varianta existenta. Aceasta tehnica a luat nastere in urma cu aproximativ 30 de ani, atunci cand s-a nascut primul copil in eprubeta, si continua sa dea rezultate din ce in ce mai bune de la an la an.

Ce inseamna fertilizarea in vitro?

Fertilizarea in vitro (FIV) este o tehnica de reproducere asistata prin care se uneste un ovul cu un spermatozoid in laborator, iar embrionii obtinuti ulterior sunt transferati in uter prin intermediul colului uterin. Procedura de fertilizare in vitro are sanse de reusita de aproximativ 30%, un cuplu avand nevoie, in medie, de 3 incercari pentru a obtine sarcina mult dorita. Este considerata a fi cea mai eficienta metoda din aceasta gama. A nu se confunda cu inseminarea artificiala, o metoda de conceptie mai naturala, prin care sperma este introdusa in uter.

Cand se recomanda procedura de fertilizare in vitro?

Procedura de fertilizare in vitro se recomanda in caz de endometrioza, ovare polichistice, sterilitate de cauza tubara sau imunologica. De asemenea, se recomanda in cazul in care spermograma prezinta tulburari sau transportul spermatozoizilor se face necorespunzator. Cuplurile carora toate analizele le-au iesit bine, insa nu pot avea copii, li se recomanda FIV. Aceasta tehnica de reproducere asistata nu se poate aplica in cazul cuplurilor cu parteneri diagnosticati cu HIV sau virus hepatic activ. Totodata, femeile care au probleme de natura cardiovasculara, ale aparatului respirator sau urogenital nu pot recurge la aceasta metoda de fertilizare, deoarece exista posibilitatea unei anestezii generale care nu va putea fi suportata de pacienta.

Etapele fertilizarii in vitro

·         Stimularea superovulatiei. Aceasta etapa presupune administrarea de medicamente cu rol in cresterea productiei de ovule si urmarirea, cu ajutorul ecografiilor transvaginale si a testelor de sange, momentului prielnic pentru prelevare.

·         Recoltarea ovulelor. Aceasta etapa presupune prelevarea ovulelor prin intermediul unei interventii chirurgicale minore ce implica extragerea ovulelor cu un ac din fiecare ovar.

·         Fertilizarea propriu-zisa a ovulelor. Intr-un mediu controlat, se combina sperma cu ovulul, uneori, ca urmare a numarului mic de spermatozoizi, ovulul fiind direct injectat cu sperma.

·         Transferul embrionar. Cand ovulul se divide, apar embrionii care sunt introdusi in uterul femeii cu ajutorul unui tub, nefiind necesara sedarea. Embrionii ramasi pot fi congelati si folositi intr-o noua etapa. In functie de cum se lipesc, acesti embrioni pot aduce o sarcina multipla.

Aspecte pro si contra FIV

Tratamentul de ovulatie nu cauzeaza cancer si nici nu implica alte probleme medicale si, cu toate ca presupune niste costuri ridicate, este cea mai veche, folosita si eficienta procedura de reproducere asistata. De cealalta parte a barierei, FIV-ul implica o serie de riscuri: sarcina multipla cu risc de avort, sarcina extrauterina, ectopica, care poate provoca leziuni grave mamei, risc de nastere prematura sau hiperstimulare ovariana. Totodata, un aspect contra FIV este faptul ca sansele de reusita sunt destul de mici, raportat la timpul si banii investiti.

Text: Madalina Manole