Gastroenterita de vara: ce cauze are, simptome si tratamente recomandate

Gastroenterita de vara: ce cauze are, simptome si tratamente recomandate
Farmacia Catena

Sezonul cald vine la pachet cu vacante, iesiri in aer liber si mult soare, toate foarte benefice in a sustine starea de vine. Totodata, nu trebuie subestimat impactul pe care temperaturile crescute si umiditatea il au asupra inmultirii si transmiterii agentilor patogeni care cauzeaza afectiuni de natura digestiva. In acest sens gastroenterita ocupa un loc fruntas in randul infectiilor din timpul sezonului estival, mai ales prin incidenta crescuta la copii, varstnici si persoanele cu imunitatea scazuta. Desi, in majoritatea cazurilor, este autolimitata si are o evolutie benigna, gastroenterita necesita o abordare atenta si, uneori, interventie terapeutica pentru a preveni complicatiile.

Cititi in continuare pentru a afla mai multe despre gastroenterita, inclusiv ce este si cum apare, care sunt tipurile cunoscute si cum se manifesta. De asemenea, vom mentiona si care sunt cele mai frecvente cauze, detaliem semnele si simptomele care ar trebui sa ridice semne de intrebare si va prezentam care sunt metodele moderne de diagnostic si tratament. In contextul unei astfel de infectii sunt foarte importante abordarea simptomatica si regimul alimentar adecvat in fazele acute si de recuperare, asadar trecem in revista si astfel de aspecte. In incheiere, vom puncta pe scurt potentialele riscuri si complicatii asociate, precum si masurile adecvate de preventie.


Ce este gastroenterita?

Gastroenterita defineste inflamatia acuta a mucoasei tractului digestiv – in special a celei de la nivelul stomacului si intestinului subtire, uneori extinzandu-se si la nivelul intestinului gros. In general, se manifesta printr-un tablou clinic dominat de greata, varsaturi, dureri abdominale cu diaree si febra.

Este o afectiune relativ frecventa, data fiind cauzele foarte diverse, iar severitatea sa poate varia de la forme usoare, autolimitate, pana la cazuri severe care necesita chiar spitalizare si terapie intravenoasa. La baza acestei inflamatii stau, de cele mai multe ori, infectiile virale sau cele de natura bacteriana, dar nu trebuie sa excludem posibilele cauze neinfectioase, chiar daca acestea sunt mai rare – toxice sau medicamentoase.

Tipuri de gastroenterita

In functie de factorul declansator, gastroenterita poate fi clasificata in doua mari categorii. Este important de identificat tipul specific, deoarece acesta impune un tratament diferit.

Gastroenterita infectioasa

Este cea mai frecventa forma de gastroenterita si este cauzata de microorganisme patogene, cel mai frecvent fiind vorba de virusuri (rotavirusul, norovirusul, adenovirus entericul) sau bacterii (Salmonella, Escherichia coli, Campylobacter, Shigella). Nu excludem, insa, agentii parazitari cum sunt Giardia lamblia, Cryptosporidium. Transmiterea lor se face pe cale fecal-orala – prin consum de apa sau alimente contaminate, contactul direct cu persoane infectate sau cu obiecte contaminate. Din acest motiv, in sezonul cald numarul de cazuri creste foarte mult.

De asemenea, in aceasta perioada igiena alimentara devine mai greu de controlat, oamenii tind sa consume mancaruri preparate in aer liber, iar alimentele se altereaza mai repede. In anumite cazuri se observa focare infectioase de gastroenterita, limitate in comunitati.

Gastroenterita neinfectioasa

Aceasta include forme determinate de toxine alimentare (cum ar fi intoxicatiile cu alimente ce s-au alterat sau preparate necorespunzator), efectele secundare ale anumitor medicamente (spre exemplu antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene), intolerante alimentare (lactoza, gluten) si afectiuni inflamatorii intestinale. Desi mai putin frecvente vara, nu trebuie excluse in contextul schimbarilor bruste ale regimului alimentar sau al automedicatiei excesive, nejustificate.

Gastroenterita de vara: cauze si factori declansatori

Pe perioada verii, temperaturile ridicate si umiditatea cresc capacitatea de inmultire a agentilor patogeni in alimente si bauturi, iar expunerea la posibile surse de contaminare este cu mult mai frecventa din cauza consumului de produse perisabile, al mancarii preparate in spatiile cu flux mare de oameni sau al lipsei de igiena in medii aglomerate (plaje, piscine, picnicuri). Implicit, creste si riscul de gastroenterita.

Alimentele necorespunzator refrigerate, ouale crude, lactatele nesterilizate si nepasteurizate, si fructele si legumele nespalate temeinic, carnea insuficient preparata – toate constituie surse de infectie des intalnite in anamneza pacientilor cu gastroenterita.

Consumul de apa din surse nesigure sau inghitirea accidentala a acesteia (in timpul inotului la mare, piscine publice) creste riscul de gastroenterita. De asemenea, calatoriile internationale in zone cu standarde sanitare reduse creste riscul de gastroenterita – fiind vorba in astfel de cazuri de asa-zisa „diareea calatorului”.

Simptome in gastroenterita de vara

Simptomele de gastroenterita adesea debuteaza brusc, la scurt timp dupa ingestia patogenului, si pot varia de la o usoara indispozitie digestiva pana la manifestari gastrointestinale severe. In mod obisnuit, pacientul acuza greata intensa urmata de varsaturi, dureri abdominale colicative, crampe, balonare, scaune diareice apoase, uneori cu mucus sau chiar sange, febra moderata sau inalta, frisoane si stare generala alterata.

Varsaturile si diareea pot evolua rapid spre deshidratare, cu semne precum uscarea mucoaselor, hipotensiune, ameteli, tahicardie, scaderea diurezei si oboseala accentuata. La copii si varstnici, aceste simptome pot progresa mult mai rapid spre forme severe, motiv pentru care este necesara o abordare specifica – hidratare adecvata pentru mentinerea echilibrului hidroelectrolitic.

Diagnosticul de gastroenterita de vara

Foarte putine sunt cazurile in care se stabileste un diagnostic, dat fiind faptul ca afectiunea are evolutie rapida si necesita gestionare corespunzatoare. Totusi, daca este necesar, se au in vedere simptomele si anamneza pacientului – alimentele consumate, daca a calatorit sau nu. Este vital sa analizam semnele de deshidratare. In formele usoare si moderate, nu sunt necesare de obicei investigatii, tratamentul fiind simptomatic.

In cazurile severe, cu evolutie prelungita, se recomanda analize de laborator – hemoleucograma si examen coproprazitologic, coprocultura, testarea toxinelor Clostridium difficile. PCR-ul este standardul de aur, dar nu se efectueaza in mod obisnuit. La copii sau pacientii imunodeprimati, evaluarea functiei renale si a echilibrului electrolitic este importanta, deoarece pierderile rapide de lichide si electroliti pot avea un impact devastator asupra functiei organelor.

Tratament gastroenterita de vara

In caz de gastroenterita, tratamentul are drept obiectiv principal reechilibrarea hidroeletrolitica, oprirea pierderilor digestive de apa si electroliti si ameliorarea simptomelor. In formele usoare de gastroenterita, tratamentul se poate realiza la domiciliu prin hidratare orala (solutii speciale de rehidratare, cum ar fi cele cu saruri si glucoza in concentratii optime), evitarea consumului de alimente greu digerabile si repaus digestiv relativ.

La copii mici, administrarea fractionata a lichidelor, la intervale scurte, ajuta la prevenirea si la ameliorarea varsaturilor. Medicamentele pentru ameliorarea simptomelor sunt antispasticele si antipireticele, iar in cazuri atent selectionate pot fi recomandate antidiareice, dar acestea trebuie administrate doar la recomandarea medicului. Antibioticele sunt rar necesare si doar in cazurile de gastroenterita infectioasa in care exista suspiciune clara de infectie bacteriana sau aceasta a fost confirmata microbiologic.

In formele severe sau la pacientii vulnerabili, poate fi necesara spitalizarea pentru rehidratarea intravenoasa si supravegherea medicala indeaproape.

Ce regim alimentar se impune in gastroenterita de vara?

In caz de gastroenterita, alimentatia joaca un rol foarte important in faza activa a bolii, precum si in cea de recuperare. In primele 12-24 de ore, se recomanda repaus digestiv relativ, urmat de introducerea progresiva a alimentelor usor digerabile, bogate in carbohidrati complecsi, sarace in grasimi. Dieta trebuie adaptata tolerantei individuale, evitand supraincarcarea stomacului si alimentatia fortata.

Alimente permise

Este recomandat consumul de orez fiert, morcov fier, cartof copt, paine prajita, supa clara (mai ales de legume), banane coapte si mere coapte. Ceaiurile de menta si musetel pot calma eficient tractul digestiv, iar apa plata, rehidratantele orale si supa de pui reprezinta surse foarte bune de lichide si electroliti. Lactatele fermentate, precum iaurtul probiotic, pot fi reintroduse treptat si in cantitati mici, fiind benefice pentru refacerea florei intestinale.

Alimente interzise

Se vor evita alimentele grase, prajite, dulciurile, lactatele nedegresate, sucurile acidulate, orice aliment procesat. Alcoolul, cafeaua, fructele crude (in primele zile) si legumele care au tendinta de a fermenta (varza, conopida, ceapa) trebuie evitate.

Regimul alimentar al copiilor cu gastroenterita de vara

La sugari, alimentarea cu lapte matern nu trebuie intrerupta, deoarece laptele contine nutrienti esentiali si imunoglobuline protectoare. In cazul alimentatiei artificiale, medicul pediatru poate recomanda formule speciale, cu continut redus de lactoza. La copiii mai mari, se aplica aceleasi principii ale reintroducerii treptate a alimentelor, cu monitorizarea atenta a tolerantei, hidratare constanta.

Remedii naturiste de ajutor in gastroenterita de vara

In completarea tratamentului alopat pentru gastroenterita, anumite remedii din plante pot avea eficienta in ameliorarea simptomelor si refacerea mucoasei intestinale. Ceaiul de menta are un efect antispastic si calmant, iar cel de musetel are actiune antiinflamatoare, usor antiseptica. In doze mici, ghimbirul amelioreaza greata, iar pulberile de carbune vegetal activ reduc balonarea si flatulenta.

Complicatii asociate gastroenteritei de vara

Cea mai redutabila complicatie la care poate duce gastroenterita este deshidratarea severa, care poate avea efecte extinse – dezechilibre electrolitice, insuficienta renala acuta, convulsii si, mai ales in cazuri foarte severe de gastroenterita, soc hipovolemic.

Alte complicatii includ colita hemoragica (in infectiile cu Escherichia coli O157:H7), asa-zisul sindrom hemolitic-uremic si sindromul de intestin iritabil postinfectios.

Masuri pentru preventie

Preventia gastroenteritei se bazeaza pe respectarea unor principii simple, dar eficiente. Igiena riguroasa a mainilor este esentiala, urmata de spalarea corecta a fructelor si legumelor, evitarea consumului de alimente din surse nesigure (in special de tip fast-food sau street-food). Ne vom hidrata doar din surse sigure, de preferat cu apa imbuteliata. In plus, vaccinare anti-rotavirus la sugari a demonstrat eficienta considerabila in reducerea incidentei gastroenteritelor severe. Mai mult, alimentele for fi refrigerate corespunzator, iar cele perisabile vor fi gatite cat mai rapid.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5923808/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10497495/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK518995/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7119329/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7152053/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8700514/