Sari la continut

Markeri tumorali: cand se recomanda si ce indica valorile

Markeri tumorali: cand se recomanda si ce indica valorile
Farmacia Catena

Markerii-tumorali

Markerii tumorali reprezinta substante care pot fi masurate in sange, urina sau alte fluide biologice si care pot oferi informatii importante despre anumite tipuri de cancer. Desi nu pot confirma singuri un diagnostic oncologic, acesti markeri tumorali sunt extrem de utili pentru ridicarea suspiciunii de cancer, monitorizarea bolii, evaluarea raspunsului la tratament, stabilirea prognosticului si detectarea recidivelor.


Ce sunt markerii tumorali?

Cancerul reprezinta una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, fiind responsabil pentru aproximativ 10 milioane de decese anual. In medie, aproximativ 22,6% dintre femei si 18,6% dintre barbati prezinta riscul de a dezvolta cancer inainte de varsta de 75 de ani.

La pacientii tineri, cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cele hematologice. In schimb, la populatiile mai varstnice predomina cancerele de san, prostata, pulmonar si colorectal. Aceste patru tipuri reprezinta mai mult de jumatate dintre diagnosticele oncologice la nivel mondial. Incidenta cancerului este in continua crestere la nivel global din cauza imbatranirii populatiei, modificarilor stilului de viata si poluarii mediului.

Markerii tumorali sunt substante produse de celulele canceroase sau de alte celule ale organismului ca raspuns la prezenta cancerului si eliberate ulterior in circulatie. Acesti biomarkeri au structuri foarte diferite. Uneori sunt molecule simple, alteori proteine complexe, hormoni, enzime sau glicoproteine.

Printre cei mai cunoscuti markeri tumorali se numara:

  • AFP (alfa-fetoproteina);
  • CEA (antigenul carcinoembrionar);
  • hCG (gonadotropina corionica umana);
  • PSA (antigenul specific prostatic);
  • CA 125;
  • CA 19-9.

Unii dintre acesti markeri tumorali sunt antigene oncofetale, adica substante prezente in mod normal in perioada fetala si in concentratii foarte mici la adultii sanatosi, dar care pot fi produse in cantitati mari de anumite tumori. Markerii tumorali pot fi analizati din:

  • sange;
  • urina;
  • lichid pleural;
  • lichid peritoneal;
  • alte fluide biologice.

In practica medicala, ei sunt utilizati pentru:

  • screening in anumite situatii;
  • orientarea diagnosticului;
  • evaluarea raspunsului la tratament;
  • monitorizarea evolutiei bolii;
  • detectarea recidivei.

Totusi, markerii tumorali au limitari importante si nu trebuie utilizati niciodata ca instrumente diagnostice unice. Un marker tumoral ideal ar trebui sa aiba:

  • sensibilitate mare;
  • specificitate mare;
  • stabilitate;
  • reproductibilitate;
  • la modul ideal, cost redus pentru detectare.

In realitate, niciun biomarker utilizat in prezent nu indeplineste perfect toate aceste criterii. Din acest motiv, rezultatele trebuie interpretate impreuna cu:

  • simptomele pacientului;
  • examenul clinic;
  • imagistica;
  • biopsia si examenul histopatologic.

Care sunt cei mai importanti markeri tumorali?

Multe tipuri de cancer au unul sau mai multi markeri tumorali utilizati de rutina in diagnostic si monitorizare.

Markeri tumorali pentru cancerul pulmonar

  • NSE (enolaza neuron-specifica);
  • Pro-GRP;
  • CEA;
  • SCC (antigenul carcinomului scuamos) ;
  • fragmentul citokeratinei 19.

Markeri tumorali pentru cancerul ovarian

  • CA 125;
  • CEA;
  • inhibina A si B.

Markeri tumorali pentru cancerul colorectal

  • CEA;
  • CA 19-9;
  • TPA.

Markeri tumorali pentru carcinomul hepatocelular

  • AFP.

Markeri tumorali pentru cancerul pancreatic

  • CA 19-9;
  • CEA.

Markeri tumorali pentru cancerul de prostata

  • PSA;
  • PAP.

Markeri tumorali pentru tumorile cu celule germinale

  • hCG;
  • AFP;
  • LDH;
  • fosfataza alcalina placentara.

Markeri tumorali pentru cancerul de san

  • CA 15-3;
  • CA 27.29;
  • receptorii estrogenici si progesteronici (ER, PR)
  • Her2;
  • activatorul plasminogenului de tip urokinaza (uPA);
  • inhibitorul activatorului plasminogenului de tip 1 (PAI-1).

Cand se recomanda analiza pentru markeri tumorali?

Analiza acestor markeri tumorali nu se efectueaza de rutina la orice persoana sanatoasa. In majoritatea cazurilor, markerii tumorali sunt recomandati:

  • cand exista suspiciune de cancer;
  • pentru monitorizarea tratamentului;
  • pentru depistarea recidivei;
  • la persoanele cu risc oncologic crescut.

Testarea este mai utila mai ales la pacientii care prezinta factori de risc importanti, precum:

  • antecedente familiale de cancer;
  • mutatii genetice cunoscute;
  • sindroame ereditare oncologice;
  • expunere profesionala la substante cancerigene;
  • fumat cronic;
  • boli inflamatorii cronice;
  • hepatita virala cronica;
  • ciroza hepatica.

De exemplu PSA poate fi recomandat barbatilor cu antecedente familiale de cancer de prostata. CA 125 poate fi utilizat in anumite situatii la femeile cu risc genetic pentru cancer ovarian, iar AFP poate fi monitorizat la pacientii cu ciroza sau hepatita cronica.

Este important de inteles ca markerii tumorali nu sunt suficienti pentru a confirma sau, dimpotriva, pentru a exclude un cancer.

Markeri-tumorali

Ce indica valorile acestor markeri tumorali?

Valorile acestor markeri tumorali pun la dispozitie informatii importante privitoare la:

  • prezenta unei tumori;
  • activitatea bolii;
  • raspunsul la tratament;
  • prognostic;
  • recidiva.

In general, avem urmatoarele scenarii:

  • valorile care cresc progresiv pot sugera evolutia bolii;
  • valorile care scad dupa tratament indica frecvent raspuns terapeutic bun;
  • reaparitia cresterii dupa tratament poate sugera recidiva.

Totusi, markerii tumorali pot fi crescuti si in afectiuni benigne, motiv pentru care interpretarea trebuie facuta cu mare atentie, in contextul clinic al fiecarui pacient.

Principalii markeri tumorali si semnificatia lor clinica

De retinut ca interpretarea se face doar de catre medicul specialist:

Biomarker

Semnificatie clinica

Limitari

AFP

Diagnostic si monitorizare in carcinom hepatocelular si tumori germinale

Creste si in sarcina, boli hepatice benigne si afectiuni digestive

CEA

Monitorizarea cancerului colorectal si a recidivei

Poate creste in boli hepatice, pulmonare si renale benigne

ALP

Asociat cu metastaze osoase si colangiocarcinom

Creste si in sarcina sau boli osoase benigne

LDH

Marker nespecific crescut in multe cancere

Creste in orice proces cu distructie celulara

PAP

Monitorizarea cancerului de prostata

Poate creste si in afectiuni benigne prostatice

NSE

Asociat cu cancer pulmonar cu celule mici si neuroblastom

Rezultatele pot fi influentate de manipularea probei

hCG

Diagnostic si monitorizare in tumori trofoblastice si tumori germinale

Creste fiziologic in sarcina

Prolactina

Asociata cu adenoame hipofizare

Valorile sunt influentate de stres si medicamente

Calcitonina

Diagnostic si monitorizare in carcinom medular tiroidian

Poate creste in boli renale sau sindrom Zollinger-Ellison

Catecolamine si metanefrine

Diagnostic in feocromocitom si neuroblastom

Valorile sunt influentate de medicamente si variatii fiziologice

Serotonina

Monitorizarea tumorilor carcinoide

Alimentatia poate influenta valorile

PSA

Screening si monitorizare in cancerul de prostata

Creste si in hiperplazia benigna de prostata

CA 15-3

Monitorizarea cancerului de san

Poate creste in boli hepatice si ovariene

CA 19-9

Asociat cu cancer pancreatic si hepatobiliar

Poate fi influentat de grupa sanguina Lewis

CA 125

Screening si monitorizare in cancer ovarian

Creste si in afectiuni benigne ginecologice

β-2 microglobulina

Asociata cu mielom multiplu si leucemii

Creste si in insuficienta renala

Tireoglobulina

Monitorizarea cancerului tiroidian diferentiat

Autoanticorpii pot modifica rezultatele

HER2

Evaluarea unor cancere de san si ovariene

Expresia poate varia in interiorul tumorii

ER si PR

Predictia raspunsului la terapia hormonala in cancerul de san

Expresia se poate modifica in timp

TP53

Marker genetic implicat in numeroase cancere

Nu este specific unei singure tumori

RB

Gena supresoare tumorala implicata in multe cancere

Modificarile sunt complexe

BRCA1 si BRCA2

Predispozitie genetica pentru multiple tipuri de cancer

Nu toate persoanele cu mutatii dezvolta cancer

APC

Asociat cu cancere colorectale ereditare

Poate fi modificat si in polipi benigni

ras

Proto-oncogena implicata in numeroase tumori

Mutatiile sunt foarte variabile

C-myc

Asociat cu limfoame si cancer pulmonar cu celule mici

Expresia difera intre tumori

bcl-2

Asociat cu leucemii si limfoame

Poate indica rezistenta la chimioterapie

 

Mutatiile genetice, deopotriva, pot fi considerate biomarkeri mult mai predictibili pentru riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancere.

De ce markerii tumorali nu sunt suficienti singuri?

Una dintre cele mai importante informatii pentru pacienti este ca markerii tumorali crescuti nu reprezinta un diagnostic de cancer in sine. Exista persoane cu cancer care pot avea markeri normali si, invers, persoane fara cancer care pot avea valori crescute. De exemplu:

  • PSA poate creste in prostatita;
  • CA 125 poate creste in endometrioza;
  • CEA poate fi crescut la fumatori;
  • AFP poate creste in hepatite.

Din acest motiv, interpretarea trebuie facuta exclusiv de medic si intotdeauna corelata cu:

  • simptomele;
  • examenul clinic;
  • investigatiile imagistice;
  • biopsia.

In oncologia moderna, markerii tumorali sunt „instrumente” de diagnostic extrem de utile, insa fac parte dintr-o evaluare mult mai complexa a pacientului.

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK597378/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5242068/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2902207/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12294060/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5586699/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9990734/