Ideea ca o persoana aparent sanatoasa poate merge la culcare si sa nu se mai trezeasca este tulburatoare. Totusi, somnul in sine nu provoaca, de regula, moartea. Cel mai adesea, un eveniment cardiac, respirator, neurologic sau metabolic apare in timpul noptii si poate ramane neobservat.
Moartea in somn poate fi asociata cu stopul cardiac, infarctul miocardic, aritmiile severe, accidentul vascular cerebral, insuficienta respiratorie, crizele epileptice, hipoglicemia severa, supradozajul sau intoxicatia cu monoxid de carbon.
Pentru majoritatea persoanelor, riscul este redus. Totusi, simptome precum durerea in piept, lesinul, palpitatiile, dificultatile de respiratie, crizele convulsive sau pauzele repetate de respiratie in timpul somnului trebuie investigate. Despre toate aceste lucruri vom vorbi in articolul de mai jos si cu sprijinul specialistului, dnul dr. Gheorghe Gomoiu.
Ce inseamna moartea in somn?
Moartea in somn descrie o situatie in care o persoana decedeaza in timp ce doarme. Termenul indica momentul producerii decesului, nu diagnosticul medical.
Pentru stabilirea cauzei sunt analizate istoricul medical, medicamentele utilizate, simptomele anterioare si circumstantele evenimentului. Uneori este necesara si autopsia.
O persoana poate muri noaptea din aceleasi cauze care ar fi putut provoca decesul in timpul zilei. Diferenta este ca simptomele pot sa nu fie observate, iar ajutorul medical poate veni prea tarziu.
Ce se intampla cu organismul in timpul somnului?
In timpul somnului, ritmul cardiac, tensiunea arteriala si respiratia se modifica. La persoanele sanatoase, aceste variatii sunt normale.
In prezenta unei afectiuni cardiace, respiratorii sau neurologice, schimbarile nocturne pot favoriza aparitia unui eveniment grav. In plus, persoana care doarme poate sa nu recunoasca la timp durerea in piept, lipsa aerului sau scaderea glicemiei.
Acest lucru nu inseamna ca somnul este periculos, ci ca bolile existente trebuie diagnosticate si controlate.
Stopul cardiac subit
Stopul cardiac apare atunci cand inima nu mai pompeaza eficient sangele. Persoana isi pierde rapid constienta si nu mai respira normal.
Stopul cardiac este diferit de infarct. Infarctul apare prin blocarea circulatiei sangelui catre o zona a inimii, in timp ce stopul cardiac este provocat, de obicei, de o tulburare grava de ritm. Totusi, un infarct poate declansa stopul cardiac.
Riscul este mai mare la persoanele cu boala coronariana, insuficienta cardiaca, cardiomiopatie, malformatii cardiace, aritmii sau antecedente familiale de moarte subita.
Lesinul inexplicabil, palpitatiile insotite de ameteala si istoricul familial de moarte subita trebuie evaluate medical.
Aritmiile nocturne
O aritmie apare atunci cand impulsurile electrice ale inimii devin anormale. Majoritatea palpitatiilor nu sunt periculoase, dar unele tulburari de ritm pot ameninta viata.
Sindromul QT lung, sindromul Brugada si anumite cardiomiopatii pot creste riscul de aritmii severe, inclusiv in timpul somnului.
Consultul cardiologic este indicat in cazul lesinului inexplicabil, palpitatiilor cu ameteala, episoadelor de pierdere a constientei sau antecedentelor familiale de moarte subita la varste tinere.
Investigatiile pot include electrocardiograma, monitorizare Holter, ecografie cardiaca si teste de efort.
Infarctul poate aparea in timpul somnului?
Da. Infarctul apare atunci cand fluxul de sange catre o parte a muschiului cardiac este redus sau blocat.
Simptomele pot include presiune sau durere in piept, durere spre brat, umar, spate, gat sau maxilar, transpiratii reci, greata, ameteala si lipsa aerului.
La unele persoane, simptomele pot fi discrete, mai ales in cazul femeilor, varstnicilor si persoanelor cu diabet.
Orice durere toracica noua si intensa, asociata cu dificultati de respiratie sau stare de rau, reprezinta o urgenta.
Apneea obstructiva de somn
Apneea obstructiva de somn apare atunci cand respiratia se opreste repetat in timpul noptii din cauza ingustarii sau inchiderii cailor respiratorii.
Pauzele de respiratie pot duce la scaderea oxigenului si la solicitarea inimii. Netratata, apneea este asociata cu hipertensiune, aritmii, infarct si accident vascular cerebral.
Semnele frecvente sunt:
- sforait puternic;
- pauze respiratorii observate de partener;
- treziri cu senzatie de sufocare;
- dureri de cap dimineata;
- somnolenta excesiva;
- dificultati de concentrare;
- hipertensiune greu de controlat.
Sforaitul simplu nu inseamna automat apnee. Totusi, sforaitul insotit de opriri ale respiratiei si somnolenta diurna trebuie investigat.
Poate apneea sa provoace moartea?
Apneea severa si netratata poate produce scaderi repetate ale oxigenului si modificari ale ritmului cardiac si tensiunii arteriale. In timp, aceste episoade cresc riscul cardiovascular.
Majoritatea persoanelor cu apnee nu mor brusc in somn. Riscul devine mai important atunci cand afectiunea este severa si se asociaza cu obezitate, boli cardiace, alcool sau medicamente sedative.
Tratamentul poate include scaderea in greutate, evitarea alcoolului, terapia CPAP, dispozitive orale sau tratament pozitional.
Insuficienta respiratorie nocturna
Insuficienta respiratorie apare atunci cand plamanii nu mai furnizeaza suficient oxigen sau nu mai elimina corespunzator dioxidul de carbon.
Poate surveni in boli pulmonare avansate, astm sever, pneumonie, boli neuromusculare, obezitate extrema sau intoxicatii cu substante sedative.
Semnele de alarma includ lipsa aerului in repaus, buze albastrui, confuzie, somnolenta neobisnuita si respiratie foarte lenta.
Accidentul vascular cerebral in timpul somnului
Unele accidente vasculare cerebrale apar noaptea, iar simptomele sunt observate la trezire.
Semnele pot include:
- caderea unui colt al gurii;
- slabiciunea unui brat sau picior;
- vorbire neclara;
- pierderea brusca a vederii;
- dezechilibru;
- confuzie;
- durere de cap brusca si intensa.
Simptomele observate la trezire necesita apelarea imediata a serviciului de urgenta. Nu asteptati sa vedeti daca dispar.
Epilepsia si riscul de SUDEP
Persoanele cu epilepsie pot avea, rar, un eveniment numit moarte subita si neasteptata in epilepsie - SUDEP.
Multe cazuri apar dupa o criza convulsiva generalizata in timpul somnului. Riscul este mai mare in cazul crizelor frecvente, crizelor nocturne, tratamentului administrat neregulat si lipsei de somn.
Tratamentul nu trebuie modificat sau intrerupt fara recomandarea neurologului.
Muscarea limbii, urmele de sange pe perna, pierderea involuntara de urina si confuzia la trezire pot sugera o criza nocturna.
Hipoglicemia severa
Hipoglicemia apare mai ales la persoanele cu diabet tratate cu insulina sau anumite medicamente.
In timpul noptii, hipoglicemia severa poate provoca transpiratii, cosmaruri, tremur, palpitatii, confuzie, convulsii sau pierderea constientei.
Riscul creste dupa o doza prea mare de insulina, o masa sarita, efort intens sau consum de alcool.
Episoadele repetate trebuie discutate cu medicul. Dozele nu trebuie modificate fara recomandare.
Supradozajul cu medicamente, alcool sau droguri
Opioidele, benzodiazepinele, somniferele si alte sedative pot incetini respiratia. Combinarea lor intre ele sau cu alcool creste considerabil riscul.
Semnele unui supradozaj includ:
- imposibilitatea de a trezi persoana;
- respiratie lenta sau neregulata;
- pauze lungi intre respiratii;
- zgomote de sufocare sau horcait;
- buze albastre;
- varsaturi;
- lipsa reactiei la voce.
O persoana care nu poate fi trezita nu trebuie lasata sa doarma. Sunati imediat la 112.
Intoxicatia cu monoxid de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz fara culoare si miros, produs prin arderea incompleta a combustibililor.
Simptomele pot include durere de cap, ameteala, greata, slabiciune, confuzie, somnolenta si pierderea constientei.
Un semn important este aparitia simptomelor la mai multe persoane din aceeasi locuinta.
Daca suspectati intoxicatia, iesiti imediat la aer curat, nu reveniti in cladire si sunati la 112. Detectoarele de monoxid de carbon trebuie instalate si verificate periodic.
Ce semne pot indica un risc cardiac?
Solicitati o evaluare medicala daca apar:
- lesin inexplicabil;
- palpitatii prelungite;
- durere in piept;
- dificultati de respiratie;
- scaderea tolerantei la efort;
- umflarea picioarelor;
- treziri cu lipsa aerului;
- antecedente familiale de moarte subita.
Lesinul aparut in timpul efortului, in pozitie culcata sau asociat cu palpitatii necesita o evaluare rapida.
Cand trebuie investigat sforaitul?
Sforaitul trebuie investigat atunci cand este insotit de pauze de respiratie, sufocare, somnolenta excesiva, dureri de cap dimineata, hipertensiune sau somn neodihnitor.
Partenerul este adesea primul care observa opririle respiratiei. Inregistrarile pot fi utile in discutia cu medicul, dar nu inlocuiesc investigatiile specializate.
Transpiratiile nocturne sunt periculoase?
In majoritatea cazurilor, nu. Ele pot aparea din cauza temperaturii ridicate, menopauzei, anxietatii, febrei, medicamentelor sau alcoolului.
Consultati medicul daca sunt abundente, repetate si insotite de scadere in greutate, febra, palpitatii, durere in piept, confuzie sau dificultati de respiratie.
Este periculos sa va treziti cu inima batand repede?
O accelerare temporara a pulsului poate aparea dupa un cosmar, consum de cofeina, alcool, anxietate sau o trezire brusca.
Evaluarea medicala este recomandata daca episoadele se repeta, dureaza mai multe minute sau sunt insotite de ameteala, lesin, durere toracica ori dificultati de respiratie.
Cine prezinta un risc mai mare?
Riscul poate fi mai mare la persoanele cu:
- boli cardiace;
- aritmii;
- hipertensiune necontrolata;
- apnee severa;
- epilepsie necontrolata;
- boli pulmonare avansate;
- diabet tratat cu insulina;
- obezitate severa;
- consum excesiv de alcool;
- utilizare de opioide sau sedative;
- antecedente familiale de moarte subita.
Prezenta unui factor de risc nu inseamna ca persoana va muri in somn, ci ca afectiunea trebuie monitorizata si tratata corect.
Ce investigatii pot fi recomandate?
In functie de simptome, medicul poate recomanda:
- electrocardiograma;
- monitorizare Holter;
- ecografie cardiaca;
- analize de sange;
- evaluarea glicemiei;
- polisomnografie;
- pulsoximetrie;
- consult neurologic;
- electroencefalograma;
- teste genetice.
Nu toate persoanele au nevoie de investigatii complexe. Evaluarea incepe cu istoricul medical si examinarea clinica.
Cum poate fi redus riscul?
Riscul poate fi diminuat prin:
- tratarea apneei si folosirea corecta a terapiei CPAP;
- administrarea medicamentelor conform recomandarilor;
- evitarea combinarii sedativelor cu alcool;
- controlul tensiunii, colesterolului si diabetului;
- respectarea tratamentului pentru epilepsie;
- monitorizarea glicemiei;
- evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool;
- instalarea detectoarelor de monoxid de carbon;
- evaluarea antecedentelor familiale de moarte subita.
Ce trebuie sa faceti daca o persoana nu se trezeste?
Incercati sa o treziti vorbind tare si atingand-o ferm pe umeri. Verificati daca respira normal.
Daca nu raspunde si nu respira normal, sunati imediat la 112 si incepeti compresiile toracice, urmand indicatiile dispecerului.
Daca persoana respira, dar este inconstienta, asezati-o in pozitia laterala de siguranta si supravegheati-o pana la sosirea ambulantei.
Nu presupuneti ca doarme profund si nu asteptati sa isi revina singura.
Cand trebuie sa sunati la 112?
Apelati imediat serviciul de urgenta daca persoana:
- nu poate fi trezita;
- nu respira normal;
- are buzele albastre;
- prezinta o criza convulsiva prelungita;
- are durere in piept si lipsa aerului;
- prezinta semne de accident vascular cerebral;
- pare sa fi luat o supradoza;
- a fost expusa la monoxid de carbon;
- are glicemia foarte mica si nu poate inghiti.
- In aceste situatii, fiecare minut conteaza.
Cand trebuie sa programati un consult?
Solicitati o evaluare daca:
- sforaiti puternic si aveti pauze respiratorii;
- va treziti sufocandu-va;
- aveti palpitatii nocturne repetate;
- ati lesinat fara o cauza clara;
- suspectati crize nocturne;
- aveti antecedente familiale de moarte subita;
- folositi frecvent sedative sau opioide;
- aveti o boala cardiaca sau pulmonara necontrolata.
Cele mai frecvente intrebari legate de moartea in somn la adulti
La aceste intrebari a raspuns in detaliu dnul dr Gheorghe Gomoiu
O persoana sanatoasa poate muri in somn?
“Da, este posibil, dar este extrem de rar ca o persoana cu o stare de sanatate aparent buna sa moara in somn. De cele mai multe ori, cand se intampla acest lucru, exista o cauza medicala nediagnosticata sau greu de detectat. Printre cauzele posibile se numara:
Tulburari de ritm cardiac (aritmii), cum ar fi cele asociate cu anumite afectiuni genetice ale inimii.
Boli cardiace nedescoperite, inclusiv cardiomiopatii sau malformatii congenitale.
Apnee obstructiva in somn severa, care poate creste riscul cardiovascular.
Crize epileptice nocturne, inclusiv fenomenul cunoscut ca moarte subita neasteptata in epilepsie.
Accidente vasculare cerebrale sau anevrisme care se rup in timpul somnului.
Infectii severe sau alte afectiuni acute care evolueaza rapid.
La sugari exista un fenomen distinct, numit Sindromul mortii subite a sugarului, insa acesta nu se aplica adultilor.
Daca este vorba despre un adult fara simptome, riscul este foarte mic. Majoritatea oamenilor care mor in somn prezinta unul sau mai multi factori de risc sau o afectiune nediagnosticata.
Ar fi bine sa te adresezi unui medic daca te confrunti cu unul dintre simptomele de mai jos:
palpitatii frecvente;
episoade de lesin sau ameteli inexplicabile;
dureri in piept;
sforait puternic si pauze de respiratie observate de partener;
antecedente familiale de moarte subita la varste tinere”.
Puteti muri din cauza unui cosmar?
“Un cosmar nu poate provoca in mod direct decesul unei persoane sanatoase.
In timpul unui cosmar, organismul activeaza raspunsul de „lupta sau fugi”, astfel ritmul cardiac creste, respiratia se accelereaza si se elibereaza hormoni de stres precum si adrenalina. Aceste reactii sunt normale si, de obicei, trec imediat dupa trezire.
In cazuri foarte rare, un cosmar intens poate contribui indirect la un eveniment grav daca persoana sufera de o afectiune medicala preexistenta, mai ales:
- boli cardiace nediagnosticate;
- anumite tulburari de ritm cardiac ereditare;
- epilepsie;
- apnee obstructiva in somn severa.
Chiar si in aceste situatii, cosmarul nu este cauza principala, ci un posibil factor declansator al unei probleme deja existente.
Cosmarurile ocazionale sunt foarte frecvente si nu reprezinta un pericol. Totusi, este bine sa te consulti cu un medic daca:
- ai cosmaruri frecvente sau foarte intense;
- te trezesti des cu palpitatii, senzatie de sufocare sau dureri in piept;
- ai episoade de lesin, convulsii sau somnolenta excesiva in timpul zilei;
- cosmarurile au aparut brusc si iti afecteaza somnul sau starea de spirit”.
Este periculos sa va treziti fara aer?
“Sa te trezesti ocazional cu senzatia ca nu ai aer poate fi infricosator, dar nu inseamna in mod automat ceva grav. Totusi, daca se intampla in mod repetat, este important sa afli cauza.
Unele cauze frecvente includ:
- Apnee obstructiva in somn – respiratia se opreste temporar in timpul somnului. Semnele tipice sunt sforaitul puternic, pauzele de respiratie observate de altcineva, somnolenta in timpul zilei si durerile de cap matinale.
- Refluxul gastroesofagian – acidul care urca din stomac poate provoca senzatia brusca de sufocare.
- Atacurile de panica nocturne sau anxietatea.
- Congestia nazala severa, alergiile sau astmul.
- Pozitia de somn, mai ales daca dormi pe spate.
Solicita ajutor medical de urgenta daca senzatia de lipsa de aer este insotita de:
- durere sau presiune in piept;
- buze sau degete albastrui;
- confuzie, lesin sau dificultati severe de respiratie;
- tuse cu sange.
Daca episoadele se repeta, programeaza o consultatie la medicul de familie sau la un specialist in pneumologie sau medicina a somnului. Un studiu de somn poate identifica probleme precum apnea”.
Palpitatiile nocturne sunt periculoase?
“Palpitatiile nocturne sau senzatia ca inima bate foarte tare, prea repede, neregulat sau „sare peste batai” — nu sunt intotdeauna periculoase. Multe persoane le experimenteaza ocazional, mai ales cand se intind in pat, deoarece devin mai constiente de ritmul inimii.
Cauze frecvente si, de obicei, benigne includ:
- stresul, anxietatea sau atacurile de panica;
- cosmarurile;
- consumul de cafea, energizante, alcool sau nicotina, mai ales seara;
- lipsa somnului;
- anumite medicamente sau suplimente;
- deshidratarea;
- febra sau efortul intens inainte de culcare.
Uneori, palpitatiile nocturne pot fi legate de afectiuni care necesita evaluare medicala, cum ar fi:
- tulburari de ritm cardiac (aritmii);
- probleme ale tiroidei;
- anemie;
- Apnee obstructiva in somn;
- boli cardiace.
- Solicita ajutor medical de urgenta daca palpitatiile apar impreuna cu:
- durere sau presiune in piept;
- dificultati de respiratie;
- lesin sau senzatie de pierdere iminenta a cunostintei;
- slabiciune brusca, confuzie sau dificultati de vorbire.
Programeaza o consultatie medicala daca episoadele sunt frecvente, dureaza mai multe minute, te trezesc des din somn sau exista antecedente familiale de moarte subita ori aritmii”.
Moartea subita este acelasi lucru cu infarctul?
“Nu, moartea subita si infarctul nu sunt acelasi lucru, desi poate exista o legatura intre ele.
Moartea subita cardiaca este un eveniment in care inima inceteaza sa mai pompeze eficient sangele din cauza unei tulburari grave de ritm cardiac, cum ar fi fibrilatia ventriculara. Persoana isi pierde cunostinta in cateva secunde si, fara resuscitare imediata, poate deceda in cateva minute. Moarte subita cardiaca
Infarctul miocardic apare atunci cand una dintre arterele care hranesc inima se blocheaza, iar o parte din muschiul inimii nu mai primeste suficient oxigen. Infarct miocardic
Un infarct poate provoca moarte subita daca declanseaza o aritmie severa, dar:
- multe infarcte nu duc la moarte subita;
- moartea subita poate aparea si fara infarct, de exemplu din cauza unor boli genetice ale inimii, cardiomiopatii sau tulburari de ritm.
Pe scurt:
Infarctul este o problema de circulatie a sangelui catre inima.
Moartea subita cardiaca este o problema electrica a inimii, care duce la oprirea eficienta a pompei cardiace.
Semnele unui infarct includ durere sau presiune in piept, durere care iradiaza spre brat, umar, maxilar sau spate, transpiratii reci, greata si dificultati de respiratie. In schimb, moartea subita cardiaca apare adesea fara avertisment sau poate fi precedata de palpitatii, ameteli ori lesin.”
Hipoglicemia nocturna poate fi prevenita?
“Hipoglicemie apare cel mai frecvent noaptea la persoanele cu diabet care folosesc insulina sau anumite medicamente care stimuleaza secretia de insulina.
Da, in multe cazuri, hipoglicemia nocturna poate fi prevenita, mai ales daca stii care sunt factorii care o favorizeaza.
Masurile de preventie depind de cauza exacta, dar pot include:
- respectarea dozelor si a orelor de administrare a insulinei sau medicamentelor;
- evitarea saritului peste cina sau peste gustarea recomandata inainte de culcare;
- monitorizarea glicemiei inainte de somn, mai ales dupa o zi neobisnuita;
- ajustarea tratamentului dupa activitate fizica intensa, deoarece efortul poate scadea glicemia si la cateva ore dupa terminarea lui;
- limitarea consumului de alcool seara, deoarece poate masca simptomele si creste riscul de hipoglicemie nocturna;
- discutarea cu medicul despre utilizarea unui senzor de monitorizare continua a glicemiei, daca ai episoade repetate.
Semnele unei hipoglicemii nocturne pot include:
- transpiratii abundente in timpul somnului;
- cosmaruri sau somn agitat;
- trezire cu palpitatii, tremuraturi sau senzatie de foame;
- dureri de cap si oboseala dimineata.
Solicita sfatul medicului cat mai curand daca ai episoade frecvente, daca te trezesti confuz sau daca ai nevoie de ajutorul altcuiva pentru a trata hipoglicemia”.
Concluzie
Moartea in somn nu este provocata, de regula, de somn, ci de un eveniment medical care apare noaptea si poate ramane neobservat. Cauzele posibile includ stopul cardiac, infarctul, aritmiile, accidentul vascular cerebral, apneea severa, crizele epileptice, hipoglicemia, supradozajul si intoxicatia cu monoxid de carbon.
Pentru majoritatea persoanelor, riscul este redus. Totusi, sforaitul cu pauze respiratorii, lesinul inexplicabil, palpitatiile cu ameteala, durerea in piept si antecedentele familiale de moarte subita trebuie investigate.
Atunci cand o persoana nu poate fi trezita sau nu respira normal, apelarea rapida a serviciului 112 si inceperea manevrelor de resuscitare pot face diferenta dintre viata si moarte.
Surse
https://www.cdc.gov/epilepsy/sudep/index.html
https://www.nhs.uk/conditions/low-blood-sugar-hypoglycaemia/
https://diabetesmyway.nhs.uk/resources/internal/diabetes-and-sleep/