Punctia sinusala este o procedura ORL invaziva prin care medicul patrunde, de regula, in sinusul maxilar cu un instrument special pentru a aspira secretiile, a preleva material pentru analize microbiologice sau a realiza lavajul cavitatii sinusale.
In prezent, indicatiile sale sunt mai restranse decat in trecut, deoarece majoritatea episoadelor de rinosinuzita sunt diagnosticate si tratate fara proceduri invazive.
Punctia sinusala ramane insa utila in anumite infectii severe, persistente sau greu de tratat, cand identificarea exacta a microorganismului implicat ori evacuarea secretiilor acumulate poate schimba conduita terapeutica.
Ce este punctia sinusala?
Punctia sinusala, numita si punctie a sinusului maxilar, punctie antrala sau lavaj antral, presupune introducerea controlata a unui ac sau trocar prin peretele nazal catre cavitatea sinusului maxilar.
Sinusurile maxilare sunt cavitati pline in mod normal cu aer, situate in oasele maxilare, de o parte si de alta a nasului. Ele comunica cu fosele nazale prin mici orificii de drenaj. In timpul unei infectii, mucoasa se poate inflama, drenajul se poate bloca, iar in interior se pot acumula secretii.
Prin punctie sinusala, medicul poate:
- aspira puroiul sau alte secretii;
- obtine o proba cat mai putin contaminata pentru cultura bacteriana;
- efectua lavajul sinusului cu solutie salina;
- reduce cantitatea de secretii retinute intr-un sinus selectat corespunzator.
Valoarea diagnostica este importanta in special atunci cand trebuie identificata bacteria responsabila de o infectie severa. In mediul spitalicesc si in sectiile de terapie intensiva pot fi implicate microorganisme diferite de cele intalnite in rinosinuzita obisnuita, inclusiv Pseudomonas aeruginosa sau Staphylococcus aureus.
Cum se desfasoara punctia sinusala?
Inainte de procedura, medicul ORL stabileste daca simptomele si investigatiile justifica punctia sinusala. Pot fi necesare examinarea endoscopica nazala si, in anumite situatii, tomografia computerizata a sinusurilor.
Procedura clasica asupra sinusului maxilar se desfasoara, in linii generale, in mai multe etape:
- pregatirea cavitatii nazale: mucoasa este decongestionata, iar zona prin care se va realiza punctia este anesteziata;
- identificarea locului de abord: accesul se efectueaza de obicei prin meatul nazal inferior, sub cornetul inferior, intr-o regiune aleasa pentru a reduce riscul lezarii structurilor invecinate;
- introducerea acului de punctie: medicul avanseaza cu atentie instrumentul prin peretele osos subtire pana in sinusul maxilar;
- aspirarea secretiilor: daca exista lichid sau puroi, acestea pot fi aspirate si trimise la laborator pentru examinare microbiologica;
- lavajul sinusului: in cazurile in care acesta este indicat, cavitatea poate fi spalata cu solutie salina sterila pentru evacuarea secretiilor restante;
- monitorizarea imediata: dupa retragerea instrumentului, pacientul este urmarit pentru sangerare, durere sau alte reactii.
Durata efectiva dupa punctia sinusala este de scurta durata in majoritatea cazurilor. Punctia sinusala este o procedura de specialitate ORL.
Cand se recomanda punctia sinusala?
Utilizarea sa de rutina in rinosinuzita acuta a scazut considerabil. Majoritatea pacientilor pot fi tratati in functie de simptome, examen clinic, endoscopie si, atunci cand este necesar, imagistica.
Punctia sinusala poate fi luata in considerare in situatii precum:
- rinosinuzita bacteriana severa sau complicata, cu acumulari importante de secretii in sinusul maxilar;
- lipsa raspunsului la tratamentul antimicrobian administrat corect;
- necesitatea identificarii microorganismului si a sensibilitatii sale la antibiotice;
- infectii repetate sau refractare in care diagnosticul microbiologic este esential;
- pacienti imunodeprimati, la care spectrul microorganismelor poate fi diferit;
- pacienti aflati in terapie intensiva, inclusiv cei ventilati mecanic, cand sinusurile sunt suspectate drept sursa a unei infectii persistente;
- suspiciunea unei infectii nosocomiale cu bacterii rezistente;
- anumite situatii de cercetare clinica in care este necesara confirmarea directa a agentului bacterian;
- sinuzita care are la baza o infectie de origine dentara.
Prezenta unei complicatii orbitare sau intracraniene necesita insa evaluare urgenta si, frecvent, proceduri chirurgicale endoscopice mai ample, nu punctia sinusala izolata.
Cand NU se recomanda punctia sinusala?
Punctia sinusului maxilar nu reprezinta recomandarea obisnuita pentru o rinosinuzita fara complicatii. In majoritatea cazurilor, beneficiile unei proceduri invazive nu justifica efectuarea sa.
De regula, punctia sinusala n este indicata:
- in rinosinuzitele virale obisnuite;
- in formele acute bacteriene necomplicate care raspund la tratament;
- pentru stabilirea de rutina a diagnosticului in cabinetul medicului de familie;
- atunci cand simptomele sunt usoare si evolutia este favorabila;
- daca problema principala este reprezentata de o obstructie anatomica sau de boala inflamatorie cronica ce necesita o alta abordare ORL;
- cand anatomia sinusului face abordul nesigur.
La copiii foarte mici, sinusurile maxilare sunt insuficient dezvoltate, iar punctia sinusala clasica este in general evitata. Traumatismele recente ale regiunii maxilare sau orbitare, tulburarile importante de coagulare si anumite particularitati anatomice necesita, de asemenea, evaluare atenta inaintea procedurii.
Ce roluri are punctia sinusala?
Punctia sinusala poate avea atat rol diagnostic, cat si rol terapeutic. Importanta celor doua componente difera de la un pacient la altul.
Rolul diagnostic
Principalul avantaj pe care il are punctia sinusala este posibilitatea obtinerii unei probe direct din sinusul afectat. Aceasta permite:
- identificarea microorganismului responsabil;
- efectuarea coloratiei Gram si a culturii bacteriene;
- realizarea antibiogramei;
- alegerea unui antibiotic adaptat sensibilitatii bacteriei;
- investigarea infectiilor care nu raspund la terapia empirica;
- evaluarea pacientilor imunodeprimati sau critici, la care infectia poate avea germeni neobisnuiti.
Aspiratia directa din sinus a fost considerata mult timp metoda de referinta pentru documentarea microbiologica a sinuzitei maxilare bacteriene. In prezent, cultura endoscopica din meatul mijlociu reprezinta in anumite situatii o alternativa mai putin invaziva.
Rolul terapeutic
Punctia sinusala poate contribui la evacuarea unei cantitati importante de secretii purulente din sinus. Procedura permite:
- drenarea secretiilor stagnante;
- reducerea presiunii din interiorul sinusurilor la pacientii selectati;
- lavajul cavitatii cu solutie salina;
- imbunatatirea drenajului temporar;
- reducerea incarcaturii de material infectat.
Administrarea locala de antibiotice prin sinus nu reprezinta o practica standard pentru rinosinuzita obisnuita. Tratamentul antimicrobian sistemic si controlul drenajului nazosinusal sunt stabilite in functie de cauza si severitatea bolii.
Care sunt riscurile asociate cu punctia sinusala?
Punctia sinusala este in general bine tolerata atunci cand indicatia si tehnica sunt corecte, insa ramane o interventie invaziva. Complicatiile posibile includ:
durere sau disconfort local;
- sangerare nazala;
- hematom prin lezarea unui vas;
- traumatizarea mucoasei nazale sau sinusale;
- infectie secundara;
- introducerea aerului in tesuturile moi, cu aparitia emfizemului subcutanat;
- reactii la anestezicul local;
- rareori, lezarea structurilor anatomice invecinate.
Anatomia pacientului, experienta medicului care va face punctia sinusala si alegerea corecta a punctului de acces influenteaza siguranta procedurii.
Punctia sinusala se face cu anestezie?
Da. In majoritatea procedurilor efectuate la adulti se utilizeaza anestezie locala, astfel incat pacientul ramane constient, dar zona asupra careia se intervine este amortita.
Punctie sinusala cu anestezie locala
Medicul poate aplica pe mucoasa nazala substante anestezice precum lidocaina, sub forma de spray sau pe tampoane speciale. In anumite situatii poate fi realizata si infiltrarea locala cu anestezic. Pacientul poate simti presiune sau manevrarea instrumentelor, insa durerea ar trebui sa fie redusa.
Punctie sinusala cu anestezie generala
Anestezia generala nu este necesara de rutina pentru o punctie sinusala izolata la adult. Ea poate fi utilizata la copii, la pacienti care nu pot tolera procedura in stare de veghe sau atunci cand punctia sinusala face parte dintr-o interventie chirurgicala mai complexa.
De exemplu, chirurgia endoscopica functionala a sinusurilor – FESS – se efectueaza frecvent sub anestezie generala.
Intrebari frecvente:
Cat dureaza o punctie sinusala?
Procedura propriu-zisa dureaza de obicei 10–15 minute, insa timpul total petrecut in unitatea medicala poate fi mai mare ca urmare a necesitatii pregatirii, anesteziei locale si monitorizarii ulterioare.
Cat dureaza recuperarea dupa punctia sinusala?
Disconfortul usor si o sangerare nazala minora pot persista aproximativ 1–2 zile. Vindecarea infectiei sinusale depinde de cauza bolii, severitate si tratamentul asociat si poate necesita mai multe zile sau saptamani.
Punctia sinusala este tratamentul definitiv pentru sinuzita?
Nu, nicidecum. Punctia sinusala nu reprezinta tratamentul de prima linie pentru majoritatea formelor de sinuzita. Rolul sau actual este rezervat unor situatii selectate, mai ales cand boala este severa, refractara, cand este necesara identificarea exacta a agentului infectios sau cand trebuie drenate secretii acumulate.
Tratamentul definitiv al afectiunii depinde de cauza rinosinuzitei. Poate include medicatie specifica, controlul inflamatiei, tratarea factorilor favorizanti sau limitarea expunerii la acestia si, in formele cronice ori complicate, chirurgie endoscopica nazosinusala.
Bibliografie:
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9446184/
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12347048/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK547701/
- https://aao-hnsfjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1016/S0194-5998%2898%2970083-X
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11595989/