Rinosinuzita – cauze, simptome, diagnostic si tratament

Rinosinuzita defineste inflamatia concomitenta a cailor nazale (rinita), dar si a sinusurilor care se localizeaza paranazal (sinuzita). Ca urmare a faptului ca cele doua patologii in mod obisnuit se asociaza una cu cealalta, in practica clinica se foloseste termenul de „rinosinuzita”. In functie de perioada de manifestare, se disting mai multe tipuri ale acestei afectiuni. Forma cronica este deosebit de greu de gestionat, avand o etiologie variabila si fiind mult mai frecventa la persoane cu tendinta spre atopie si hipersensibilizare acuta. Rinosinuzita este o afectiune foarte comuna, anual afectand in special copiii cu varste sub 15 ani si adultii cu varste intre 24-65 de ani.

Pentru a va ajuta sa mentineti sanatatea tractului respirator superior, farmacistii catena va recomanda sa folositi Naturalis SinuStop. Acesta este un supliment alimentar care are in compozitie 8 extracte naturale si care contribuie la functionarea normala a sistemului imunitar, usurand in acelasi timp respiratia. De asemenea, usureaza expectoratia si calmeaza iritatiile din gat.

Naturalis SinuStop X 30 comprimate filmate

Vezi detalii

Rinosinuzita – generalitati

Rinosinuzita apare frecvent in urma unei raceli sau la persoanele care se confrunta cu alergii si au probleme structurale ale nasului (cum ar fi deviatia de sept, vegetatii adenoide). Boala poate dura o anumita perioada, distingandu-se, din punct de vedere clinic, mai multe forme:

• Rinosinuzita acuta: debut brusc, durata mai mica de 4 saptamani si rezolutie completa;
• Rinosinuzita subacuta: simptome omniprezente, durata mai mica de 12 saptamani;
• Rinosinuzita acuta recurenta: cel putin 4 episoade de atac acut, care dureaza cel putin 7 zile fiecare, aparute de-a lungul unui an;
• Rinosinuzita cronica: simptome omniprezente, care dureaza cel putin 12 saptamani.

Cel mai frecvent, infectia virala a cailor respiratorii superioara provoaca rinosinuzita secundara edemului si inflamatiei mucoasei nazale si producere de mucus vascos, care poate obstructiona sinusurile paranazale si, astfel, permite suprapopularea bacteriana, implicit inflamatia locala de la nivelul acestora. Functia ciliara este afectata, ceea de face ca drenajul de mucus sa fie foarte deficitar. Agentul etiologic ajunge la nivelul sinusurilor prin tuse si suflarea nasului. De obicei, sinuzita bacteriana apare dupa infectia virala a cailor respiratorii superioare.

Pentru a trata eficient sinuzitele cronice si pe cele acute, farmacistii Catena va recomanda sa folositi Sinosun. Acesta este un supliment alimentar care amelioreaza rapid simptomele, reduce durata sinuzitelor si previne complicatiile, cronicizarea si recurenta acestora. Contine ciubotica cucului si soc - ce ajuta la fluidificarea si eliminarea secretiilor bronsice, lumanarica pentru sanatatea membranelor mucoase, verbina si ghinura galbena pentru sistemul respirator si in cazul gatului iritat.

Sinosun X 30 capsule

Vezi detalii

Rinosinuzita – cauze, factori de risc

Rinosinuzita are de cele mai multe ori o etiologie infectioasa. Agentul infectios cel mai frecvent izolat este de natura virala, dar si cei bacterieni si chiar fungici pot cauza o astfel de patologie:

• Cazurile acute: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella, specii de bacterii anaerobe, Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Aspergillus fumigatus;
• Cazuri cronice: Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, bacterii anaerobe.

Rinosinuzita fungica se dezvolta in principal la pacientii imunocompromisi (infectia subiacenta cu HIV, diabet, tratamente imunosupresoare). Forma acuta este cauzata frecvent de virusuri, si este, de cele mai multe ori, autolimitata. Aproximativ 90% dintre racelile comune prezinta si o componenta de sinuzita. Persoanele predispuse la alergii dezvolta foarte des sinuzita. Patologia este asociata cu mai multi factori de risc, cum ar fi:

• Expunerea la iritanti si alergeni: parul de animale, aerul poluat, fumul, praful, polenul;
• Defecte anatomice ale nasului: deviatia de sept, prezenta de polipi, concha bullosa;
• Afectiuni medicale care afecteaza functia ciliara: fibroza chistica, diskinezia ciliara, astmul;
• Imunodeficienta: tratamentele chimioterapice, infectia cu HIV, diabetul zaharat;
• Utilizarea cronica a sondelor nazogastrice, nazotraheale si pozitionarea corpului o perioada indelungata de timp in decubit dorsal (afecteaza clearence-ul mucociliar).

Pentru a clati nasul si sinusurile paranazale ale copiilor cu varsta de peste 12 ani si ale adultilor, farmacistii Catena va recomanda ssa folositi ClinSin med rezerve irigator. Acestea au rol de prevenire a simptomelor post-operatorii la nivelul nasului si a sinusurilor paranazale, curatand in mod natural nasul de alergeni, bacterii si virusi.

ClinSin med rezerve irigator x 30 plicuri

Vezi detalii

Rinosinuzita – simptomatologie

Persoanele cu rinosinuzita acuza simptome cantonate la nivelul tractului respirator, insa acestea se pot extinde si la nivelul neurologic. Principalele simptome asociate cazurilor de rinosinuzita sunt urmatoarele:

• Senzatia de durere si presiunea faciala;
• Congestia fetei;
• Obstructie nazala sau rinoree;
• Hiposmia (afectarea simtului mirosului in sensul diminuarii);
• Dureri de cap;
• Halitoza;
• Senzatia de oboseala;
• Stare generalizata de rau;
• Dureri la nivelul dintilor;
• Tuse seaca;
• Otalgie;
• Stari febrile.

Secretiile nazale pot fi clare sau cu mucus si, de obicei, nu se coreleaza cu severitatea bolii. In schimb, tusea este cel mai frecvent simptom si, in mod clasic, tinde sa se agraveze noaptea. Se descrie ca fiind persistenta si poate fi uscata sau insotita de secretii nazale abundente. Febra ar putea indica o infectie bacteriana drept cauza principala de rinosinuzita, mai ales cand dureaza mai mult de trei zile si insoteste rinita. Infectia virala din rinosinuzita se prezinta cu febra care isi atinge maximul chiar in etapa initiala a bolii. Clinic, rinosinuzita acuta nu se deosebeste de rinosinuzita cronica decat din punctul de vedere al perioadei de manifestare.

Diagnosticul de rinosinuzita

Nu sunt necesare analize complexe pentru a se pune diagnosticul de rinosinuzita, intrucat boala este relativ usor de identificat. Citologia nazala si testele de cultura din proba de la nivel sinusal sunt importante pentru a se identifica agentul etiologic al afectiunii. Investigatiile de radiologie sau tomografie computerizata permit vizualizarea in profunzime a sinusurilor paranazale, insa se recomanda doar in cazurile complicate, cum ar fi rinosinuzita cronica sau rinosinuzita acuta recurenta. Totusi, cazurile acute refractare la tratament sau care prezinta riscurile de complicatii necesita si astfel de investigatii, pentru a se identifica precis structurile implicate si severitatea.

Tratament rinosinuzita

Tratamentul se indivualizeaza in functie de etiologia bolii si, in mod obisnuit, presupune:

• Pentru ameliorarea simptomelor: corticosteroizi nazali, orali, injectabili, irigare pe baza de solutii saline, decongestionante, analgezice, antiinflamatoare, mucolitice;
• Antibiotice: in cazul infectiilor bacteriene, doar dupa identificarea agentului etiologic;
• Antifungice: in cazul infectiilor fungice, frecvente la persoanele cu sistem imunitar slab;
• Imunoterapia alergen-specifica: in cazul in care simptomele se datoreaza unei alergii;
• Chirurgia endoscopica functionala a sinusurilor (FESS): in cazurile de rinosinuzita cronica.

Rinosinuzita – complicatii

Majoritatea cazurilor acute, necomplicate, au un prognostic favorabil. Pacientii care se prezinta cu stare imunitara slaba si risc de complicatii necesita frecvent spitalizare. Infectia fungica, de asemenea, este asociata cu morbiditate si mortalitate ridicate. Principalele complicatii care pot sa apara ca urmare a rinosinuzitei pot fi:

• Laringita;
• Dacriocistita;
• Celulita si abcesul orbital;
• Osteomielita osoasa frontala;
• Tromboza sinusului cavernos;
• Meningita;
• Abcesul cerebral si subdural;
• Empiemul epidural;
• Tromboflebita corticala si altele.

Netratata, sinuzita se poate extinde la oasele si tesuturile moi ale fetei si orbitelor. In cazuri cu potential de complicatii severe, se poate ajunge la afectare oculara violenta si chiar orbire. Alte complicatii sunt, in schimb, mai frecvente decat aceasta. Sinuzita extinsa la nivelul sinusurilor sfenoidale poate duce chiar la paralizia nervilor cranieni si poate implica artera carotida interna.

Sfaturi pentru preventie

Data fiind etiologia multilaterala implicata in aceasta patologie, preventia este dificila. De fapt, acesta este si motivul pentru care foarte multe persoane sunt diagnosticate. Totusi, puteti reduce riscul de boala prin respectarea mai multor recomandari:

• Alimentatie sanatoasa, bogata in vitamine care sustin functia imunitara;
• Renuntarea la fumat;
• Gestionarea alergiilor si afectiunilor subiacente asociate cu aceasta boala;
• Tratarea anomaliilor structurale de la nivelul nasului care cresc riscul de boala;
• Evitarea contactului cu o persoana care prezinta semne de infectie virala sau bacteriana;
• Folosirea unui umidificator de camera pentru a evita uscarea aerului, si uscarea implicita a mucoasei nazale.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7170201/

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/rhinosinusitis

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459372/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441934/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470383/

https://www.clinicbarcelona.org/en/assistance/diseases/rhinosinusitis/causes-and-risk-factors