Prevalenta anxietatii in randul adolescentilor a crescut semnificativ in ultimele decenii. „Datele ne arata ca, de fapt, a devenit o problema de sanatate publica. Anxietatea este considerabil mai frecventa in randul Generatiei Z, adica in randul persoanelor nascute intre 1997-2012, asta prin comparatie cu ultimele trei generatii anterioare. Aceasta tendinta este consolidata de numerosi factori, cum ar fi presiunea academica, mediul digital, retelele sociale, evenimentele globale si instabilitatea socio-economica”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Anxietatea la adolescenti se poate manifesta diferit fata de anxietatea la adulti, si este destul de frecvent confundata cu „dificultatile normale ale varstei”. Totusi, cand simptomele persista, ba chiar se agraveaza si interfereaza cu capacitatea functionala academica, sociala si familiala, se ridica necesitatea interventiei specializate.
Conform Manualului de Diagnostic si Statistica al Tulburarilor Mintale editia a V-a (DMS-5), anxietatea este definita drept „starea caracterizata prin anticiparea persistenta a unui pericol sau amenintari, insotita de reactii emotionale, fiziologice si comportamentale disproportionate fata de situatia reala”. Aceasta reactie implica activarea excesiva a sistemelor de raspuns la stres, in special a axei hipotalamo-hipofizo-adrenale si a sistemului nervos simpatic.
DMS-5 recunoaste existenta mai multor tipuri de tulburari de anxietate, fiecare avand propriile particularitati etiologice si simptomatologice. Este esential de subliniat ca anxietatea patologica nu echivaleaza cu o stare temporara de tristete, neliniste sau emotie inaintea, de exemplu, unui eveniment important. „Spre deosebire de reactiile emotionale normale si adaptative, anxietatea la adolescenti, in forma clinica, este persistenta, dificil de controlat”, adauga dr. Ioana Scripca.
Chiar daca anxietatea la adolescenti si depresia coexista frecvent, ele sunt entitati clinice destul de diferite. Diferentierea este importanta pentru a stabili planul terapeutic personalizat.
|
Caracteristica |
Anxietate |
Depresie |
|
Emotii dominante |
Teama, neliniste, tensiune |
Tristete, gol emotional, apatie |
|
Orientare temporara |
Viitor (anticiparea „pericolului”) |
Prezent si trecut, in special |
|
Nivel de energie |
Crescut, cu starea de „hiperactivare”, hipervigilenta |
Scazut, oboseala persistenta, marcata |
|
Comportament |
Evitare, agitatie, perfectionism |
Retragere, lipsa de initiativa, lehamite |
|
Somn |
Dificultati de adormire |
Somn excesiv sau insomnie |
|
Ideatie suicidara |
Redusa, indirecta |
Mai puternica |
„In adolescenta, cele doua tulburari pot aparea concomitent, uneori anxietatea fiind chiar factor de risc pentru dezvoltarea ulterioara a depresiei”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Tulburarile de anxietate sunt cele mai frecvente afectiuni psihiatrice in randul adolescentilor si pot lua mai multe forme:
„Se prezinta cu starea de ingrijorare excesiva, persistenta, dificil de controlat, deseori legata de activitatile zilnice, performanta scolara, sanatate sau chiar siguranta proprie. Adolescentii care au aceasta tulburare resimt adesea o stare constanta de tensiune mintala si anticipare negativa”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Se manifesta prin teama intensa de evaluare negativa, judecata sau umilire in contexte sociale. Adolescentii pot evita sa participe la activitati sociale, la prezentari orale, activitati de grup sau interactiuni cu colegii, ceea ce le afecteaza dezvoltarea socio-emotionala.
Este definita prin aparitia unor atacuri de panica recurente si neasteptate, caracterizata mai ales de simptome somatice intense si teama acuta de pierdere a controlului. „Adolescentii cu atacuri de panica pot dezvolta comportamente de evitare din teama fireasca de a nu experimenta un alt atac de panica”, adauga dr. Ioana Scripca.
Desi este mai frecventa in copilarie, poate persista (sau reaparea) in adolescenta. Se manifesta prin teama disproportionata legata de separarea de figurile de atasament (mama, tata) si refuzul de a pleca de acasa, cu impact major asupra autonomiei individuale.
Anxietatea la adolescenti se manifesta printr-un spectru extins de simptome care se rasfrang la nivel emotional, comportamental, fizic si cognitiv. „Adesea, aceste manifestari sunt interpretate gresit drept lipsa de disciplina sau, mai ales, sunt puse pe seama unui «adolescent rebel»”, mai adauga dr. Ioana Scripca.
„Anxietatea la adolescenti – de fapt, anxietatea in general – este deseori subdiagnosticata, si de multe ori interpretata gresit. Anxietatea este un diagnostic clinic, asadar nu este corect ca acest termen sa fie folosit pentru a descrie orice stare de tristete, de lipsa a vointei. Un adolescent cu anxietate are o calitate a vietii mult redusa fata de un adolescent fara acest diagnostic”, ne spune dr. Ioana Scripca.
„Interventia corecta presupune in primul rand abordarea empatica si, sub nicio forma, negarea dificultatilor pe care adolescentul le are. Rolul parintilor este esential in recunoasterea anxietatii si simptomelor, pentru ca sunt rare cazurile in care adolescentul afectat va solicita ajutor pentru problema cu care se confrunta”, spune dr. Ioana Scripca. Iata ce puteti face in aceasta situatie:
Ascultarea activa, validarea emotiilor si starilor si evitarea minimalizarii suferintei emotionale a adolescentului contribuie la reducerea anxietatii. „Multi adolescenti nu vor vrea sa vorbeasca cu parintii, dar este important sa ii asiguram ca pot avea oricand incredere sa faca acest lucru”, ne recomanda dr. Ioana Scripca.
Rutinele zilnice clare privind somnul, mesele si activitatile zilnice reduc incertitudinea pe care un adolescent cu anxietate deseori o are. „Rutina ii confera un sentiment de control, sentiment pe care deseori il cauta adolescentul anxios. Asadar, trebuie incurajat sa aiba o rutina sanatoasa. Totusi, din cand in cand ar trebui sa mai iasa din aceasta si sa incerce lucruri noi”, ne recomanda dr. Ioana Scripca.
Asteptarile nerealiste, supradimensionate, mai ales in ceea ce priveste componenta academica, in general sunt un factor declansator al anxietatii la adolescenti. Este important ca adolescentul sa nu fie presat in acest sens, iar cerintele parintilor sa fie adaptate capacitatilor sale reale, atat timp cat acestea nu reprezinta o sursa de stres.
„Consultul unui psiholog, chiar psihiatru, nu ar trebui sa fie vazut drept un esec, drept o rusine, ci drept o etapa fireasca in ingrijirea sanatatii mintale si asigurarea bunastarii emotionale a unui adolescent cu anxietate”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Terapia cognitiv-comportamentala este considerata interventia de prima linie la persoanele care se confrunta cu anxietate, nu doar la adolescenti. „Aceasta ajuta practic la identificarea si, apoi, la restructurarea gandurilor disfunctionale, precum si la dezvoltarea strategiilor sustenabile, pe termen lung, de coping. In anumite cazuri, dar destul de rar, poate fi necesara asocierea terapiei cognitiv-comportamentale cu tratament medicamentos”, concluzioneaza dr. Ioana Scripca.
Bibliografie:
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2026,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook