Tot ce trebuie sa stiti despre sideremie (testarea fierului seric)

Echipa medicala Synevo

Fierul este un mineral esential pentru organism, necesar in special pentru producerea eritrocitelor. Acesta este o parte esentiala a structurii hemoglobinei, proteina din hematii care contribuie la transportul oxigenului si la eliberarea acestuia in tesuturi. Organismul nu poate produce fier, de aceea trebuie sa-l absoarba prin intermediul alimentelor consumate sau al suplimentelor alimentare pe baza de fier. Dupa absorbtie, fierul este transportat catre tesuturi prin legarea sa de transferina, proteina produsa la nivelul ficatului.

In cazul persoanelor sanatoase, cea mai mare parte a fierului absorbit este incorporata in hemoglobina din eritrocite. Restul fierului este stocat in tesuturi, sub forma de feritina sau hemosiderina, iar cantitati mici sunt utilizate pentru a produce si alte proteine cum este mioglobina, dar si o serie de enzime.

Ce este sideremia?

Testarea fierului din ser (fier seric) masoara nivelul de fier circulant in sange. Acesta poate fi masurat si indirect, folosind determinarea feritinei serice, transferinei si capacitatii totale de legare a fierului (TIBC). Aceste teste sunt adesea recomandate simultan, iar rezultatele sunt interpretate corelat. Valorile normale sunt diferite, in functie de varsta si sexul persoanei testate.

Cand fierul este insuficient pentru a satisface nevoile organismului, nivelul din sange scade.

Acest lucru se poate intampla in urmatoarele cazuri:

• lipsa aportului suficient de fier;
• boala celiaca (afectarea absorbtiei fierului);
• sarcina;
• perioada de crestere a copiilor;
• afectiuni care cauzeaza pierderi mici, dar constante de sange – ulcer peptic sau cancer de colon.

Nivelurile insuficiente de fier circulant si din depozite pot duce, in cele din urma, la anemie cu deficit de fier (prin scaderea hemoglobinei). Cele mai frecvente simptome ale anemiei includ oboseala, slabiciune, ameteli, cefalee, paloarea tegumentelor si mucoaselor.

Scopul testarii fierului seric

Testarea sideremiei (fierul seric) este utilizata pentru a masura cantitatea de fier aflata in tranzit in sangele circulant, care este legat de transferina (proteina de legare plasmatica a fierului). Analiza este utilizata alaturi de alte teste pentru a ajuta la detectarea lipsei de fier sau a supraincarcarii cu fier. Testarea va confirma astfel diagnosticul de anemie feripriva.

Cantitatea de fier prezenta in sange variaza atat pe parcursul unei singure zile, cat si de la o zi la alta. De aceea, fierul seric este aproape intotdeauna masurat in asociere cu alte teste care evalueaza indirect statusul fierului in organism: feritina, transferina, capacitatea totala de legare a fierului (TIBC) si saturatia transferinei.

Cand se recomanda acest test?

Masurarea fierului seric poate fi recomandata ca test de urmarire in momentul in care, la evaluarea de rutina, rezultatele hemogramei (CBC) indica un nivel scazut de hemoglobina, iar eritrocitele au dimensiuni mai mici si o coloratie modificata (microcite hipocrome). Acest lucru sugereaza deficit de fier, deci indirect instalarea anemiei, chiar daca nu s-au identificat inca alte simptome clinice.

Testarea poate fi recomandata cand apar o serie de semne si simptome, cum ar fi:

• oboseala/oboseala cronica;
• ameteli;
• slabiciune generalizata;
• cefalee;
• paloare a tegumentelor si mucoaselor.

Deficitul de fier (hiposideremia)

Stadiul incipient al deficitului de fier este marcat de epuizarea lenta a rezervelor de fier, ceea ce inseamna ca exista inca suficient fier pentru a produce hematii, dar depozitele sale s-au epuizat. Sideremia poate fi normala in aceasta etapa, dar nivelul feritinei va fi scazut. Pe masura ce deficitul de fier se mentine, fierul stocat va fi consumat si organismul va incerca sa compenseze, producand mai multa transferina. Nivelul seric de fier va continua sa scada, iar valorile transferinei, TIBC si UIBC (capacitatea nesaturata de legare a fierului) cresc. Pe masura ce aceasta etapa avanseaza, in sange incep sa apara eritrocite de dimensiuni mai mici, in numar mai scazut, instalandu-se in final anemia certa.

Testarea poate fi recomandata si atunci cand se suspecteaza o supraincarcare cu fier. Semnele si simptomele pot varia de la o persoana la alta si tind sa se agraveze in timp. Sunt asociate cu acumularea de fier in sange si ulterior in tesuturi. 

Este vorba despre:

• dureri articulare;
• oboseala, slabiciune generalizata;
• astenie;
• dureri abdominale;
• pierderea apetitului sexual;
• leziuni ale unor organe interne – inima si ficat.

Supraincarcarea cu fier (hipersideremia)

Daca nivelul de fier este ridicat, testele TIBC, UIBC si feritina sunt in limite normale. Cand o persoana manifesta simptome clinice de supradozaj, cel mai probabil este vorba despre o intoxicatie. Aceasta apare cand este ingerata o doza mare de fier, intr-o singura priza sau intr-o perioada scurta. 

O persoana care prezinta mutatii genice specifice in gena HFE, responsabila de reglarea absorbtiei fierului in organism, este diagnosticata cu hemocromatoza ereditara, care va determina, de asemenea, o supraincarcare cu fier a organismului. In timp ce unii pacienti nu vor prezenta simptome, altii vor incepe sa se confrunte cu dureri articulare, dureri abdominale, slabiciune generalizata, la varste cuprinse intre 30 si 40 de ani. Barbatii sunt afectati mai frecvent decat femeile. Lipsa sintezei proteinei codificate de gena HFE duce la supraincarcarea cu fier a celulelor-tinta de la nivelul duodenului, cu depunere in ficat, cord, pancreas, tiroida, gonade (glande sexuale), hipotalamus, articulatii, piele etc.

Supraincarcarea cu fier poate aparea si la pacientii care au primit in mod repetat transfuzii. Acest lucru poate fi remarcat in cazul pacientilor care au anemie cu celule falciforme, talasemie majora sau alte boli hematologice, dependente de transfuzii. Fierul provenit din fiecare unitate de sange transfuzata este stocat in organism, provocand in cele din urma o acumulare excesiva in tesuturi. Cei care sufera de alcoolism si boala hepatica cronica pot dezvolta, de asemenea, in timp, o supraincarcare cu fier.

Ce ar trebui sa stie pacientul?

Consumul recent de alimente bogate in fier sau suplimente, precum si transfuziile recente pot afecta rezultatele testelor. Nivelurile normale de fier sunt mentinute printr-un echilibru intre cantitatea de fier introdusa in organism si cantitatea care se pierde din cauza unor afectiuni. Cu exceptia cazului in care o persoana are o dieta inadecvata, exista, de obicei, suficient fier pentru a preveni deficitul si/sau anemia prin deficit de fier la persoanele sanatoase.

In anumite situatii, exista o nevoie crescuta de fier. Pacientii cu sangerare cronica la nivelul tractului digestiv (de obicei, ulcere sau tumori precum cancerul colorectal) si femeile cu menstruatii abundente vor pierde mai mult fier decat in ​​mod normal. Femeile insarcinate sau cele care alapteaza pot dezvolta deficit de fier, daca nu este administrat suficient suplimentar.

Copiii, in special in perioadele de crestere accelerata, pot avea nevoie de fier suplimentar. Deficitul poate fi observat si in bolile de malabsorbtie, cum este boala celiaca. Scaderea fierului seric poate aparea si in starile in care organismul nu se poate mobiliza si nu poate folosi fierul din depozite in mod corespunzator. In multe afectiuni inflamatorii cronice, in special in cancere, boli autoimune, infectii cronice (inclusiv SIDA), organismul nu poate folosi corect fierul pentru a produce mai multe eritrocite. In aceste conditii, productia de transferina scade, iar nivelul fierului seric este redus.

Lipsa de fier inseamna neaparat anemie?

Deficitul de fier se refera la scaderea cantitatii de fier stocata in organism, in timp ce anemia feripriva inseamna scaderea numarului de hematii (RBC), a hemoglobinei si a hematocritului din cauza lipsei de fier din depozite. De obicei, dureaza cateva saptamani de la epuizarea rezervelor de fier pentru ca nivelul hemoglobinei sa scada, productia eritrocitelor sa fie afectata si sa se instaleze anemia. In general, exista simptome minime in stadiile incipiente ale deficitului de fier, dar pe masura ce starea se inrautateste si nivelurile sangvine de hemoglobina si eritrocite scad, starea de slabiciune persista, iar paloarea si starea de oboseala devin sesizabile.

Pe masura ce fierul continua sa se consume, sunt posibile dificultati de respiratie si ameteli. Daca anemia este severa, pot aparea dureri precordiale, cefalee si durere la nivelul membrelor inferioare. Copiii pot dezvolta dizabilitati cognitive (de invatare). Pe langa simptomele generale ale anemiei, apar anumite simptome care sunt caracteristice deficitului de fier. Acestea includ disfagie (dificultati la inghitire), sindromul Pica (pofta de a ingera anumite substante, cum ar fi gheata, amidon de porumb, lemn-dulce, creta sau argila), o senzatie de arsura a limbii sau o limba neteda, depapilata, rani in colturile gurii.

Alimente care contin fier

Forma de fier care este cel mai usor de absorbit se gaseste in carne si oua. Alte surse bogate in fier sunt legumele cu frunze verzi (spanac, gulie, varza), germenii de grau, painea din cereale integrale, stafidele si melasa.

Suplimentarea cu fier

Persoanele care au nevoie de obicei de suplimente pe baza de fier sunt femeile insarcinate si cele cu deficit documentat al fierului. De asemenea, suplimentarea poate fi necesara femeilor care pierd mult sange in perioada menstruala (hipermenoree). Nu vor fi administrate suplimente de fier inainte de a consulta specialistul, deoarece excesul poate provoca supraincarcare cronica. O supradoza de suplimente cu fier poate fi toxica, in special pentru copii.

Cat de repede se instaleaza anemia?

Anemia prin deficit de fier se instaleaza treptat. Cand rata de pierdere a fierului depaseste cantitatea absorbita din alimente/suplimente, rezervele de fier se epuizeaza rand pe rand. In acest stadiu, feritina va fi scazuta, dar fierul seric si TIBC sunt de obicei normale. Pe masura ce deficitul de fier se inrautateste, nivelul de fier seric scade, TIBC si transferina cresc si incepe sa se dezvolte anemia. In cazul unui deficit prelungit sau sever, celulele rosii devin mici si se decoloreaza din cauza scaderii nivelului de hemoglobina. De asemenea, scade numarul reticulocitelor (celule rosii tinere). 

Donarea de sange si nivelul de fier din organism

De fiecare data cand se doneaza sange, organismul pierde o cantitate de fier. Nivelul feritinei, care reflecta cantitatea totala de fier depozitata in organism scade, insa revine treptat la normal.

Bibliografie:

1. Devkota, B. (Updated 2014 January 17). Iron. Medscape Drugs and Diseases. Available online at http://emedicine.medscape.com/article/2085704-overview. Accessed on March 2018. Harper, J. and Conrad, M. (February 23, 2018). Iron Deficiency Anemia. Medscape Drugs and Diseases. Available online at http://emedicine.medscape.com/article/202333-overview Accessed on March 2018.
2. (© 1995 – 2018). Iron and Total Iron-Binding Capacity, Serum. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Available online at http://www.mayomedicallaboratories.com/test-catalog/Clinical+and+Interpretive/34624. Accessed on March 2018.
3. Genzen, J. (2018 March 2018 updated). Hemochromatosis. ARUP Consult. Available online at https://arupconsult.com/content/hemochromatosis. Accessed on March 2018.
4. Wintrobe’s Clinical Hematology. 12th ed. Greer J., Foerster J., Rodgers G., Paraskevas F., Glader B., Arber D., Means R., eds. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins: 2009, pp. 792-793, 826-827.
5. Harmening D., Clinical Hematology and Fundamentals of Hemostasis, Fifth Edition, F. A. Davis Company, Philadelphia, 2009, pp. 122-127.
6. Corbett, J. V. Laboratory Tests & Diagnostic Procedures with Nursing Diagnoses, 4th ed. Stamford, Conn.: Appleton & Lang, 1996. Pp. 34-35, 41-43.
7. Frey, Rebecca J. Iron Tests. Chapter in: Gale Encyclopedia of Medicine, Edition One, 1999. Gale Research Group, pg. 1648.
8. Witte D. L., Crosby W. H., Edwards C. Q., Fairbanks V. G., Mitros F. A. Practice guideline development task force of the College of American Pathologists.
9. Boston University Medical Center: Community Outreach Health Information System. Available onlineat http://www.bu.edu/cohis/cardvasc/blood/anemia.htm#prevent.
10. Lyon, Elaine and Frank, Elizabeth L. Hereditary Hemochromatosis Since Discovery of the HFE Gene. Clinical Chemistry 47:1147-1156 (July 2001).
11. Pagana, K. D. & Pagana, T. J. (© 2007). Mosby’s Diagnostic and Laboratory Test Reference 8th Edition: Mosby, Inc., Saint Louis, MO. Pp. 574-577.
12. Clarke, W. and Dufour, D. R., Editors (© 2006). Contemporary Practice in Clinical Chemistry: AACC Press, Washington, D. C. Pp. 407-408.
13. Wu, A. (© 2006). Tietz Clinical Guide to Laboratory Tests, 4th Edition: Saunders Elsevier, St. Louis, MO. Pp. 634-635.
14. (Modified 2009 March 13). About Iron. Iron Disorders Institute [Online information]. Available online at http://www.irondisorders.org/Disorders/about.asp. Accessed June 2009.
15. (Updated 2007 August 24). Dietary Supplement Fact Sheet: Iron. NIH Office of Dietary Supplements [Online information]. Available online at http://ods.od.nih.gov/factsheets/iron.asp. Accessed June 2009.
16. Rathz, D. et. al. (Updated 2009 February 02). Toxicity, Iron. eMedicine [Online information]. Available online at http://emedicine.medscape.com/article/166933-overview. Accessed June 2009.
17. Chen, Y. (Updated 2009 April 05). Iron Deficiency Anemia. MedlinePlus Medical Encyclopedia [Online information]. Available online at http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/000584.htm. Accessed June 2009.
18. Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods. 21st ed. McPherson, R. A. and Pincus, M. R., eds. Philadelphia: 2007, pg. 506-507.
19. (November 1, 2007) Centers for Disease Control and Prevention. Hemochromatosis, Biochemical testing. Available online at http://www.cdc.gov/ncbddd/hemochromatosis/training/diagnostic_testing/biochemical_testing.htm. Accessed October 2009.
20. Iron Disorders Institute. Iron Tests. PDF available for download at http://www.irondisorders.org/Forms/irontests.pdf. Accessed October 2009.
21. Devkota, B. (2012 October 4). Iron. Medscape Reference [Online information]. Available online at http://emedicine.medscape.com/article/2085704-overview#showall. Accessed April 2013.
22. Gersten, T. (Updated 2012 February 8). Serum iron. MedlinePlus Medical Encyclopedia [Online information]. Available online at http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/003488.htm. Accessed April 2013.
23. (© 1995-2013). Iron and Total Iron-Binding Capacity, Serum. Mayo Clinic Mayo Medical Laboratories [Online information]. Available online at http://www.mayomedicallaboratories.com/test-catalog/Overview/34624. Accessed April 2013.
24. Siddique, A. and Kowdley, K. (2012). Review Article: The Iron Overload Syndromes. Medscape Reference from Aliment Pharmacol Ther. V35 (8):876-893. [Online information]. Available online at http://www.medscape.com/viewarticle/761125. Accessed April 2013.
25. Spanierman, C. (Updated 2011 July 27). Iron Toxicity in Emergency Medicine. Medscape Reference [Online information]. Available online at http://emedicine.medscape.com/article/815213-overview. Accessed April 2013.
26. Boyle, J. (Updated 2012 April 12). Pediatric Iron Toxicity. Medscape Reference [Online information]. Available online at http://emedicine.medscape.com/article/1011689-overview. Accessed April 2013.
27. Pagana, K. D. and Pagana, T. J. (© 2011). Mosby’s Diagnostic and Laboratory Test Reference 10th Edition: Mosby, Inc., Saint Louis, MO. Pp. 594-598.
28. Clarke, W., Editor (© 2011). Contemporary Practice in Clinical Chemistry 2nd Edition: AACC Press, Washington, D. C. Pp. 536, 597.
29. McPherson, R. and Pincus, M. (© 2011). Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods 22nd Edition: Elsevier Saunders, Philadelphia, PA. Pp. 362-363, 427, 432-433.
30. Elghetany, M. T., Banki, K. Erythrocytic disorders, in Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, 22nd ed. McPhereson, R. A., Pincus, M. R., eds. Elsevier/Saunders: Philadelphia. Chapter 32, 2011.