Actinomicoza: ce reprezinta aceasta afectiune, ce cauze are si ce tratament exista

Actinomicoza este o boala cronica rara cauzata de Actinomyces spp., bacterii anaerobe Gram-pozitive care in mod normal colonizeaza cavitatea bucala, precum si tractul digestiv si genital uman. Aceasta provoaca abcese, de obicei la nivelul fetei si gurii, care se raspandesc lent catre tesuturile invecinate. Fenomenul apare in general din cauza unor afectiuni sau proceduri stomatologice, dar poate aparea si dupa interventiile chirurgicale abdominale, in cazul aspiratiei unui corp strain sau la femeile care au sterilet.

Aceasta problema medicala se trateaza cu doze mari de antibiotice pe parcursul mai multor luni. In continuare, iata tot ce trebuie sa stiti despre actinomicoza: cum apare infectia, ce forme ale bolii exista, cum se poate diagnostica si ce optiuni de tratament si preventie aveti la dispozitie.

Actinomicoza – generalitati

Actinomicoza este o infectie bacteriana rara care provoaca zone umplute cu puroi (abcese), inconjurate de tesut inflamat. Infectia este provocata de bacterii din genul Actinomyces. Aceste bacterii traiesc in mod natural in corp fara a fi daunatoare, dar interventiile chirurgicale, leziunile sau anumite afectiuni le pot determina sa prolifereze in alte parti ale organismului.

Bacteriile Actinomyces se raspandesc lent in tesuturile din apropiere, provocand de obicei o leziune pe sub piele. Rana respectiva se umple cu un puroi galbui si niste granule de culoarea sulfului. Granulele respective sunt de fapt aglomerari formate din celule imune si fragmente de bacterii.

Infectia este de obicei granulomatoasa, supurativa si poate implica formarea mai multor abcese. Actinomicoza nu este, in general, diagnosticata decat in ​​faza cronica. Din momentul declansarii infectiei, pot trece uneori cateva saptamani sau chiar luni pana cand bacteriile Actinomyces incep sa provoace simptome.

• Tipuri de actinomicoza

Desi bacteriile Actinomyces infecteaza cel mai frecvent zonele de la nivelul gurii si fetei, puteti contracta actinomicoza si in alte parti ale corpului. Asadar, afectiunea se poate clasifica in functie de zona infectata a corpului:

1. actinomicoza cervico-faciala – afecteaza fata, cavitatea bucala, nasul, gatul sau maxilarul. Infectia in zonele cervicale si faciale apare de obicei in urma interventiilor chirurgicale la nivelul cavitatii bucale la pacientii cu igiena orala precara.
2. actinomicoza toracica sau pulmonara – afecteaza plamanii sau zona pieptului si poate aparea la pacientii cu alcoolism sau tulburari convulsive. Infectia pulmonara apare de obicei ca o complicatie a aspiratiei.
3. actinomicoza uterina sau pelviana – apare in zona pelviana, unde vizeaza organele reproducatoare si a fost asociata cu utilizarea dispozitivelor intrauterine;
4. actinomicoza abdominala – afecteaza intestinele sau alte organe abdominale. A fost raportata dupa orice interventie chirurgicala abdominala, dar este cel mai frecvent observata dupa o apendicectomie.

Actinomicoza – cauze si factori de risc

Aproximativ 70% dintre infectii sunt cauzate de bacteriile Actinomyces israelii sau de Actinomyces gerencseriae. Exista insa si alte tipuri de bacterii din genul Actinomyces care pot provoca imbolnaviri, si anume A. naeslundii, A. odontolyticus, A. viscosus si altele.

Bacteriile Actinomyces fac parte din flora normala a cavitatii orale umane, a tractului gastrointestinal si a tractului urogenital feminin. Aceste bacterii nu sunt virulente si invadeaza organismul pentru a provoca infectii mai profunde doar atunci cand exista leziuni tisulare si o ruptura ulterioara a barierei mucoase normale. Infectia este in mare parte polimicrobiana, fiind prezente pana la 5 sau chiar 10 alte specii bacteriene.

Infectia survine cand bacteriile Actinomyces ajung in zone ale corpului unde aceste microorganisme nu ar fi trebuit sa existe. De exemplu, o interventie chirurgicala, o leziune sau anumite boli pot provoca o ruptura a unei membrane mucoase, ceea ce le permite bacteriilor sa infecteze o parte a corpului unde acestea nu traiesc in mod normal. Si patrunderea unor corpuri straine in membranele mucoase poate permite bacteriilor sa prolifereze.

Actinomicoza nu este contagioasa, deci nu o puteti contracta de la altcineva. Puteti contracta infectia in orice parte a corpului, dar capul si gatul, pieptul, abdomenul si pelvisul sunt cel mai frecvent afectate.

Desi actinomicoza este relativ rara, cea mai frecventa modalitate de a contracta aceasta infectie este ca urmare a igienei orale precare, a tulburarilor gingivale sau a procedurilor stomatologice. Alti factori de risc pot fi urmatorii:

• dispozitivele intrauterine (riscul creste cu cat dispozitivul este purtat mai mult timp);
• inhalarea alimentelor sau lichidelor in plamani (aspiratie);
• boli abdominale precum apendicita, diverticulita sau ulcerul peptic;
• indepartarea vezicii biliare (colecistectomie), colectomia sau o alta interventie chirurgicala efectuata la nivelul cavitatii abdominale;
• sistemul imunitar slabit (daca aveti un sistem imunitar compromis, organismului ii este mai dificil sa combata infectiile – de exemplu, medicamentele imunosupresoare sau afectiunile cronice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, pot creste riscul de actinomicoza);
• malnutritia;
• radioterapia.

Inca nu se stie de ce, dar cercetatorii au observat ca barbatii prezinta un risc mai mare de a se imbolnavi de actinomicoza.

Actinomicoza – simptome

1. Actinomicoza cervico-faciala

Actinomicoza cervico-faciala (a gatului si capului) este cea mai frecventa forma a acestei infectii, reprezentand 50-70% din cazuri. Procedurile chirurgicale stomatologice, traumatismele orale sau faciale ori leziunile tisulare locale cauzate de cancer sau radioterapie preced de obicei aceasta infectie. Afectiunea debuteaza de obicei cu un nodul dur, lent progresiv, nedureros, aparut pe obraz sau la nivelul maxilarului. Acesta evolueaza in abcese si tracturi sinusale, care acumuleaza puroi, tesuturile inconjuratoare incepand sa se umfle. Uneori sunt prezente febra si alte simptome de infectie sistemica. Actinomicoza la nivelul maxilarului poate provoca trismus (spasme prelungite ale muschilor maxilarului).

Ganglionii limfatici nu sunt de obicei mariti si, in general, pacientul nu prezinta durere semnificativa, cu exceptia cazului in care survine compresia structurilor adiacente. Infectia se raspandeste lent catre tesuturile si organele inconjuratoare, cum ar fi scalpul, ochii, urechile, limba, laringele si traheea. Ocazional, apare invazia osului adiacent. Infectia se poate raspandi si la meninge (membranele care inconjoara creierul si maduva spinarii), caz in care provoaca meningita.

2. Actinomicoza abdominala

Forma abdominala a bolii (10-20% din cazuri) apare de obicei dupa o ruptura a mucoasei gastrointestinale, de exemplu, in urma unei interventii chirurgicale, apendicitei, diverticulitei sau ingerarii unor corpuri straine, cum ar fi oasele de pui sau de peste. Aceasta forma a afectiunii este dificil de diagnosticat, deoarece pacientii au adesea simptome nespecifice, lent progresive, cum ar fi febra, pierdere in greutate, diaree sau constipatie si dureri abdominale. Daca infectia se raspandeste poate fi afectat orice organ abdominal. Uneori, infectia poate implica si mucoasa peretelui abdominal sau tesutul de la nivelul rectului sau anusului.

3. Actinomicoza pulmonara

Aceasta forma a infectiei (15-20% din cazuri) este de obicei cauzata de aspirarea (inhalarea) secretiilor orale sau gastrointestinale. Infectia se prezinta cu simptome nespecifice, lent progresive, cum ar fi tuse, sputa, dificultati respiratorii si dureri in piept. Infectia se poate raspandi treptat catre alte structuri locale, cum ar fi inima si peretele toracic, ajungandu-se ocazional pana la pielea pieptului.

4. Actinomicoza pelviana

Actinomicoza pelviana este rara si asociata cu utilizarea dispozitivelor contraceptive intrauterine. Simptomele comune ale acestei infectii constau in disconfort resimtit in partea inferioara a abdomenului, sangerari vaginale anormale si secretii vaginale.

5. Actinomicoza cutanata primara

Actinomicoza cutanata primara este foarte rara si afecteaza pielea expusa, dupa implantarea directa a bacteriilor in cazul aparitiei unei leziuni.

Actinomicoza – diagnostic

Actinomicoza este rara si poate implica simptome similare cu cele ale altor afectiuni, cum ar fi cancerul. Prin urmare, uneori poate fi nevoie de mult timp pentru stabilirea unui diagnostic.

Clinicianul diagnosticheaza afectiunea pe baza simptomelor pacientului si prin prelevarea unei probe de fluid sau tesut. Proba obtinuta prin aspirarea unui abces sau a unui tract sinusal sau dintr-o biopsie este apoi examinata in laborator; sunt necesare anumite conditii stricte pentru ca bacteriile Actinomyces sa prolifereze. Deseori, se depisteaza si o varietate de bacterii insotitoare.

Granulele de culoarea sulfului asociate de obicei cu actinomicoza pot fi examinate la microscop, pentru a se identifica eventualele caracteristici ale bacteriilor Actinomyces. Totusi, acesta nu este un test concludent, deoarece mai exista o bacterie cu aspect similar, numita Nocardia.

Actinomicoza – tratament

Actinomicoza se trateaza cu doze mari de antibiotice administrate pe termen lung. De obicei, antibioticele se administreaza printr-o perfuzie intravenoasa in brat, pe parcursul a cateva zile sau saptamani, apoi pacientii continua tratamentul cu antibiotic oral acasa. Specialistul poate prescrie unul dintre urmatoarele antibiotice:

• penicilina;
• amoxicilina;
• eritromicina;
• tetraciclina;
• doxiciclina;
• minociclina;
• clindamicina.

Pentru ca infectia sa dispara complet, tratamentul cu antibiotice poate dura mai multe luni sau chiar un an. Daca intrerupeti tratamentul prea devreme, infectia poate reveni sau poate incepe sa se raspandeasca din nou.

De asemenea, in unele cazuri poate fi necesara drenarea zonelor infectate si indepartarea tesutului mort (debridarea) din portiunile respective.

Actinomicoza – complicatii

Trebuie sa retineti ca actinomicoza poate fi fatala. Desi majoritatea persoanelor cu actinomicoza se recupereaza daca respecta indicatiile de tratament, infectia se poate raspandi daca nu este tratata sau daca tratamentul este intrerupt prea devreme. Infectiile nazale sunt deosebit de periculoase, deoarece se pot raspandi la creier.

Daca infectia bacteriana se raspandeste, poate provoca:

• moartea tesuturilor (necroza);
• infectie osoasa (osteomielita) si distrugerea tesutului osos;
• abces cerebral;
• insuficienta de organe.

Actinomicoza – preventie

Puteti reduce riscul de actinomicoza cervico-faciala (cea mai des intalnita forma a bolii) avand grija de sanatatea orala. Ca masura preventiva, puteti lua in considerare urmatoarele:

• evitarea fumatului si a altor produse din tutun;
• periajul dintilor de cel putin doua ori pe zi folosind o pasta de dinti cu fluor;
• folosirea zilnica a atei dentare;
• utilizarea unei ape de gura antibacteriene;
• controale stomatologice regulate, pentru depistarea din timp a eventualelor afectiuni dentare si gingivale.

Alte forme de actinomicoza sunt greu de prevenit, dar sunt si mai putin frecvente.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24981-actinomycosis

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482151/

https://www.nhs.uk/conditions/actinomycosis/

https://dermnetnz.org/topics/actinomycosis

https://www.msdmanuals.com/professional/infectious-diseases/anaerobic-bacteria/actinomycosis