Antiacidele: ce sunt si cand se administreaza

Medicamentele antiacide se folosesc pentru a ameliora simptomele digestive, cum ar fi arsurile gastrice, asociate cu hiperaciditatea gastrica. Acestea sunt disponibile pe scara larga, fara a avea nevoie de prescriptie medicala pentru a le achizitiona. „Desi amelioreaza simptomele, astfel de medicamente nu trateaza boala, motiv pentru care utilizarea lor trebuie sa fie corect indicata si, in unele cazuri, limitata in timp”, ne spune dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala. 

Ce sunt medicamentele antiacide?

Medicamentele antiacide sunt substante alcaline care neutralizeaza acidul clorhidric din stomac prin scaderea temporara a pH-ului gastric. Actiunea lor este exclusiv localizata, adica la nivelul lumenului gastric, fara a influenta secretia de acid sau mecanismele fiziopatologice, mecanisme care stau la baza afectiunilor digestive.

Este important de subliniat ca antiacidele:

• nu trateaza cauza hiperaciditatii gastrice;
• nu vindeca leziunile mucoasei gastrice sau esofagiene, daca acestea exista;
• au rol predominant de ameliorare a simptomelor (arsuri epigastrice, pirozis, dispepsie acida sau disconfort gastric postprandial).

„Prin urmare, antiacidele sunt eficiente in controlul pe termen scurt al simptomelor, dar nu sunt de prima linie in managementul bolilor cronice precum boala de reflux gastroesofagian severa, ulcerul peptic sau sindroamele hipersecretorii”, completeaza dr. Ioana Scripca.

Antiacide versus anti-reflux versus inhibitori ai pompei de protoni

Medicamentele folosite in tratamentul simptomelor de reflux si hiperaciditate gastrica fac parte din mai multe clase, cu mecanisme de actiuni si indicatii clinice diferite.

Diferentierea este esentiala pentru a alege corect tratamentul, atat in functie de cauza asociata, cat si in functie de severitatea simptomelor.

Ce contin si cum actioneaza medicamentele antiacide?

Antiacidele contin saruri alcaline care reactioneaza chimic cu acidul clorhidric din stomac. „Ca atare, acestea reactioneaza cu acidul clorhidric gastric si formeaza saruri neutre, apa si, in unele cazuri, dioxid de carbon. Cresterea pH-ului gastric reduce iritatia mucoasei si amelioreaza, prin urmare, durerea si senzatia de arsura”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Principalele tipuri de antiacide includ:

Antiacide pe baza de aluminiu (hidroxid de aluminiu)

• au efect antiacid moderat;
• pot induce constipatie;
• utilizate frecvent in combinatii.

Antiacide pe baza de magneziu (hidroxid de magneziu)

• au actiune rapida;
• pot provoca diaree osmotica.

Antiacide pe baza de calciu (carbonat de calciu)

• neutralizeaza rapid si eficient hiperaciditatea gastrica;
• ridica risc de hipercalcemie si alcaloza metabolica daca se utilizeaza excesiv.

Antiacide combinate

• asociaza aluminiu si magneziu pentru echilibrarea efectelor adverse;
• unele pot contine si alginati, care formeaza practic o bariera protectoare la nivelul jonctiunii gastroesofagiene, ceea ce reduce refluxul.

„Unele forme de antiacide pot contine si simeticona, pentru a reduce balonarea deseori asociata, prin dispersarea bulelor de gaza”, mai adauga dr. Ioana Scripca.

Cand se recomanda medicamentele antiacide?

Antiacidele sunt indicate in principal pentru a ameliora simptomele usoare, ocazionale, asociate cu hiperaciditatea gastrica. Indicatiile frecvente sunt:

• arsuri gastrice sau retrosternale ocazionale;
• dispepsie acida;
• senzatie de plenitudine gastrica;
• reflux gastroesofagian usor si intermitent;
• disconfort gastric postprandial;
• hiperaciditate indusa de stres sau dieta;
• forme usoare de gastrita, ulcer peptic.

Nu se recomanda ca tratament de prima intentie decat in formele usoare si temporare, iar uneori ca terapie adjuvanta in combinatie cu alte medicamente antisecretorii.

Care sunt contraindicatiile tratamentului cu antiacide?

Antiacidele sunt considerate relativ sigure, dar utilizarea lor prelungita sau necorespunzatoare, ca in cazul oricarui medicament, poate fi riscanta. Contraindicatiile si situatiile in care se ridica necesitatea prudentei sunt:

• insuficienta renala cronica (risc de acumulare de aluminiu sau magneziu);
• hipercalcemia sau litiaza renala (pentru antiacide cu calciu);
• hipofosfatemia;
• utilizarea pe termen lung fara supraveghere medicala;
• interactiunile medicamentoase (scad absorbtia anumitor antibiotice, fier, levotiroxina);
• administrarea la copiii mici, fara recomandare medicala;
• alergia la oricare dintre compusii continuti.

„De asemenea, automedicatia zilnica nu se recomanda, mai ales in doze mari. Utilizarea lor pe termen foarte lung poate face mult mai dificila diagnosticarea unor afectiuni, cum ar fi infectia cu Helicobacter pylori sau ulcerul gastric”, adauga dr. Ioana Scripca.

Ghid de utilizare si administrare a medicamentelor antiacide

Utilizarea corecta a antiacidelor presupune respectarea indicatiilor medicale de administrare, a dozelor recomandate si duratei de tratament. „Antiacidele au drept obiectiv tinerea sub control a simptomelor, asadar nu au valoare de tratament de fond al bolii. Persistenta simptomelor sau agravarea lor impune reevaluare medicala”, spune dr. Ioana Scripca.

Cand se iau medicamentele acide?

Antiacidele se administreaza:

• in momentul aparitiei simptomelor;
• la 1-2 ore dupa masa;
• inainte de culcare, in cazul in care va confruntati cu simptome pe timpul noptii.

Administrarea in acelasi timp cu alte medicamente trebuie evitata. Se recomanda ca antiacidele sa se administreze la cel putin 2 ore dupa un alt medicament luat.

Cat dureaza pana cand isi fac efectul?

„Efectul antiacidelor este destul de rapid, de obicei dupa cateva minute de la administrare, data fiind reactia chimica directa cu acidul gastric. Totusi, durata de actiune este destul de scurta, cu variatii intre 30-120 de minute”, ne spune dr. Ioana Scripca.

Cat de des pot lua medicamente antiacide?

Antiacidele pot fi administrate de mai multe ori pe zi, conform prospectului, uneori chiar si de pana la 4 ori pe zi. Insa:

• necesitatea de a le folosi frecvent de-a lungul unei zile sugereaza o problema digestiva mai complexa;
• nu se recomanda depasirea dozelor maxime zilnice.

„Daca este necesara folosirea pe termen lung ar trebui sa se ceara intai sfatul medicului, si abia apoi automedicatia”, ne sfatuieste dr. Ioana Scripca.

Cat timp pot lua medicamente antiacide?

Tratamentul cu antiacide este preferat a fi:

• de scurta durata (cateva zile);
• limitat la episoadele simptomatice, acute, nu folosite cu scop preventiv.

„Este posibila utilizarea pe termen lung, dar doar sub supraveghere medicala si la recomandare. Daca simptomele persista mai mult de 1-2 saptamani, este necesara evaluarea medicala pentru a stabili diagnosticul de certitudine si initia tratamentul adecvat”, adauga dr. Ioana Scripca.

Exista reactii adverse asociate tratamentului cu antiacide?

Da, iar acestea depind in mare masura de compozitia produsului:

• constipatie (aluminiu);
• diaree (magneziu);
• balonare si eructatii (carbonat de calciu);
• dezechilibre electrolitice in utilizare excesiva;
• interactiuni medicamentoase;
• gust metalic, neplacut in gura.

Pot lua antiacide in sarcina?

Anumite antiacide sunt considerate sigure in sarcina, in special cele formulate pe baza de calciu si magneziu, insa:

• administrarea trebuie discutata cu medicul;
• se evita utilizarea prelungita;
• se exclud formulele cu continut crescut de sodiu sau aluminiu.

Cand se recomanda consultul medical?

Consultul medical este recomandat inca de la bun inceput, daca simptomele persista. Pe de alta parte, consultul este imperios atunci cand simptomele depasesc caracterul ocazional si in cazul in care apar semne de alarma. Adresati-va medicului gastroenterolog sau de familie daca:

• simptomele persista mai mult de 14 zile;
• apar dificultati la inghitire;
• va confruntati cu scadere neintentionata si nejustificata in greutate;
• apar varsaturi persistente sau cu sange;
• eliminati scaune negre;
• durerea este severa si progresiva;
• simptomele fac ca administrarea de antiacide sa fie necesara in fiecare zi in mai multe doze.

Bibliografie:

1. Salisbury BH, Terrell JM. Antacids. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526049/
2. Garg V, Narang P, Taneja R. Antacids revisited: review on contemporary facts and relevance for self-management. J Int Med Res. 2022 Mar;50(3):3000605221086457. doi: 10.1177/03000605221086457. PMID: 35343261; PMCID: PMC8966100. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8966100/
3. Shon NN, Yarbrough T, Patel P. Aluminum Hydroxide. [Updated 2023 Jun 22]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546669/. Link:
4. Drugs and Lactation Database (LactMed®) [Internet]. Bethesda (MD): National Institute of Child Health and Human Development; 2006-. Antacids. [Updated 2022 Jul 18]. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK501322/
5. Fritz K, Taylor K, Parmar M. Calcium Carbonate. [Updated 2023 Aug 5]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562303/