Coriocarcinomul este o tumora maligna rara, dar extrem de agresiva, care isi are originea unica in tesuturile trofoblastice, celulele specializate care formeaza placenta in timpul sarcinii. Boala a fost descrisa in secolul al XIX-lea, cand s-a observat o legatura intre proliferarea anormala a tesutului placentar si aparitia unei tumori cu evolutie rapida, capabila se mestastazeze precoce.
Termenul provine din asocierea dintre „chorion” (stratul extern al trofoblastului) si „carcinom” (tumora maligna epiteliala). „De-a lungul timpului, cercetarile au evidentiat doua forme diferite de coriocarcinom: cel gestational, asociat cu o sarcina anterioara (in special molara, desi poate fi vorba si de una normala sau ectopica) si coriocarcinom non-gestational, cel care poate aparea in afara unei sarcini, cel mai adesea in gonade, adica in ovare si testicule”, ne spune dr. Iasmina Wadi, medic rezident de familie.
In acest articol, va vom oferi mai multe informatii privitoare la coriocarcinom – ce este si cum se dezvolta, ce tipuri exista, cauzele subiacente si factorii de risc implicati. Va vom prezenta si simptomele asociate, metodele de diagnostic si optiunile terapeutice actuale, iar spre final vom aborda partea de prognostic si perspectivele privind o noua sarcina dupa tratament.
Coriocarcinomul apare ca urmare a proliferarii (inmultirii) maligne a celulelor trofoblastice, ce formeaza placenta. Se caracterizeaza printr-o crestere rapida, invaziva si cu un potential ridicat de metastazare hematogena, pe calea sangelui. „Nu este neaparat o particularitate a unei astfel de tumori, dar se observa o crestere marcanta a gonadotropinei corionice umane, adica a hCG-ului, marker tumoral esential pentru diagnostic, dar si monitorizarea raspunsului la tratamentul oncologic”, adauga dr. Iasmina Wadi.
In caz de coriocarcinom gestational, celulele trofoblastice derivate dintr-o sarcina anterioara – de obicei una molara, ectopica sau chiar ramase in urma unei intreruperi de sarcina – pot suferi mutatii care le confera caracter malign. In forma non-gestationala tumora ia nastere din celulele germinale pluripotente care dobandesc capacitatea specifica de a se diferentia catre un tip trofoblastic malign.
Clinic, se disting doua tipuri principale de coriocarcinom, fiecare cu particularitati proprii.
„Este o forma mai frecventa decat cea non-gestationala, inclusa in spectrul bolilor trofoblastice gestationale”, ne spune dr. Iasmina Wadi, care poate aparea astfel:
Coriocarcinomul gestational are o sensibilitate crescuta la chimioterapie si, in multe cazuri, un prognostic favorabil daca este diagnosticat si tratat rapid. „Cand se asociaza cu sarcina, tumora este considerata parte a bolilor trofoblastice gestationale. Acest spectru include mola invaziva, mola hidatiforma, tumora trofoblastica de tip placentar si cea de tip epiteloid. Coriocarcinomul reprezinta, in acest context, forma cea mai agresiva si cu potential metastazant ridicat”, adauga dr. Wadi.
Aceasta varianta este mai rara si apare, de obicei, la nivelul gonadelor (testicul sau ovare), insa se poate dezvolta si extragonadal (mediastin, regiunea pineala). Tumora se formeaza din celule germinale pluripotente care sufera transformari maligne, dezvoltand tesutul trofoblastic atipic.
„Coriocarcinomul non-gestational tinde sa aiba un prognostic mai rezervat decat cel gestational si, adesea, este mai rezistent la chimioterapie si diagnosticat in stadii destul de avansate”, spune dr. Iasmina Wadi.
Nu se cunosc cauzele care duc la coriocarcinom, insa exista o serie de factori de risc relevanti. Unul dintre cei mai importanti este istoricul pozitiv de sarcina molara – aproximativ 50% din pacientele cu coriocarcinom gestational au avut o sarcina molara. Un alt factor de risc este, de asemenea, varsta extrema a mamei – sub 20 de ani sau peste 35-40 de ani. Femeile care au avut avort spontan sau indus au un risc relativ mai mare de a dezvolta coriocarcinom. Persoanele de sex masculin au un risc mai mare de a dezvolta coriocarcinom non-gestational, frecvent asociat altor tipuri de tumori germinale.
Simptomele pacientului cu coriocarcinom sunt variabile si in stricta dependenta de tipul tumorii (gestational sau non-gestational). In caz de coriocarcinom gestational, simptomele pot sa apara la scurt timp dupa sarcina anterioara sau chiar la cativa ani distanta, incluzand:
Pacientul cu coriocarcinom non-gestational prezinta manifestari dependente de localizare, cum ar fi:
„In cazul localizarilor extragonadale, simptomele sunt foarte nespecifice, asadar dificil de pus pe seama acestui diagnostic. Vorbim despre dificultati de respiratie, dureri toracice si simptome de afectare neurologica, printre cele mai comune”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Diagnosticul se bazeaza foarte mult pe rezultatele investigatiilor imagistice, corelate cu testele de laborator. Determinarea hCG seric indica niveluri extrem de crescute, disproportionate, ceea ce constituie un marker fidel al bolii. Ecografia transvaginala poate evidentia mase uterine sau resturi trofoblastice. CT-ul si RMN-ul sunt eficiente pentru stadializarea bolii si evaluarea, dupa caz, a metastazelor pulmonare sau cerebrale.
„Biopsia este destul de rar indicata in caz de coriocarcinom gestational, din cauza ca exista un risc hemoragic important”, ne spune dr. Iasmina Wadi. De obicei, pacientei i se recomanda ca, inainte de investigatie, sa faca un test de sarcina – daca acesta este pozitiv, dar ecografia nu va indica existenta fatului, atunci sunt necesare investigatii amanuntite.
In caz de coriocarcinom, tratamentul se individualizeaza in functie de tip si stadiul bolii. Desi are o agresivitate ridicata, rata de vindecare este foarte buna, mai ales daca se intervine precoce dupa stabilirea diagnosticului.
Chimioterapia reprezinta baza tratamentului. In forme cu risc scazut, se opteaza pentru protocol terapeutic cu metotrexat sau actinomicina D, iar in forme cu risc inalt, se opteaza pentru scheme combinate, EMA-CO (etopozid, metotrexat, actinomicina D, ciclofosfamida, vincristina) fiind cea mai comuna.
„Histerectomia, adica indepartarea uterului, poate fi eficienta pentru pacientele care nu doresc sa mai aiba o sarcina viitoare”, ne spune dr. Iasmina Wadi. Radioterapia este uneori indicata in contextul metastazelor cerebrale. „Tratamentul ar trebui sa continue pana cand nivelurile serice de hCG se stabilizeaza si revin la normal, indicand remisia bolii”, mai adauga dr. Wadi. „Peste 90% dintre pacientele diagnostice cu coriocarcinom, dar fara metastaze prezente, au un raspuns foarte bun la tratamentul chimioterapic”.
Presupune orhiectomia (indepartarea testiculelor) la barbati sau rezectia masei tumorale (abord chirurgical, la femei). Chimioterapia combinata este, de obicei, mai putin eficienta decat in caz de coriocarcinom gestational. Prognosticul este variabil in functie de localizare si alte variabile, precum starea generala de sanatate a pacientului, momentul interventiei.
Prognosticul asociat diagnosticului depinde foarte mult de tip si stadiu, dupa cum urmeaza:
Complicatiile includ, in primul rand, metastazarea pulmonara (tuse, hemoptizie si insuficienta respiratorie), cerebrala (cefalee, convulsii, hemoragii intracraniene), hemoragii uterine severe. „Chimioterapia este foarte importanta in tratarea bolii, dar nu trebuie sa uitam ca este ca un fel de «sabie cu doua taisuri», avand la randul ei efecte toxice asupra organismului. Insa, daca vom sta si vom calcula raportul risc/beneficiu, este clar ca acesta inclina in directia optarii pacientei pentru chimioterapie”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Un aspect important pentru pacientele tinere este daca mai pot ramane sau nu insarcinate dupa terminarea tratamentului. Majoritatea femeilor tratate pentru forma gestationala, in special cea cu risc scazut, isi pot pastra fertilitatea. Recomandarea generala este de a amana o noua sarcina cel putin 12 luni dupa terminarea terapiei, pentru monitorizarea hCG si prevenirea recidivei.
„Riscul de recurenta este scazut daca tratamentul a fost complet, markerii au revenit la normal si s-a intervenit adecvat. De regula, sarcinile ulterioare sunt normale, dar necesita monitorizare atenta, periodica”, mai adauga dr. Iasmina Wadi.
Bibliografie:
Bruce S, Sorosky J. Gestational Trophoblastic Disease. [Updated 2024 Feb 25]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470267/
Radswiki T, Laverde-Reyes M, Walizai T, et al. Choriocarcinoma. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 30 Aug 2025) https://doi.org/10.53347/rID-13101. Link: https://radiopaedia.org/articles/choriocarcinoma-1
Mishu Mangla. Seetu Palo, Poojitha Kanikaram, Harpreet Kaur. Non-gestational choriocarcinoma: unraveling the similarities and distinctions from its gestational counterpart. Link: https://www.international-journal-of-gynecological-cancer.com/article/S1048-891X(24)01404-X/fulltext
Graziella Camilleria, Jean Calleja-Aguisa, Edith Saida. Trophoblastic disease and choriocarcinoma. Link: https://www.ejso.com/article/S0748-7983(24)00784-4/fulltext
Giorgio Bogani, Isabelle Ray-Coquard, David Mutch, Gianfranco Zannoni, Giovanni Scambia, Bradley J Monk. Gestational choriocarcinoma. Link: https://www.international-journal-of-gynecological-cancer.com/article/S1048-891X(24)01728-6/fulltext
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook