Dezlipire de retina – simptome, cauze, tratament

Dezlipirea de retina este o urgenta oftalmologica in care retina se desprinde de structurile care o sustin mecanic si o hranesc. Aceasta separare compromite functionarea normala a retinei, iar acest lucru duce la afectarea vederii si, in lipsa tratamentului rapid, la pierderea permanenta a vederii. Afectiunea apare de obicei brusc, dar este precedata de semne specifice care alerteaza pacientul.

Ce este dezlipirea de retina?

Retina este un strat subtire de celule nervoase situate in partea posterioara a ochiului, cu rol in captarea luminii, transformarea acestora in semnale electrice si transmiterea lor catre creier, cu ajutorul nervului optim. Pentru a functiona corect, retina trebuie sa ramana aplicata pe un strat numit epiteliul pigmentar retinian, care o hraneste si o stabilizeaza.

In dezlipirea de retina se intampla urmatoarele:

• are loc separarea dintre retina senzoriala si epiteliul pigmentar retinian, ceea ce va permite acumularea de lichid intre cele doua straturi;
• fotoreceptorii (celulele responsabile de vedere) sunt privati de oxigen si nutrienti esentiali;
• apar perturbari semnificative ale vederii;
• daca dezlipirea de retina nu este tratata rapid, moartea celulelor retiniene este ireversibila.

Dezlipirea de retina duce la destructurari precum: rupturi, gaura sau tractiuni asupra retinei, cu acumulare de lichid in spatiul subretinian. Se modifica si forma si pozitia retinei, cu afectarea, bineinteles, a functiei acesteia.

Ce cauze duc la dezlipirea de retina?

Clinic, se disting trei tipuri de dezlipire de retina. Vom vorbi despre fiecare in continuare, cand vom prezenta si cauzele asociate.

Dezlipire de retina regmatogena

Este cea mai frecventa forma. Mecanismul aparitiei implica:

• aparitia unei gauri sau rupturi in retina;
• prin acest defect patrunde lichidul vitros (gelul din interiorul ochiului) care ajunge in spatiul subretinian si „trage” de retina, desprinzand-o;
• tractiunea de la nivelul rupturii mentina deschisa comunicarea, ceea ce va face ca progresiv fluidul subretinian sa se acumuleze.

Factorii de risc si cauzele pentru dezlipirea de retina regmatogena sunt:

• degenerescentele de tip lattice (zone subtiri ale retinei predispuse la rupturi);
• rupturi retiniene, gauri sau dezlipiri „in potcoava”;
• gauri atrofice, gauri operculate (un fragment de retina este „tras” de corpul vitros);
• rupturi gigante ale retinei;
• dializa retiniana;
• rupturi secundare necrozei dupa infectii retiniene (retinita virala, de exmplu);
• miopia forte (patologica);
• gauri maculare;
• interventii intraoculare anterioare, in special dupa chirurgia cataractei;
• capsulotomia YAG;
• traumatismele oculare;
• anomalii congenitale (colobom);
• antecedente de dezlipire de retina in celalalt ochi;
• boli genetice (sindromul Stickler, sindromul Marfan);
• retinita necrozanta;
• istoricul familial pozitiv de dezlipire de retina.

Incidenta este intre 6-18 cazuri la 100.00 de persoane in fiecare an, iar barbatii par sa fie putin mai predispusi spre aceasta afectiune.

Dezlipire de retina tractionala

Apare cand membrane fibroase sau cicatriciale de pe suprafata retinei produc tractiune la acest nivel si, practic, ridica retina. Mecanismul implica:

• proliferarea unor membrane la suprafata retinei sau in corpul vitros;
• aceste membrane se contracta ca niste „fire” care trag retina in fata;
• retina se dezlipeste chiar daca nu exista o ruptura (desi acestea pot sa apara ulterior).

Cauzele si factorii de risc pentru dezlipire de retina tractionala implica:

• retinopatia diabetica proliferativa (cea mai frecventa cauza);
• vitroretinopatia proliferativa (complicatie a unei dezlipiri preexistente);
• anemia falciforma;
• traumatismele;
• ocluzia venei retiniene;
• retinopatia de prematuritate.

Dezlipire de retina exudativa

In acest caz nu exista rupturi in retina. Fluidul se acumuleaza sub retina din cauza inflamatiei, a tumorilor, tulburarilor vasculare. Cauzele si factorii de risc pentru dezlipirea exudativa sunt:

• tumorile oculare primare;
• metastazele oculare;
• sifilisul;
• sarcoidoza;
• toxoplasmoza;
• oftalmia simpatica;
• corioretinopatia centrala seroasa (acumulare de lichid sub macula);
• vasculopatia coroidiana polipoida;
• tuberculoza oculara;
• tratamentul cronic cu corticosteroizi;
• sondromul Vogt-Koyanagi-Harada:
• preeclampsia, eclampsia, hipertensiunea maligna;
• boala Coats.

Cum se manifesta si ce simptome are dezlipirea de retina?

In majoritatea cazurilor, dezlipirea de retina nu este dureroasa. Totusi, apar simptome specifice care ridica necesitatea consultului medical de urgenta:

• fotopsii (stelute, fulgere de lumina in campul vizual);
• miodezopsii (pete, „musculite zburatoare” in campul vizual);
• aparitia unei „cortine”, a unui val de intuneric care avanseaza in campul vizual;
• vedere incetosata, scaderea acuitatii vizuale;
• chiar pierderea brusca a vederii in ochiul afectat.

Trebuie retinut faptul ca dezlipirea de retina este o urgenta medicala. Lipsa tratamentului poate duce chiar la orbire. Daca manifestati astfel de simptome, mai ales miodezopsii, perceptia unor fulgere in campul vizual, umbra periferica ce se extinde progresiv, solicitati ajutor de urgenta.

Ce alternative de tratament exista pentru dezlipirea de retina?

Dezlipirea de retina se trateaza in functie de tip. Este intotdeauna o urgenta medicala si necesita interventie oftalmologica rapida.

Tratamentul dezlipirii regmatogene

Implica urmatoarele:

Pneumoretinopexia

• injectarea unei bule de gaz in corpul vitros;
• gazul preseaza retina la loc, iar medicul aplica laser sau crioterapie pentru a sigila ruptura;
• procedura este indicata in rupturile superioare, simple.

Plomba sclerala

• se aplica o bucata de silicon pe exteriorul globului ocular;
• acesta impinge peretele ochiului spre retina, inchizand astfel ruptura;
• este foarte eficienta pentru pacientii tineri sau in cazul anumitor tipuri de rupturi.

Vitrectomia superioara

• presupune indepartarea gelului vitros care trage de retina;
• se injecteaza un gaz sau ulei de silicon pentru reaplicarea retinei;
• este tehnica moderna dominanta prin care se trateaza cazurile de dezlipire de retina, pentru ca este aplicabila in majoritatea tipurilor de dezlipiri.

Tratamentul dezlipirii tractionale (TRD)

• presupune vitrectomie complexa, cu indepartarea membranelor fibroase;
• se poate utiliza gaz sau ulei de silicon pentru stabilizare;
• in contextul retinopatiei diabetice avansate asociate, pot fi necesare mai multe interventii.

Tratamentul dezlipirii exudative

• tratamentul depinde strict de cauza asociate;
• terapie antiinflamatoare;
• tratament antitumoral;
• antibiotice sau antivirale pentru infectii;
• controlul tensiunii arteriale in caz de preeclampsie sau eclampsie.

Complicatiile si prognosticul dezlipirii de retina

Dezlipirea de retina are un prognostic variabil, care depinde de mai multi factori. Cativa dintre cei mai importanti sunt:

• daca macula este atasata sau dezlipita;
• timpul trecut pana in momentul interventiei chirurgicale;
• inaltimea dezlipirii.

Pacientii cu dezlipire de retina, dar macula inca atasata, au cel mai bun rezultat: in jur de 83% obtin 20/40 (sau chiar mai bine) dupa operatie. Daca macula este dezlipita, prognosticul asociat este mai slab, mai ales daca operatia nu are loc in primele 72 de ore. Daca la OCT (tomografia in coerenta optica) se observa lichid submacular, rezultatele sunt mai slabe. Starea cristalinului nu influenteaza prognosticul.

De asemenea, dezlipirea de retina poate duce la complicatii precum:

• vitroretinopatia proliferativa: este cea mai frecventa complicatie (8-10% dintre pacienti) si are la baza migrarea celulelor epiteliului retinian pigmentar si a celor gliale, cu formare de membrane fibroase care se contracta si duc la noi tractiuni, plieri retiniene si redezlipirea, ulterioara, a retinei;
• factorii de risc pentru vitroretinopatia proliferativa sunt varsta inaintata, dezlipirea extinsa (peste 2 cadrane), rupturile gigante, hemoragia vitreiana, dezlipirea coroidala asociata, dar si interventiile anterioare pentru dezlipirea de retina si folosirea crioterapiei in tratament;
• alte complicatii posibile sunt: hemoragiile, cataracta post-vitrectomia, atrofia maculara sau hipertensiunea oculara.

Concluzii

Dezlipirea de retina este, asadar, o urgenta oftalmologica majora. Pentru un prognostic cat mai bun, necesita diagnostic si tratament prompt. In primul rand, trebuie identificat tipul dezlipirii, intelesi factorii de risc si eventualele cauze, pentru a se putea interveni cu tehnica necesara (de obicei, vitrectomia). Progresele in chirurgie, de altfel (vitrectomia, pneumoretinopexia, plomba sclerala) permit specialistilor sa obtina rezultate excelente in multe cazuri.

Prognosticul depinde in mare masura de rapiditatea cu care pacientul se prezinta la medic si de statusul maculei. Totusi, chiar si cu interventie rapida, nu trebuie exclus riscul de complicatii. Tocmai de aceea, este necesar ca pacientul sa se prezinte la control dupa operatie si sa urmeze, cu atentie, indicatiile medicului pentru recuperarea corecta dupa operatia de dezlipire de retina.

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK551502/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1705859/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK611241/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3940167/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK558952/

https://radiopaedia.org/articles/retinal-detachment