
Prin „ecolalie” intelegem un fenomen lingvistic care, desi aparent inofensiv, in unele cazuri are potentialul de a semnala prezenta unor tulburari neurodezvoltamentale sau neurologice serioase (in special cand persista sau apare intr-un context clinic). Din punct de vedere medical, ecolalia desemneaza repetarea involuntara, partiala sau completa, a cuvintelor sau frazelor pe care alta persoana le rosteste, fara ca aceasta repetitie sa fie neaparat insotite de o intelegere constienta, de catre persoana care repeta, a continutului verbal.
In unele cazuri, fenomenul de ecolalie poate avea un rol adaptativ si face parte din procesul de invatare normala a limbajului, in special la copiii foarte mici. Insa, in alte contexte, poate fi un semn clinic important, asociat tulburarilor din spectrul autist (TSA), afaziilor, anumit tipuri de sindroame genetice sau altor disfunctii cognitive. Cititi in continuare pentru a afla informatii si date despre ecolalie, ce este si cum se manifesta, care sunt tipurile clinice si ce caracteristici au acestea, abordarea terapeutica si, in final, recomandari si sfaturi pentru parintii unui copil care a fost diagnosticat cu ecolalie.
Ecolalie: ce este si cum se manifesta
Ecolalia reprezinta o forma de repetare a limbajului, in care o persoana imita, ca un ecou, ceea ce a auzit recent sau chiar cu un anumit decalaj de timp. Acest comportament verbal este adesea automat, in esenta, si lipsit de intentie comunicativa, desi in unele situatii poate deveni un foarte important mecanism de invatare, o strategie de reglare emotionala sau o modalitate rudimentara de interactiune sociala.
Etapa normala a dezvoltarii limbajului, pana in jurul varstei de 30-36 de luni, este dominata de ecolalie. In aceasta perioada, copiii invata prin imitare, iar repetarea cuvintelor sau propozitiilor este o strategie naturala de a-si consolida vocabularul si structura gramaticala. Insa, daca acest tipar de vorbire persista dupa aceasta varsta si nu este insotit de dezvoltarea limbajului, devine un semn de alarma ce necesita evaluare medicala si psihologica de specialitate.
Copilul cu ecolalie poate repeta cuvintele si propozitiile imediat ce le aude sau la intervale mari de timp dupa ce le aude, fara un context aparent. In unele cazuri, ecolalia este insotita de diferite inflexiuni vocale exacte, cu intonatie originala, ceea ce o face sa semene cu redarea mecanica, lipsit de personalizare, a cuvintelor si/sau propozitiilor auzite.
Tipuri de ecolalie si caracteristici
Ecolalia este un simptom heterogen care poate fi clasificat in mai multe categorii, in general in functie de momentul in care apare, de scopul pe care il deserveste, dar si de gradul de adecvare la contextul comunicativ.
Ecolalie imediata
Prin ecolalie imediata intelegem situatia in care copilul repeta cuvintele sau propozitiile imediat dupa ce acestea au fost rostite de altcineva. Acest tip de ecolalie este frecvent observat la copiii cu autism si poate aparea ca raspuns automat la intrebare, fara ca subiectul sa ofere un raspuns propriu-zis. De exemplu, la intrebarea „Vrei apa?”, copilul poate raspunde „Vrei apa?”, fara sa raspunda, efectiv, intrebarii.
Ecolalie intarziata
In caz de ecolalie intarziata, repetarea nu apare imediat, ci dupa minute, ore, zile, iar in anumite cazuri chiar saptamani de la expunerea la stimulul verbal. Aceasta este caracteristica indeosebi copiilor din spectrul autist care memoreaza secvente verbale din medii familiare, cum ar fi spre exemplu replici din desene animate, reclame si fraze rostite de membrii familiei. Tendinta este de a repeta secventele respective spontan sau in situatii de stres, anxietate, excitare emotionala.
Ecolalie functionala
Ecolalia functionala defineste situatia in care repetarea frazei are scop comunicativ, chiar daca nu este formulata in mod clasic. De exemplu, un copil care repeta „Vrei biscuiti?” ca modalitate de a cere biscuiti foloseste ecolalia ca functie expresiva in absenta alternativelor verbale proprii (amintindu-si ca anterior aceasta intrebare a fost precedata de primirea biscuitilor). Acest tip ar putea fi integrat in interventia terapeutica si transformat intr-o cale de dezvoltare a limbajului.
Ecolalie non-functionala
Cand repetitia verbala este lipsita de un scop clar, nu se integreaza in contextul conversational si pare sa apara mecanic sau obsesiv, este vorba despre ecolalie non-functionala. Acest tip este mai dificil de gestionat si poate interfera cu dezvoltarea limbajului, facand necesara interventia logopedica specializata.
Ecolalie mitigata
Ecolalia mitigata implica modificarea partiala a frazei limitate, cu adaptare relativa la contextul conversational. De pilda, in loc sa repete ad litteram intrebarea „Mergem in parc?”, copilul va raspunde „Parc” sau „Da, in parc”. Acest tip de ecolalie se considera un progres in dezvoltarea limbajului si indica o incercare de prelucrare cognitiva a informatiei auzite.
Ecolalie: cauze si afectiuni asociate
Ecolalia este frecvent asociata cu tulburari de dezvoltare neurologica, in special tulburarile din spectrul autismului (TAS), unde este considerata unul dintre criteriile de diagnostic precoce. In autism, vorbim in special despre ecolalie imediata sau intarziata, care reflecta dificultatile unui copil de a procesa limbajul si de a initia comunicarea spontana.
Pe langa TSA, ecolalie putem intalni si in alte tulburari, cum ar fi sindromul Tourette, Down si sindromul Rett, afazii dobandite in urma accidentelor vasculare cerebrale, leziunilor cerebrale traumatice, dar si in unele forme de schizofrenie (forma catatonica) sau alte tulburari psihotice. Alte cauze pot fi boala Pick, dementa frontotemporala, paralizia supranucleara progresiva, stari de confuzie, encefalita, calcificarile cerebrale, cecitatea congenitala.
In ceea ce priveste cauzele care duc la ecolalie, acestea sunt incomplet cunoscute. Numeroase teorii sustin ca ar fi vorba despre disfunctii ale retelelor neuronale implicate etapele comunicarii ce presupun intelegerea si expresia limbajului, afectarea lobilor frontali si temporali, in asociere cu deficite de integrare senzoriala si reglare a atentiei.
Abordari terapeutice in ecolalie
Alternativele de tratament pentru ecolalie nu sunt standardizate, deoarece eficienta lor este intr-o stransa dependenta de cauza, de varsta pacientului, severitatea simptomelor si de capacitatea sa de invatare individuala. In general, interventiile sunt multidisciplinare si implica logopedul, psihologic, medicul neurolog sau psihiatru pediatric, dar si familia joaca un rol important.
In cazul in care vorbim despre ecolalie ca parte a unei tulburari de spectru autist, se recomanda interventiile de tip ABA (analiza comportamentala aplicata), cu metode bazate pe imitatie si pe intarire pozitive, utilizarea terapiilor de integrare senzoriala sau comunicare augmentativa. La un pacient cu ecolalie, logopedie are un rol esential in dezvoltarea limbajului expresiv si a celui receptiv, iar obiectivul principal este transformarea ecolaliei dintr-un comportament pasiv intr-un instrument functional de comunicare.
Pentru cazurile asociate cu afazii, tratamentul se concentreaza pe refacerea conexiunilor de la nivel neuronal prin exercitii de vorbire, repetitie ghidata, stimulare cognitiva. Terapie ar trebui inceputa cand mai devreme, deoarece astfel rezultatele vor fi mai bune si mai rapide, insa este de lunga durata si necesita continuitate si adaptare la progresul pacientului.
Recomandari si sfaturi pentru parinti
Pentru parintii unui copil care se prezinta cu ecolalie, este foarte importanta pastrarea calmului si intelegerea fenomenului in sine ca parte integranta a unui deficit, nu ca o forma de „a fi luat in ras”. Nu, nu este vorba despre asa ceva. Ecolalia nu este un „defect” si nu trebuie pedepsita sau ridiculizata. Este o forma de exprimare care reflecta un stadiu al dezvoltarii limbajului sau o strategie adaptativa in lipsa altor mijloace de comunicare.
Este important ca parintii sa raspunda la repetitiile copilului cu afirmatii clare, sa incerce pe cat posibil sa modeleze corect raspunsurile dorite si sa nu incurajeze involuntar ecolalia, in special cea non-functionala, prin reactii exagerate. Incurajarea comunicarii prin gesturi si pictograme, jocuri interactive si dialoguri simple ajuta la consolidarea treptata a limbajului functional.
Cum sa monitorizati progresul la copiii cu ecolalie?
Monitorizarea progresului ar trebui sa fie facuta in colaborare cu logopedul, in special, precum si cu echipa medicala. Se au in vedere obiective clare, cum ar fi reducerea frecventei ecolaliei, cresterea frecventei cazurilor in care copilul foloseste cuvinte sau propozitii proprii, extinderea si imbogatirea vocabularului activ, intelegerea mult mai rapida a ceea ce i se comunica.
Pot fi tinute jurnale de observatie, inregistrari audio sau video ale interactiunii, iar discutiile in mod periodic cu specialistii ajuta la evaluarea obiectiva – foarte importanta, de altfel – a felului in care copilul evolueaza. Trebuie remarcat ca evolutia copilului cu ecolalie poate fi lenta, chiar cu fluctuatii, dar consistenta in terapia logopedica si implicarea familiei sunt factori decisivi in maximizarea progresului si atingerea obiectivelor terapeutice.
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK565908/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9884957/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9997079/
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/1460-6984.12931
https://www.autismspeaks.org/applied-behavior-analysis