Edemul Reinke sau laringita cronica pseudomixomatoasa

Autor: Dr. Ioana Scripca

Medic rezident microbiologie medicala, Spitalul Clinic de Urgenta “Sfantul Spiridon” si Spitalul Clinic de Boli Infectioase “Sfanta Parascheva”, Iasi.

Ultima actualizare: 29 septembrie 2026

Edemul-Reinke

Edemul Reinke, numit si laringita cronica pseudomixomatoasa sau cordita polipoida, este o afectiune benigna a corzilor vocale caracterizata prin acumularea de lichid si material gelatinos (cu aspect de „miez de pepene”) in stratul superficial al acestora.

Modificarile asociate cu edemul Reinke fac corzile vocale mai voluminoase si mai grele, ceea ce determina de obicei raguseala si ingrosarea progresiva a vocii.

Afectiunea este asociata in special cu fumatul de lunga durata, iar suprasolicitarea vocala poate agrava leziunile. In formele severe, edemul Reinke poate deveni suficient de voluminos incat sa ingusteze practic spatiul prin care trece aerul.

Ce este edemul Reinke?

Corzile vocale sunt alcatuite din mai multe straturi. Imediat sub epiteliul care le acopera se afla lamina propria superficiala, cunoscuta si sub denumirea de spatiul Reinke. Aceasta zona are un rol esential in vibratia flexibila a corzilor vocale si, implicit, in producerea sunetului.

Spatiul a fost descris in 1895 de anatomistul german Friedrich Berthold Reinke. In edemul Reinke, lichidul si componente ale matricei extracelulare se acumuleaza in acest strat superficial, iar coarda vocala capata un aspect umflat, uneori translucid si polipoid.

Din punct de vedere histologic, in formele avansate apar modificari ale tesutului conjunctiv, congestie vasculara si acumularea unui material cu aspect gelatinos (pseudomixomatos). De aici provin si denumirile de laringita cronica pseudomixomatoasa sau cordita polipoida. Edemul Reinke implica frecvent ambele corzi vocale, desi exista si forme unilaterale.

Cum apare edemul Reinke?

Mecanismul exact nu este elucidat complet, insa cercetarile indica sinergia intre agresiunea cronica asupra mucoasei si modificarea structurii tesutului superficial al corzilor vocale.

Ce rol are fumatul?

Fumatul reprezinta principala cauza pentru edemul Reinke. Expunerea repetata la fumul de tigara afecteaza fibroblastele corzilor vocale, adica celulele implicate in producerea si intretinerea matricei extracelulare.

In timp, aceasta agresiune poate modifica:

structura matricei extracelulare;
permeabilitatea vasculara;
cantitatea de acid hialuronic din tesut;
distributia lichidului in spatiul Reinke;
caracteristicile mecanice ale corzii vocale.

Rezultatul este acumularea progresiva de lichid si material gelatinos in stratul superficial.

Cum influenteaza suprasolicitarea vocala?

Fonotrauma, adica folosirea excesiva sau incorecta a vocii, poate intensifica modificarile provocate de fumat. Vorbitul foarte tare, strigatul repetat, cantatul fara tehnica adecvata sau utilizarea profesionala indelungata a vocii produc microtraumatisme repetate asupra corzilor vocale.

Ce legatura exista cu refluxul laringofaringian?

Refluxul laringofaringian apare atunci cand continutul gastric ajunge pana la nivelul faringelui si laringelui. Unele studii au constatat o prevalenta mai mare a refluxului la persoanele cu edem Reinke. Acidul gastric si enzimele digestive irita mucoasa laringiana si intretin inflamatia. Totusi, relatia dintre reflux si edemul Reinke este mai putin clara decat asocierea cu fumatul.

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru edemul Reinke?

Afectiunea rezulta de regula prin expunerea cronica la factori iritanti, fumatul avand rolul dominant. Printre principalii factori de risc asociati cu edemul Reinke regasim:

fumatul activ de lunga durata;
expunerea repetata la fum de tigara;
utilizarea intensa sau incorecta a vocii;
strigatul si vorbitul la intensitate crescuta;
profesiile cu solicitare vocala mare;
refluxul laringofaringian;
expunerea repetata la iritanti respiratori.

Edemul Reinke este diagnosticat cel mai frecvent la adultii de varsta mijlocie, in special in deceniile al cincilea si al saselea de viata. Femeile reprezinta pana la aproximativ 80% dintre pacientii diagnosticati cu edem Reinke.

Nu este pe deplin cunoscut de ce femeile sunt afectate mai frecvent. Au fost propuse mai multe explicatii, printre care diferentele privind concentratia acidului hialuronic din corzile vocale si faptul ca schimbarea registrului vocal este adesea mai usor sesizabila la femei, asadar edemul Reinke ar putea fi subdiagnosticat la barbati.

Care sunt simptomele asociate cu edemul Reinke?

Manifestarea dominanta este disfonia, termen medical care descrie modificarea calitatii, tonalitatii, intensitatii sau efortului necesar pentru producerea vocii. Evolutia este frecvent lenta, iar pacientul observa schimbarea vocii pe parcursul mai multor luni sau ani.

Simptomele asociate cu edemul Reinke pot include:

raguseala persistenta;
voce mai groasa si mai joasa decat inainte;
scaderea registrului vocal;
voce profunda, uneori descrisa drept „voce de fumator”;
dificultatea de a proiecta vocea;
oboseala vocala;
efort crescut in timpul vorbirii;
senzatie de corp strain sau disconfort in gat;
dificultati respiratorii in formele foarte voluminoase.

La femei, scaderea accentuata a frecventei vocii poate reprezenta unul dintre cele mai deranjante simptome. In formele severe, corzile vocale devin atat de voluminoase incat pot reduce deschiderea glotei si ingreuna respiratia.

Cum se stabileste diagnosticul de edem Reinke?

Diagnosticul de edem Reinke este stabilit de medicul ORL, pe baza simptomelor, antecedentelor si examinarii directe a laringelui. Raguseala persistenta la o persoana fumatoare necesita examinarea corzilor vocale. Este importanta excluderea altor leziuni, inclusiv a unui cancer laringian.

Ce arata laringoscopia?

Laringoscopia permite vizualizarea directa a corzilor vocale si se realizeaza frecvent in cabinet cu ajutorul unui endoscop flexibil. Caracteristic este aspectul de umflare gelatinoasa, translucida sau „in balon” a corzilor vocale, produsa prin expansiunea spatiului Reinke.

O clasificare actuala descrie patru forme de edem Reinke:

tipul 1: edemul unei singure corzi vocale;
tipul 2: afectarea ambelor corzi;
tipul 3: edem unilateral asociat unei leziuni polipoide;
tipul 4: edem bilateral asociat uneia sau mai multor leziuni polipoide.

Bineinteles, edemul Reinke de tip 4 este forma cea mai avansata.

Edem-Reinke

Ce rol are videostroboscopia?

Videostroboscopia analizeaza modul in care vibreaza mucoasa corzilor vocale in timpul fonarii. Medicul poate evalua amplitudinea undei mucoase, simetria vibratiilor, inchiderea glotica si felul in care edemul modifica producerea sunetului. Daca aspectul unei leziuni este neobisnuit sau exista suspiciunea unei modificari precanceroase ori maligne, poate fi necesara biopsia si analiza histopatologica.

Care sunt optiunile de tratament pentru edemul Reinke?

Tratamentul urmareste imbunatatirea functiei vocale si, atunci cand este necesar, restabilirea unui spatiu respirator adecvat.

Renuntarea la fumat

Oprirea fumatului este esentiala, indiferent de severitatea bolii. Edemul deja format nu dispare intotdeauna dupa renuntarea la tigari, in special daca modificarile sunt avansate. In schimb, continuarea fumatului favorizeaza progresia bolii si creste riscul de recidiva dupa tratamentul chirurgical.

Terapia vocala

Logopedia sau terapia vocala poate corecta comportamentele care traumatizeaza corzile vocale. Pacientul cu edem Reinke invata sa:

reduca efortul in timpul vorbirii;
utilizeze respiratia eficient;
evite strigatul si fortarea vocii;
adopte tehnici vocale mai putin traumatizante.

Terapia vocala poate fi recomandata inainte si dupa interventie.

Interventia chirurgicala

Formele voluminoase, disfonia importanta si afectarea respiratiei pot necesita tratament chirurgical. Una dintre tehnici consta in realizarea unei mici incizii la nivelul corzii vocale, urmata de evacuarea materialului gelatinos din spatiul Reinke. Chirurgul incearca sa pastreze cat mai mult din mucoasa sanatoasa pentru a mentine capacitatea normala de vibratie.

Microdebridarea

Microdebriderul permite indepartarea controlata a tesutului edematos, protejand structurile profunde ale corzii vocale. Tehnica este realizata de obicei prin microlaringoscopie, sub control vizual.

Terapia laser

Laserul CO₂ poate fi folosit pentru realizarea inciziei si indepartarea tesutului redundant. Exista si lasere fotoangiolitice, precum KTP, PDL sau laserul albastru de 445 nm, care actioneaza selectiv asupra vascularizatiei. Unele proceduri pot fi realizate in cabinet la pacienti atent selectionati.

Injectiile intralezionale

Injectiile cu corticosteroizi, precum triamcinolona, au fost investigate mai ales pentru formele usoare. Exista si date limitate privind utilizarea hialuronidazei. Dovezile privind eficienta acestor tehnici pentru a trata edemul Reinke sunt insa mai restranse decat pentru tratamentul chirurgical clasic.

Care sunt complicatiile si riscurile asociate cu edemul Reinke?

Prognosticul pacientului cu edem Reinke este in general bun. Edemul Reinke este o afectiune benigna – nu este considerat, in sine, o leziune precanceroasa. Fumatul, principalul factor etiologic, este insa un factor de risc major pentru cancerul laringian. Din acest motiv, raguseala persistenta la un fumator trebuie evaluata prin examinarea laringelui.

Complicatiile posibile asociate cu edemul Reinke includ:
disfonie cronica si afectarea activitatii profesionale;
recidiva dupa interventie, in special daca pacientul nu se lasa de fumat;
ingustarea glotei;
dificultati respiratorii in edemul Reinke sever;
dificultati de intubatie in timpul anesteziei;
obstructia cailor respiratorii in cazurile foarte avansate;
tulburari vocale dupa interventie daca structurile corzii vocale sunt afectate.

Sfaturi pentru a preveni edemul Reinke

Renuntarea la fumat reprezinta cea mai importanta masura pentru a preveni edemul Reinke. Este esentiala si dupa operatie, deoarece reduce probabilitatea reaparitiei edemului.

Pentru protejarea corzilor vocale sunt utile si:

evitarea fumatului pasiv si a iritantilor inhalatori;
tratarea refluxului laringofaringian atunci cand este confirmat;
evitarea strigatului si a vorbirii prelungite la intensitate crescuta;
hidratarea adecvata;
efectuarea pauzelor vocale in perioadele de suprasolicitare;
consultul ORL pentru raguseala care persista.

Pentru profesionistii care isi folosesc intensiv vocea – profesori, cantareti, actori, prezentatori, antrenori sau personal din call-center – repausul vocal si tehnica de fonatie corecta nu trebuie neglijate. Pauzele regulate, in special, conteaza foarte mult.

Daca o persoana observa ca vocea sa capata o alta tonalitate, devine progresiv mai groasa sau deodata este ragusita, iar aceste simptome nu dispar in decurs de 1-2 saptamani, este necesara evaluarea medicala. Consultul medical este cu atat mai important daca persoana respectiva fumeaza.

Bibliografie: