Esofag: rol, functii, patologii

Esofag: rol, functii, patologii Esofag: rol, functii, patologii

Ultima actualizare: 9 august 2023

Esofagul este un tub musculofibros, parte a tractului gastrointestinal superior, care transporta saliva, lichidele si alimentele de la cavitatea bucala la stomac. Este situat in centrul pieptului, intr-o zona numita mediastin. Se afla in spatele traheei si in fata coloanei vertebrale. Atunci cand o persoana adulta se afla in pozitie verticala, esofagul are in medie intre 25 si 30 de centimetri lungime, in timp ce latimea sa este in medie de 1,5 pana la 2 cm. Iata mai multe detalii despre functiile acestui organ, precum si patologiile care il pot afecta.


Ce este esofagul?

Asa cum am mentionat anterior, esofagul este un organ sub forma de tub. Straturile musculare care formeaza esofagul se inchid etans la ambele capete de musculatura sfincterlor (sfincter esofagian superior si sfincter esofagian inferior), pentru a preveni scurgerea alimentelor sau a lichidelor din stomac inapoi in esofag sau in cavitatea bucala. Cand o persoana inghite, sfincterele se relaxeaza temporar pentru a permite trecerea alimentelor. 

Avand in vedere ca este un organ lung, se poate considera ca este alcatuit din mai multe portiuni corespunzatoare zonelor coloanei vertebrale:

  • Portiunea cervicala: aceasta este portiunea superioara a esofagului, care se gaseste in partea din spate a gatului. Portiunea cervicala trece prin gaura esofagiana a diafragmei si se continua cu portiunea toracica.
  • Portiunea toracica: aceasta parte a esofagului trece prin cavitatea toracica, situandu-se in fata coloanei vertebrale. In timpul coborarii, esofagul trece prin diafragma in abdomen si intra in portiunea abdominala.
  • Portiunea abdominala: Aceasta este portiunea inferioara a esofagului, care se gaseste in abdomen. Portiunea abdominala a esofagului se continua cu jonctiunea gastro-esofagiana, unde alimentele patrund in stomac.

Din punct de vedere structural esofagul este alcatuit din:

  • Mucoasa esofagului: este stratul interior al esofagului, format din tesut epitelial. Mucoasa este responsabila pentru secretia unor substante care protejeaza esofagul de actiunea acidului gastric si ajuta la lubrifierea si facilitarea trecerii alimentelor.
  • Stratul submucoasei: este un strat de tesut conjunctiv situat sub mucoasa esofagului. Acest strat contine vase de sange, nervi si glande care contribuie la nutritia si functionarea normala a esofagului.
  • Stratul muscular: esofagul are doua straturi principale de muschi: un strat circular intern si unul longitudinal extern. Acesti muschi lucreaza impreuna pentru a realiza peristaltismul, adica contractia si relaxarea ritmica care impinge alimentele si lichidele in jos, in directia stomacului.
  • Stratul membranei seroase: Este stratul exterior al esofagului, compus in principal din tesut conjunctiv. Acest strat ofera suport si protectie pentru esofag si il conecteaza cu alte structuri si organe din jurul sau.

Ce rol si functii are esofagul?

Esofagul are un rol esential in procesul de digestie pentru ca asigura transportul alimentelor ingerate de la gura catre stomac. Pentru a-si indeplini acest rol si nu numai are mai multe functii:

  • Deglutitia: esofagul are un rol crucial in procesul de deglutitie (inghitire). In momentul in care mestecam si inghitim alimentele, ele sunt impinse in partea din spate a gatului si apoi sunt conduse in esofag. Acest proces se desfasoara in mod voluntar, dar si involuntar, datorita reflexelor coordonate.
  • Transportul alimentelor: esofagul actioneaza ca un canal de transport pentru alimente, permitand ca alimentele ingerate sa fie impinse din partea superioara a esofagului catre partea inferioara, spre stomac. Aceasta miscare a alimentelor este realizata prin contractii musculare ritmice numite contractii peristaltice.
  • Bariera anti-reflux: esofagul contine un mecanism de protectie impotriva refluxului acid din stomac. Aceasta bariera este formata in principal din sfincterul esofagian inferior (sau sfincterul gastro-esofagian), un inel muscular situat la jonctiunea dintre esofag si stomac, care se contracta pentru a preveni refluxul de continut gastric acid in esofag.
  • Secretia mucusului: esofagul produce si secreta un strat subtire de mucus care acopera interiorul sau, ajutand la protejarea tesutului esofagian de iritatii cauzate de alimente si lichide. Mucusul ofera lubrifierea necesara pentru a facilita deplasarea alimentelor.
  • Transmiterea semnalelor nervoase: esofagul are o retea de nervi, inclusiv nervii vagi, care conecteaza organul la sistemul nervos central. Acesti nervi ajuta la controlul proceselor de inghitire si la comunicarea intre esofag si creier.

Esofag – afectiuni, patologii

Cea mai frecventa problema care poate afecta esofagul este refluxul gastric (reflux acid). Acesta apare atunci cand sfincterul esofagian inferior se deschide cand nu ar trebui. Acest lucru permite acidului din stomac si sucurilor digestive sa curga inapoi catre esofag. Din aceasta cauza apar inflamatii, arsuri la stomac, durere toracica sau regurgitare.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o forma mai severa de reflux acid. Cu BRGE, acidul din stomac curge persistent inapoi in esofag. Pe langa arsuri la stomac, unii oameni dezvolta tuse, dureri in piept, raguseala, respiratie urat mirositoare si/sau probleme la inghitire. Un alt simptom frecvent este senzatia de nod in spatele gatului. In timp, BRGE poate provoca leziuni semnificative esofagului.

Printre cauzele refluxului gastric si bolii de reflux gastroesofagian se numara: slabirea sfincterului esofagian inferior, hernia hiatala, dieta nesanatoasa si stilul de viata sedentar, gravitatia si pozitia corpului (culcarea imediat dupa masa favorizeaza refluxul).

Esofagita

Esofagita este inflamatia si iritatia mucoasei esofagului. Refluxul acid, infectia, varsaturile, anumite medicamente sau tratamentul cu radiatii pot provoca esofagita. De cele mai multe ori esofagita este  o complicatie a refluxului acid, deoarece acidul gastric care revine in esofag poate irita si inflama mucoasa acestuia.

Esofagul Barrett

Apare ca o complicatie a BRGE si se caracterizeaza prin schimbari anormale ale mucoasei esofagiene, care pot creste riscul de dezvoltare a cancerului esofagian. Mucoasa esofagiana devine asemanatoare cu mucoasa intestinului sub influenta constanta a acidului gastric. Este important de mentionat ca nu toate persoanele cu BRGE dezvolta esofag Barrett si nu toate persoanele cu esofag Barrett dezvolta cancer esofagian.

Acalazia esofagiana

Este o afectiune rara a esofagului caracterizata prin dificultati severe in deplasarea alimentelor si a lichidelor din partea superioara a esofagului catre stomac. In aceasta afectiune, sfincterul esofagian inferior (sfincterul esofagian inferior sau sfincterul gastroesofagian) nu se relaxeaza corespunzator in timpul inghitirii, ceea ce duce la acumularea alimentelor in esofag si la dezvoltarea unei senzatii de blocaj.

Cauza exacta a acalaziei esofagiene nu este complet inteleasa, dar se crede ca este legata de deteriorarea nervilor care controleaza miscarile musculare ale esofagului si a sfincterului esofagian inferior.

Diverticulii esofagieni

Acestea sunt saci sau umflaturi mici care se pot dezvolta in peretele esofagian, provocand simptome precum disfagie sau regurgitare. Diverticulii esofagieni sunt similari cu cei ce pot aparea in alte parti ale tractului digestiv, cum ar fi colonul.

Varicele esofagiene

Sunt vene dilatate si umflate situate in peretele esofagului. Aceasta afectiune apare ca urmare a hipertensiunii portale, o conditie in care fluxul normal de sange prin vena porta (care aduce sangele din intestine catre ficat) este ingreunat sau blocat, ceea ce duce la cresterea presiunii in sistemul venos portal. Pentru a compensa acest lucru, sangele incepe sa gaseasca cai alternative de a circula, ceea ce poate determina aparitia venelor dilatate in alte parti ale corpului, inclusiv in esofag.

Cele mai frecvente cauze ale varicelor esofagiene sunt ciroza hepatica (un stadiu avansat al bolii hepatice cronice), tromboza venelor hepatice sau blocaje ale circulatiei sangelui in zona ficatului. Aceste conditii cresc presiunea in sistemul venos portal si pot duce la aparitia varicelor esofagiene. Varicele esofagiene prezinta un risc semnificativ de rupere si sangerare, ceea ce poate fi extrem de periculos.

Esofagita eozinofila

Reprezinta o acumulare de anumite celule albe din sange numite eozinofile in esofag. Alergiile alimentare pot provoca acumularea de eozinofile in esofag.

Cancerul esofagian

Este o afectiune rara. Doua tipuri de cancer se pot dezvolta in esofag:

- Adenocarcinom: se dezvolta de obicei in partea inferioara a esofagului. Incepe in celulele care produc mucus (celulele glandelor). Adenocarcinomul se dezvolta de obicei din cauza esofagului Barrett.

- Carcinom cu celule scuamoase: acest tip de cancer se dezvolta in celulele care captusesc esofagul. De obicei afecteaza partile superioare si mijlocii ale esofagului