Desi multe persoane considera ca e o boala banala, cu gripa nu e de glumit. Nu e doar o simpla raceala. Gripa poate provoca probleme grave de sanatate si poate chiar pune viata in pericol, mai ales in randul persoanelor vulnerabile. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), aproximativ un miliard de oameni din intreaga lume se confrunta cu aceasta in fiecare an, inregistrandu-se intre 3 si 5 milioane de cazuri de imbolnaviri severe si circa 650.000 de decese.
Detaliem, in continuare, informatiile esentiale despre gripa – ce este, cum se transmite si cum o puteti recunoaste, dar mai ales ce puteti face pentru a reduce riscul de imbolnavire si complicatii. Veti afla si care sunt metodele de diagnostic, optiunile de tratament recomandate de specialisti – de la masuri de ingrijire la domiciliu pana la utilizarea medicamentelor antivirale – , precum si miturile frecvente care pot duce la confuzii.
Gripa este o boala infectioasa acuta, cauzata de virusurile gripale de tip A, B si, ocazional, C. Ea afecteaza aparatul respirator: nasul, gatul, bronhiile si, uneori, plamanii. Gripa se diferentiaza de o infectie respiratorie obinuita prin debutul brusc, precum si prin intensitatea simptomelor. Un alt element specific este ca gripa este mai frecventa in lunile de iarna, cand se pot imbolnavi simultan mai multe persoane (epidemie). Sezonul gripal – perioada din an in care numarul cazurilor de gripa creste dramatic – incepe, in emisfera nordica (inclusiv in Romania), in octombrie si se incheie in luna mai. Cel mai mare numar de cazuri (varf) se inregistreaza, de obicei, intre decembrie si februarie.
Virusurile gripale de tip A provoaca majoritatea epidemiilor sezoniere si sunt singurele capabile sa determine pandemii. Ele se clasifica in subtipuri in functie de doua glicoproteine de suprafata: hemaglutinina (HA) si neuraminidaza (NA).
Virusurile gripale de tip B provoaca, de regula, forme mai usoare de boala, nu au subtipuri, ci doua linii antigenice distincte: B/Victoria si B/Yamagata.
Virusurile gripale de tip C sunt rare si determina, de obicei, infectii usoare, fara importanta majora pentru sanatatea publica.
Gripa este extrem de contagioasa. Virusurile gripale se raspandesc foarte usor de la o persoana la alta prin intermediul secretiilor respiratorii ale celor infectati. De regula, transmiterea se face fie prin tuse, stranut, dar si prin simplul vorbit, fie prin atingerea obiectelor si suprafetelor contaminate (clante, manere, balustrade, tastaturi, butoane din lift etc.). Daca o persoana bolnava nu isi acopera nasul si gura in momentul in care tuseste sau stranuta, cei aflati in apropiere, pe o raza de aproximativ un metru, se pot infecta. Picaturile incarcate cu virus pot ajunge pe maini de unde sunt apoi transferate la ochi, nas sau gura, prin atingere, sau se pot deplasa prin aer pentru a patrunde direct in nas sau in gura. Mai mult, unele studii arata ca raspandirea gripei poate fi favorizata si de particulele infectioase microscopice aflate in aer (aerosoli).
Transmiterea virusului este posibila chiar si in absenta simptomelor. Conform OMS, adultii pot fi contagiosi cu 1 - 2 zile inainte de aparitia semnelor bolii si pana la aproximativ 7 zile dupa debut, gradul cel mai mare de contagiozitate fiind atins in primele trei zile de boala. Unele persoane, inclusiv copiii mici si persoanele cu sistemul imunitar slabit, pot fi contagioase o perioada mai lunga. Uneori, chiar pe toata durata afectiunii. In medie, o persoana cu gripa poate transmite virusul la 1 - 3 persoane sanatoase.
In fiecare sezon rece, gripa afecteaza, potrivit estimarilor, pana la 20% din populatie, echivalentul a aproximativ 50 de milioane de oameni din Uniunea Europeana si Spatiul Economic European.
De cele mai multe ori, simptomele apar la aproximativ doua zile dupa ce expunerea a avut loc si virusul a infectat caile respiratorii. Uneori insa, se poate intampla chiar si dupa numai o zi sau, dimpotriva, poate sa dureze un pic mai mult – pana la patru zile. Perioada de incubatie a virusurilor gripale poate varia de la caz la caz, in functie de mai multi factori. Cert este ca, de obicei, simptomele debuteaza brusc si sunt greu de ignorat. Acestea includ:
In unele cazuri, tabloul clinic este completat de:
Majoritatea persoanelor care se imbolnavesc de gripa se vor recupera, in medie, in decurs de 5 – 10 zile. Dupa debut, simptomele sunt intense in primele 2 - 3 zile, apoi incepe ameliorarea. Oboseala si tusea pot persista pana la doua saptamani sau mai mult.
In general, la persoanele sanatoase, gripa evolueaza fara probleme deosebite. La persoanele vulnerabile (copii mici, gravide, persoane de peste 65 de ani sau cu comorbiditati) implicatiile pot fi foarte serioase.
Pe langa evaluarea simptomelor si a istoricului epidemiologic, pentru certitudine, medicii pot recurge la diferite metode de confirmare a diagnosticului de gripa. La ora actuala, exista si teste rapide capabile sa sa detecteze in doar cateva minute proteinele specifice din invelisul virusurilor gripale. De asemenea, boala poate fi confirmata si prin analize de laborator, care includ:
In situatiile in care simptomatologia este mai complexa, medicul poate solicita investigatii suplimentare, pentru un diagnostic diferential corect. Printre acestea se pot regasi: hemoleucograma completa, determinarea markerilor inflamatori nespecifici (proteina C reactiva, VSH, fibrinogen), exsudatul faringian si nazal, radiografia pulmonara etc.
Grupul de simptome caracteristice gripei nu are intotdeauna drept cauza vrirusurile gripale. Febra, tusea, durerea in gat, frisoanele si oboseala pot fi produse de un spectru variat de afectiuni infectioase sau neinfectioase.
Pe langa gripa, alte virusuri precum rinovirusurile (raceala obisnuita), coronavirusurile (inclusiv COVID-19), virusul sincitial respirator (RSV), Epstein-Barr (mononucleoza), adenovirusurile si virusurile parainfluenza pot provoca simptome similare.
Unele bacterii, cum ar fi Legionella, Chlamydia pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae si Streptococcus pneumoniae, pot provoca, de asemenea, o boala asemanatoare gripei.
Anumite afectiuni, cum ar fi tulburarile autoimune, efectele secundare ale medicamentelor (de exemplu, unele terapii impotriva cancerului) sau chiar stresul, se pot manifesta, uneori, cu simptome asemanatoare gripei. Da, ati citit bine, stresul puternic si anxietatea pot provoca multe dintre simptomele gripei, printre care: transpiratii, tremuraturi sau senzatie de frig, dureri musculare, dureri de cap, oboseala, greata.
In plus, stresul cronic reduce apararea sistemului imunitar impotriva infectiilor, facand mai probabila imbolnavirea de gripa, precum si evolutia ei cu complicatii.
Ca in majoritatea cazurilor de infectii virale ale tractului respirator, tratamentul este, in mare parte, simptomatic. Acesta include:
De ajutor pot fi si suplimentele alimentare cu vitamina D, vitamina C si zinc. Unele studii sugereaza ca suplimentarea regulata cu vitamina C si vitamina D poate reduce durata si severitatea infectiilor respiratorii. Si zincul este important pentru sistemul imunitar, intrucat ajuta organismul sa produca celulele albe din sange care combat virusurile si alti germeni. Exista studii care arata ca zincul poate incetini procesul de repelicare a virsurilor si astfel ar favoriza o recuperare mai rapida.
Urmati intotdeauna sfatul medicului si nu ezitati sa solicitati ajutor medical daca simptomele se agraveaza sau persista.
Antiviralele (de exemplu, oseltamivir sau zanamivir) vizeaza reducerea replicarii virusului si pot scurta durata bolii cu 1–2 zile. Aceste medicamente trebuie administrate cat mai curand posibil dupa aparitia simptomelor. Studiile arata ca tratamentul gripei cu medicamente antivirale are cele mai bune rezultate atunci cand este inceput in termen de doua zile de la debutul bolii.
Inceperea tratamentului antiviral la scurt timp dupa aparitia simptomelor poate contribui, de asemenea, la reducerea unor complicatii ale gripei. Uneori insa, chiar si inceperea tardiva a tratamentului poate fi utila, in special in cazul unor forme grave de gripa sau daca persoana bolnava are o stare de sanatate cu risc ridicat. Vorbim aici in principal de pacientii cu boli cronice: diabet, boli pulmonare, cardiace etc. Decizia va fi luata de medic, in functie de evaluarea individuala. Daca vi se prescriu aceste medicamente, urmati intructiunile medicului.
Daca nu se intervine la timp sau in mod adecvat, gripa poate duce la complicatii moderate, cum ar fi infectiile sinusurilor (sinuzita) sau ale urechilor (otita). Poate avea insa si complicatii grave. Cea mai frecventa dintre acestea este pneumonia. Boala poate rezulta fie din infectia cu virusul gripal, fie din coinfectia cu unele bacterii.
Alte complicatii grave posibile in contextul gripei sunt inflamatia inimii (miocardita), a creierului (encefalita) sau a tesuturilor musculare (miozita, rabdomioliza) si insuficienta multiorganica (de exemplu, insuficienta respiratorie si renala). Infectia cu virusul gripal mai poate declansa o reactie inflamatorie extrema in organism si poate duce la sepsis, o reactie a organismului la infectie care pune viata in pericol.
Foarte improtant de precizat este ca, in cazul copiilor, se poate ajunge la sindrom Reye, daca se administreaza aspirina in cursul tratamentului. Vorbim de o afectiune pediatrica rara, dar foarte grava, potential fatala. Acesta este motivul pentru care aspirina este strict contraindicata pana la varsta de 18 ani.
Gripa poate agrava si problemele medicale cronice. De exemplu, persoanele cu astm pot suferi crize de astm in timp ce au gripa, iar persoanele cu boli cardiace cronice pot suferi o agravare a acestor afectiuni.
La nivel global, rata medie estimata a mortalitatii asociate gripei este de aproximativ 13,8 decese la 100.000 de persoane, in fiecare an.
La fel ca multe alte afectiuni, si gripa poate fi prevenita. Iata care sunt principalele masuri prin care va puteti proteja propria sanatate, dar si pe cea a celor dragi si a comunitatii din care face parte:
Cea mai buna metoda de a evita gripa ramane vaccinarea anuala. Vaccinul antigripal este sigur, eficient si reduce riscul de boala severa si de spitalizare. OMS recomanda vaccinarea la nivel global ca masura prioritara. Vaccinurile sunt actualizate anual, adaptandu-se tulpinilor circulate. Genomul virusurilor gripale A si B este format din opt segmente de ARN, susceptibile la mutatii (antigenic drift) si reasortare, ceea ce determina variabilitate antigenica si aparitia periodica de noi tulpini. Acesta este motivul pentru care, compozitia vaccinurile antigripale se modifica de la un la altul.
In sezonul gripal 2025-2026 din emisfera nordica, Agentia Europeana pentru Medicamente (EMA), in acrod cu OMS, recomanda ca vaccinurile trivalente pe baza de ou sa contina urmatoarele:
Pentru vaccinurile trivalente pe baza de celule, tulpinile recomandate sunt:
Recomandarea OMS pentru componenta liniei B/Yamagata a vaccinurilor antigripale cvadrivalente ramane neschimbata fata de recomandarile anterioare:
EMA, in schimb, recomanda tranzitia la vaccinuri trivalente care sa contina doar tulpinile B/Victoria, pe motiv ca tulpina B/Yamagata, inclusa in vaccinurile cvadrivalente in trecut, nu a mai fost detectata in circulatie din martie 2020. Ca atare, nu mai reprezinta o amenintare majora pentru sanatatea publica.
Exista multe mituri care pot induce in eroare:
Mit: „Antibioticele trateaza gripa”.
Realitate: Gripa este o boala virala. Asadar, nu se trateaza cu antibiotice. Acestea sunt necesare doar in situatiile in care s-au instalat complicatii bacteriene.
Mit: „Gripa este doar o raceala mai serioasa”.
Realitate: Gripa este mult mai grava decat o raceala, asociind riscuri mai mari de complicatii – are debut brusc, se manifesta cu febra ridicata, slabiciune si dureri musculare accentuate.
Mit: „Vaccinul antigripal te imbolnaveste de gripa”.
Realitate: Vaccinul contine virus inactivat – nu poate produce boala, poate doar provoca reactii usoare, tranzitorii.
Mit: „Daca ai mai facut gripa anul trecut, nu e nevoie de vaccin”.
Realitate: Tulpinile virale evolueaza frecvent. Vaccinul anual ofera protectie actualizata, conform recomandarilor OMS.
Gripa este o afectiune serioasa, care poate evolua rapid si poate fi periculoasa, in special pentru persoanele vulnerabile. Va puteti reduce semnificativ riscurile prin:
Preventia si vigilenta raman cele mai sigure metode de protectie, atat la nivel individual, cat si colectiv.
Surse:
https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2024/09/Analiza-situatie-BT-2024.pdf
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/flu/symptoms-causes/syc-20351719
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4335-influenza-flu
https://www.cdc.gov/flu/spread/index.html
https://www.who.int/news-room/spotlight/influenza-are-we-ready/5-myths-about-the-flu-vaccine
https://www.medicalnewstoday.com/articles/flu-like-symptoms#noninfectious-causes
https://www.cdc.gov/flu/treatment/index.html
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www. catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook