Nasterea in apa: beneficii pentru mama si copil

Nasterea in apa: beneficii pentru mama si copil Nasterea in apa: beneficii pentru mama si copil

Ultima actualizare: 17 iunie 2021

Presupune dureri mai usoare, travaliu mai scurt si un copil sanatos. Practic, tot ce-si poate dori o gravida ajunsa la termen.

Ideea nasterii „neconventionale“ nu este deloc noua. Cu mii de ani in urma, preotesele egeene nasteau in mare, inconjurate de delfini, iar femeile de pe Amazon aduceau pe lume copiii atarnate de radacini de mangrove.

„Pantecul-surogat” – metoda Tcharkovsky

Tehnica nasterii in apa practicata in zilele noastre a fost pusa la punct de obstetricianul si instructorul rus de inot Igor Tcharkovsky. In 1960, acesta a devemot tatal unei fetite nascuta prematur, careia i s-au dat sanse minime de supravietuire. Tcharkovsky nu a acceptat aceasta fatalitate si si-a imbaiat de mai multe ori pe zi copila intr-un „pantec-surogat“ – un bazin cu apa calda. In urma acestui tratament experimental fetita nu numai ca a ramas in viata, dar s-a si dezvoltat normal, fapt ce l-a indemnat pe Tcharkovsky sa studieze legatura dintre nastere si apa. Pasindu-i pe urme, in 1977, ginecologul francez Odent introduce pentru prima data in practica medicala metoda relaxarii femeilor aflate in travaliu intr-o cada cu apa calda. Astfel, prima nastere in apa din Europa a avut loc atunci cand o gravida refuza sa iasa din cada si expulzeaza fatul acolo.


Avantaje pentru mama

Cel mai important consta in reducerea semnificativa a intensitatii „chinurilor facerii”. Apa calda relaxeaza musculatura si articulatiile, declansand eliberarea de endorfine, substante naturale cu efect analgezic. De asemenea, preluandu-i o parte din greutate, apa ajuta gravida sa se poata misca in voie in cautarea unei pozitii cat mai confortabile. Prin urmare, scade mult factorul durere, pana intr-acolo incat femeii nu i se mai face anestezia epidurala. Un alt aspect pozitiv, garantat de obstetricieni, tine de reducerea timpului de travaliu, care in cazul unei nasteri obisnuite poate dura si 14 ore, dar si de cea a perioadei necesare recuperarii postpartum. Acesta pentru ca anatomia organelor genitale feminine se modifica foarte putin, nu exista afectari ale vaginului, colului uterin sau ale uterului, iar riscul aparitiei unei rupturi perineale este exterm de mic, ne mai fiind necesara epiziotomia (taietura de la vagin la anus). In plus, actul nasterii este unul mai intim, in sensul ca asistentele sunt in afara cazii de nastere, iar interventia de ajutare a mamei, cum ar fi manevra Kristeller (de apasare pe burta), nu exista.

Beneficii pentru copil

Pentru fat, trecerea graduala de la viata intrauterina la cea extrauterina este mai putin traumatizanta, comparativ cu socul resimtit in cazul nasterii normale, deoarece iese dintr-un mediu acvatic (lichidul amniotic in care a plutit in cele 9 luni) tot intr-unul acvatic (apa din bazinul de nastere). Riscul inecului este exclus. Dimpotriva, specialistii asigura ca micutul beneficiaza chiar de o mai buna oxigenare in cursul travaliului, intrucat este in continua legatura cu mama si primeste de la aceasta prin intermediul cordonului ombilical substante nutritive, oxigen si endorfine („hormoni ai fericirii” produsi de organism) din belsug. De altfel, fatul nu se poate ineca atat timp cat cordonul ombilical este intact. Abia dupa taierea lui, copilul respira cu ajutorul plamanilor si ii este indispensabil aerul. Chiar si asa, pentru o siguranta deplina, in timpul travaliului activ gravida sta in apa cel mult doua ore consecutiv, cu pauze de 15 sau 30 de minute. In acelasi timp, medicii urmaresc starea copilului printr-un sistem special de ascultare a batailor cordului fetal sincron, care inregistreaza si contractiile uterine, iar in timpul expluziei, au grija ca fata bebelusului sa nu ia contact cu apa din bazin. O alta precautie in acest sens este aceia ca. Un alt mare plus al acestei metode de nastere este ca imediat dupa ce a venit pe lume, copilul poate fi pus la sanul mamei pentru a manca.

Contraindicatii

Circa 85% dintre femeile insarcinate pot face apel la acest tip de nastere, insa, ca in orice interventie, exista si contraindicatii. Acestea includ: boli ale mamei (diabet, patologii renale, pulmonare, cardiace, HIV, hepatita B), hipernervozitatea sau hipersensibilitatea acesteia, starea generala de extenuare din timpul travaliului, hemoragiile anormale, conditia numita “placenta praevia”, nasterea prematura, monitorizarea cardiaca fetala negativa, consistenta anormala a lichidului amniotic, pozitia inadecvata a fatului, disproportia fetopelviana, o anomalie fetala importanta.

 

Natalia Talmacec