Paronichia este o inflamatie sau infectie a tesuturilor care inconjoara unghia, afectand cel mai frecvent pliurile laterale si baza acesteia. Poate aparea atat la degetele mainilor, cat si la cele ale picioarelor si se manifesta prin roseata, durere si tumefiere.
In lipsa tratamentului, infectia poate progresa si poate afecta structurile profunde ale degetului.
Ce este paronichia si cum apare?
Paronichia, numita si panaritiu, reprezinta o infectie a pliurilor unghiale proximale si laterale, adica a pielii care inconjoara radacina si marginile unghiei. Este una dintre cele mai frecvente infectii ale mainii si apare atunci cand bariera protectoare dintre cuticula si unghie este afectata.
In mod normal, cuticula impiedica patrunderea microorganismelor in jurul unghiei. Atunci cand aceasta este lezata prin traumatisme, manichiura agresiva, rosul unghiilor sau alte leziuni minore, bacteriile, fungii ori virusurile pot patrunde in tesuturile moi si pot declansa inflamatia.
Paronichia acuta apare, de regula, la o singura unghie si este produsa cel mai frecvent de Staphylococcus aureus. In schimb, formele cronice au adesea o cauza mixta, fiind favorizate de umezeala persistenta, iritanti chimici si colonizarea cu specii de Candida, streptococi sau Pseudomonas.
La copii, obiceiul de a-si roade unghiile sau de a-si suge degetele faciliteaza inocularea bacteriilor din cavitatea bucala, ceea ce explica frecventa crescuta a infectiei in aceasta categorie de varsta.
Tipuri de paronichie
Paronichia poate fi clasificata atat dupa durata evolutiei, cat si dupa structura anatomica afectata.
Paronichia acuta
Debuteaza brusc si dureaza mai putin de sase saptamani. Este aproape intotdeauna cauzata de bacterii si apare dupa mici traumatisme locale.
Paronichia cronica
Paronichia cronica persista mai mult de sase saptamani sau reapare frecvent. Este asociata cu expunerea repetata la apa, detergenti sau alte substante iritante si este adesea complicata de infectii fungice cu Candida.
Panaritiul pulpei degetului (Felon)
Reprezinta o infectie profunda a pulpei degetului, caracterizata prin durere intensa si acumulare de puroi. De obicei necesita drenaj chirurgical.
Paronichia subunghiala
Infectia se dezvolta sub lama unghiala, unde se poate acumula puroi, necesitand uneori indepartarea partiala a unghiei.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru paronichie?
Paronichia apare atunci cand microorganismele patrund printr-o leziune a cuticulei sau a pielii din jurul unghiei. Cauza exacta difera in functie de forma clinica. In paronichia acuta predomina infectiile bacteriene, in special cele produse de Staphylococcus aureus, dar pot fi implicati si streptococi sau alte bacterii.
Formele cronice sunt favorizate de inflamatia persistenta a cuticulei si sunt frecvent asociate cu fungi din genul Candida, fara ca infectia fungica sa fie intotdeauna cauza initiala. Alte cauze includ infectiile virale, in special cele produse de virusul Herpes simplex, precum si reactiile inflamatorii determinate de iritanti chimici sau anumite medicamente.
Printre factorii care cresc riscul de paronichie se numara:
- rosul unghiilor;
- smulgerea cuticulelor;
- manichiura si pedichiura agresiva;
- unghiile artificiale;
- traumatismele locale;
- expunerea prelungita la apa si detergenti;
- contactul frecvent cu substante chimice;
- diabetul zaharat;
- infectia cu HIV si alte forme de imunodepresie;
- tratamentele oncologice sau cu medicamente care scad imunitatea.
Paronichia este intalnita mai frecvent la femei si la persoanele care lucreaza in medii umede, precum personalul din bucatarii, spalatorii, saloane de infrumusetare sau industria alimentara. La copii, ca urmare a obiceiului de a-si suge degetele si roade unghiile, colonizarea cu specii din flora orala este mult mai probabila.
Paronichia la copii poate fi cauzata si de infecti cu:
- Eikenella corrodens;
- Fusobacterium;
- Peptostreptococcus;
- Porphyromonas spp.;
- Prevotella.
Care sunt simptomele pacientului cu paronichie?
Simptomele in caz de paronichie depind de durata si severitatea infectiei. In forma acuta, simptomele apar rapid, de obicei in primele zile dupa traumatism. Zona din jurul unghiei devine rosie, umflata si foarte dureroasa la atingere.
Pe masura ce infectia evolueaza, se poate forma un abces cu acumulare de puroi. Cele mai frecvente manifestari pe care le prezinta pacientul cu paronichie sunt:
- durere pulsatila in jurul unghiei;
- roseata si tumefiere;
- sensibilitate accentuata la atingere;
- senzatie de caldura locala;
- colectie de puroi vizibila sub piele;
- dificultati in folosirea degetului afectat.
In paronichia cronica simptomele sunt mai putin intense, insa persista saptamani sau luni. Pliul unghial ramane inflamat, cuticula dispare treptat, iar unghia isi modifica aspectul. Pot aparea:
- ingrosarea unghiei;
- modificarea culorii acesteia;
- deformarea lamei unghiale;
- distrofie unghiala;
- recurente frecvente ale inflamatiei.
Daca infectia se extinde catre structurile profunde ale degetului, durerea devine severa, iar mobilitatea degetului poate fi afectata, situatie care necesita evaluare medicala de urgenta.
Cum se stabileste diagnosticul de paronichie?
Diagnosticul de paronichie este in principal unul clinic si se bazeaza pe anamneza si examenul fizic. Medicul identifica de obicei un pliu unghial rosu, tumefiat si dureros, aspect caracteristic acestei infectii. In cele mai multe cazuri, analizele de laborator sau investigatiile imagistice nu sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului.
Desi diagnosticul este, in general, simplu, prezenta unui abces nu este intotdeauna evidenta la examinarea initiala. In astfel de situatii, medicul dermatolog poate aplica presiune asupra zonei afectate, care ajuta la evidentierea unei eventuale colectii de puroi si la stabilirea necesitatii drenajului chirurgical.
Care sunt optiunile de tratament pentru paronichie?
Tratamentul paronichiei este stabilit in functie de severitatea infectiei, prezenta unui abces si cauza acesteia. In formele usoare, fara abces, medicul poate recomanda:
- bai locale cu apa calda sau solutii antiseptice (clorhexidina, povidona iodata), timp de 10–15 minute, de 3–4 ori pe zi;
- antibiotice topice, precum mupirocin, bacitracina sau unguente cu antibiotice cu spectru larg de actiune.
- monitorizarea atenta a evolutiei, deoarece unele cazuri necesita ulterior tratament sistemic.
Daca infectia este mai extinsa sau nu raspunde la tratamentul local, pot fi indicate antibiotice administrate oral. Alegerea se face in functie de agentul patogen suspectat si de factorii de risc ai pacientului. Printre antibioticele utilizate se numara:
- dicloxacilina sau cefalexina, pentru infectiile produse de Staphylococcus aureus;
- clindamicina sau amoxicilina-clavulanat, atunci cand exista suspiciunea unei infectii provenite din flora orala (de exemplu, dupa rosul unghiilor);
- trimetoprim/sulfametoxazol, clindamicina sau doxiciclina la pacientii cu risc crescut de infectie cu MRSA (Staphylococcus aureus meticilino-rezistent).
In prezenta unui abces, tratamentul medicamentos singur nu este suficient. Sunt necesare:
- Incizia si drenajul colectiei purulente, sub anestezie locala;
- irigarea cavitatii cu ser fiziologic;
- aplicarea unui pansament, daca abcesul este voluminos;
- indepartarea partiala sau completa a unghiei atunci cand infectia s-a extins sub lama unghiala sau este asociata cu o unghie incarnata;
- reevaluare medicala in urmatoarele zile pentru verificarea drenajului si a evolutiei.
In paronichia cronica, tratamentul urmareste eliminarea cauzei si prevenirea recidivelor:
- evitarea contactului prelungit cu apa si substantele iritante;
- purtarea manusilor de protectie la locul de munca;
- antifungice topice sau sistemice (de exemplu, itraconazol sau terbinafina) atunci cand este implicata infectia cu Candida;
- tratarea afectiunilor asociate, precum psoriazisul sau unghiile incarnate.
In cazurile cronice care nu raspund la tratament sau au o evolutie neobisnuita, sunt necesare investigatii suplimentare pentru excluderea altor cauze, inclusiv a unor afectiuni maligne.
Prognostic, complicatii si riscuri asociate
Prognosticul este, in general, foarte bun. Paronichia acuta se vindeca de obicei in cateva zile dupa instituirea tratamentului adecvat si recidiveaza rar la persoanele fara alti factori de risc. In schimb, forma cronica poate persista luni de zile si are tendinta de a reaparea daca expunerea la umezeala sau iritanti continua.
In lipsa tratamentului, infectia se poate extinde catre structurile profunde ale degetului, inclusiv tendoane, articulatii sau os, situatii care pot necesita interventie chirurgicala. Cea mai frecventa complicatie a paronichiei cronice este distrofia unghiala, caracterizata prin ingrosarea, deformarea si modificarea culorii unghiei.
Sfaturi pentru preventie
Respectarea unor masuri simple de ingrijire a mainilor si picioarelor reduce considerabil riscul de a va confrunta cu paronichie:
- evitati taierea excesiva a cuticulelor si traumatismele din timpul manichiurii sau pedichiurii;
- nu roadeti unghiile si nu smulgeti pielitele din jurul acestora;
- purtati manusi de protectie daca lucrati frecvent cu apa, detergenti sau substante iritante;
- mentineti mainile si picioarele curate si uscate;
- tratati prompt unghiile incarnate si micile leziuni din jurul unghiilor;
- controlati corespunzator afectiuni precum diabetul zaharat, care cresc riscul de infectii;
- solicitati consult dermatologic daca inflamatia persista, reapare frecvent sau apar puroi si durere intensa.
Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544307/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9153310/
https://www.aafp.org/afp/2017/0701/p44
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559146/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3884921/