Renuntarea la fumat ar putea incetini declinul cognitiv

Fumatul este, la ora actuala, una dintre amenintarile importante la adresa sanatatii, la nivel global. In 2020, Organizatia Mondiala a Sanatatii estima ca 22,3% din populatia globala era fumatoare (36,7% barbati si 7,8% femei), cu mai mult de 80% dintre fumatori provenind din medii defavorizate, ceea ce contribuie disproportionat la povara bolilor cronice si a mortalitatii asociate fumatului. Din pacate, fumatul nu este asociat doar cu bolile cronice, ci si cu sindroamele care apar la seniori, precum sarcopenia (pierderea masei, fortei si functiei musculare) si fragilitatea, afectand deopotriva si functiile cognitive superioare (memorie, limbaj, atentie, gandire etc.).

Potrivit unor studii recente, renuntarea la fumat chiar si mai tarziu in viata ar fi asociata cu incetinirea declinului cognitiv. Rezultatele unuia dintre aceste studii, publicat in The Lancet Healthy Longevity, a analizat datele a 9.436 de oameni cu varsta peste 40 de ani, din 12 tari, si a comparat rezultatele testelor cognitive ale persoanelor care renuntasera la fumat cu cele provenite de la un grup de control care a continuat sa fumeze.

Boala Alzheimer, cea mai frecventa forma de dementa

Boala Alzheimer este una dintre cele mai comune cauze ale dementei si reprezinta un proces biologic ce afecteaza memoria, gandirea si comportamentul, inaintarea in varsta fiind in sine un factor de risc. Insa boala are mai multe cauze, incluzand factori genetici, vasculari, metabolici si de stil de viata. Tocmai de aceea, tintirea factorilor de risc modificabili (obiceiuri ce pot fi controlate) in ce priveste declinul cognitiv a devenit un obiectiv principal al cercetarilor care vizeaza preventia.

Printre acesti factori de risc, fumatul este o cauza potentiala a declinului cognitiv accelerat. Se considera ca fumatul contribuie la neurodegenerare prin urmatoarele mecanisme complexe: stres oxidativ (deteriorarea celulelor nervoase, din cauza dezechilibrelor intre radicalii liberi si antioxidanti), inflamatie cronica sistemica (raspuns inflamator de lunga durata) si neuroinflamatie (proces de inflamatie a sistemului nervos central), disfunctie endoteliala (problema vasculara) si reducerea perfuziei cerebrale (flux sangvin insuficient catre creier), crescand in acelasi timp riscul de boli cardiovasculare, factori de risc despre care se stie deja ca provoaca dementa.

Desfasurarea studiului

Oamenii de stiinta au analizat datele colectate de-a lungul a 18 ani, provenite din trei studii de cohorta reprezentative (studiile de cohorta permit evaluarea relatiei temporale dintre expunere – fumat – si rezultat – declin cognitiv), iar datele internationale le-au permis cercetatorilor sa urmareasca schimbarile pe termen lung ale memoriei si fluentei verbale in randul fumatorilor care au renuntat la fumat, comparativ cu cei care au continuat sa fumeze.

Participantii care au renuntat la fumat au fost comparati cu fumatori de aproximativ aceeasi varsta, sex, nivel de educatie si capacitate cognitiva initiala similara.

Rezultatele datelor analizate au aratat ca:

• in cei 6 ani dinaintea renuntarii la fumat, ambele grupuri aveau rate similare de declin cognitiv;
• apoi, in cei 6 ani de dupa renuntare, memoria si fluenta verbala ale fostilor fumatori au scazut semnificativ mai lent decat la persoanele care au continuat sa fumeze;
• rezultatele pozitive au fost inregistrate la toate grupele de varsta, sugerand ca efectele favorabile ale renuntarii la fumat asupra cognitiei sunt independente de varsta la care se produce renuntarea.

Studiul a constatat, de asemenea, ca diferenta in ce priveste declinul cognitiv dupa renuntarea la fumat pe o perioada de 6 ani a fost echivalenta cu intarzierea imbatranirii cognitive cu aproximativ 3 ani. Astfel, tot mai multe dovezi arata ca renuntarea la fumat ar putea oferi beneficii semnificative pentru sanatate la orice varsta.

Ce au declarat specialistii internationali

„Concluziile noastre arata ca renuntarea la fumat, chiar si mai tarziu in viata, se asociaza cu rezultate cognitive mai bune pe termen lung. Stim deja ca renuntarea la fumat, chiar si mai tarziu in viata, este adesea urmata de imbunatatiri ale sanatatii fizice. Se pare ca si in cazul sanatatii cognitive, nu este niciodata prea tarziu sa se renunte la acest viciu. Aceasta constatare este deosebit de importanta, deoarece fumatorii de varsta mijlocie si cei mai in varsta sunt mai putin predispusi sa incerce sa renunte, spre deosebire de persoanele mai tinere”, a declarat dr. Mikaela Bloomberg, University College din Londra.

Alte studii care au analizat fumatul si declinul cognitiv

In urma unui studiu din 2021 s-a constatat ca, in randul persoanelor cu deficiente cognitive usoare, fumatorii au prezentat un declin mai rapid al performantei functionale in comparatie cu nefumatorii, performanta functionala referindu-se la capacitatea de a finaliza activitatile cotidiene (activitati normale, de zi cu zi). Deficitul cognitiv usor este considerat o etapa de tranzitie intre imbatranirea cognitiva normala si dementa.

Cum accelereaza fumatul declinul cognitiv

• Fumatul poate creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer, prin cresterea stresului oxidativ.
• Afectiunile vasculare, cum sunt accidentul vascular cerebral si bolile de inima, precum si factorii de risc pentru afectiunile vasculare (hipertensiunea arteriala, colesterolul crescut si diabetul de tip 2) au fost toate legate de un risc crescut de dementa, deoarece fumatul poate provoca leziuni ale creierului si vaselor de sange, precum si afectiuni vasculare si, in consecinta, poate creste riscul de dementa.
• Fumatorii prezinta un risc ridicat de insomnie si apnee in somn, afectiuni care au fost asociate unui risc crescut de a dezvolta dementa.

Fumatul, factor de risc modificabil

Legatura dintre fumat si declinul cognitiv are implicatii importante pentru fumatori. Desi fumatul este un viciu la care este dificil de renuntat, acesta este un factor de risc modificabil pentru dementa. Interventiile asupra stilului de viata, alaturi de controlul bolilor cronice si monitorizarea functiei cognitive, pot contribui la reducerea riscului de declin cognitiv si la mentinerea autonomiei functionale.

Cercetatorii sugereaza ca dovezile unui declin cognitiv mai lent in randul fostilor fumatori ar putea motiva mai multi oameni sa se lase de fumat, fiind necesare si campanii de sanatate publica care sa sublinieze faptul ca niciodata nu este prea tarziu pentru a renunta la acest viciu.

Surse:

1. https://www.elsa-project.ac.uk/post/stopping-smoking-in-later-life-linked-to-slower-cognitive-decline-new-international-study-finds
2. https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-alzheimers
3. https://www.elsa-project.ac.uk/post/stopping-smoking-in-later-life-linked-to-slower-cognitive-decline-new-international-study-finds
4. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3675806/
5. https://www.thelancet.com/journals/lanhl/article/PIIS2666-7568(25)00072-8/fulltext
6. https://www.nature.com/articles/s41598-023-32663-9
7. https://altoida.com/blog/the-link-between-smoking-and-cognitive-decline/
8. https://ajph.aphapublications.org/doi/full/10.2105/AJPH.2007.130294
9. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7950256/#sec1