Vaccinul pneumococic conjugat: de ce trebuie administrat?

 

Dr. Corina Cîlcic | medic primar pediatrie

Specialități pediatrice | Spitalul Clinic Sanador

Vaccinul pneumococic, prezent în schema vaccinării obligatorii în România, este utilizat pentru a preveni infecțiile cauzate de Streptococcus pneumoniae. Streptococcus pneumoniae este o bacterie facultativ aerobă (ce poate trăi atât în prezența oxigenului molecular cât și în absența lui). În funcție de polizaharidele capsulare (capsula ce acoperă peretele celular și reprezintă factorul de virulență) au fost identificate 90 de serotipuri de pneumococi. Protecția se produce prin anticorpii antipolizaharide capsulare.

O modalitate de a evita infecțiile cu Streptococus pneumoniae este vaccinarea antipneumococică a copiilor cu vârste până în 2 ani. Vaccinând copiii, sunt protejați indirect și adulții, dar mai ales vârstnicii.

Ce este boala pneumococică?

În timp s-a demonstrat că majoritatea serotipurilor de Streptococcus pneumoniae pot determina afecțiuni grave. 10% dintre serotipuri determină mai bine de 62% din infecțiile severe. Frecvența serotipurilor de Streptococcus pneumoniae variază în funcție de vârstă și depind și de zona geografică.

Cel mai des, acest tip de bacterie este localizat în nazofaringe în proporții larg variabile la persoanele sănătoase, deci fără nicio simptomatologie. De exemplu, la copiii aflați în colectivități,  procentul poate urca până la 60%. Durata de transport a germenului este, în general, mai mare la copii față de adulți.

Infecțiile determinate de Streptococcus pneumoniae sunt cel mai des reprezentate de otita medie acută, pneumonia pneumococică, bacteriemia și meningita. De fapt, la copiii cu vârsta până în 2 ani, bacteriemia (infecția provocată de pătrunderea bacteriei în sânge) fără zona cunoscută de infecție este forma clinică invazivă a infecției pneumococice.

Pneumococii reprezintă și o cauză frecventă a otitei medii acute, fiind prezenți în culturile aspirate din urechea medie în proporție de până la 55%. Se consideră că până la vârsta de 10 ani mai mult de 50% dintre copii pot să prezinte minimum o afectare a urechii medii de cauză pneumococică. Există și complicații redutabile ale otitei medii reprezentate de otomastoidită și chiar meningită.

Frecvența infecțiilor pneumococice este și mai mare la copiii cu asplenie funcțională sau anatomică, așa cum sunt și cei cu imunodeficiențe de alt tip, chiar și într-un procent de 50%. Dovada infecției pneumococice se bazează pe izolarea germenului prin diferite metode.

Ce boli poate preveni vaccinul pneumococic?

Studiile au arătat că prin vaccinare scade rata de transport a germenului și se reduce frecvența bolii invazive cu până la 97% în cazul tulpinilor cuprinse în vaccin. Copiii care au fost vaccinați au avut cu până la 7% mai puține episoade de otită medie acută după o schemă de vaccinare completă. În acest fel scade și frecvența manevrelor necesare în tratarea otitelor medii, cum ar fi timpanotomia. Aceleași studii au arătat că scade semnificativ, cu până la 70%, pneumonia pneumococică confirmată clinic și radiologic.

Pot să apară reacții adverse?

Așa cum se poate întâmpla în cazul oricărei terapii, și în cazul vaccinării pneumococice pot apărea reacții alergice severe de tip anafilaxie, deși sunt foarte rare. Din punct de vedere al precauțiilor, manifestările respiratorii minore nu reprezintă o contraindicație majoră la vaccinare.

În ceea ce privește reacțiile adverse, cele locale sunt mai frecvente, într-un procent de până la 20%, iar dintre acestea doar 3% sunt considerate severe. O altă reacție frecventă a vaccinului de acest tip ar putea fi febra peste 38,2-38,3 ºC, cu durată de până la 48 de ore și doar la maximum 24% dintre copiii vaccinați.