
Anemia este una dintre cele mai frecvente si subdiagnosticate afectiuni medicale, care tinde sa afecteze persoane de toate varstele, de la copii si femei tinere, pana la varstnici. Oboseala care persista si nu se amelioreaza dupa somn, paloarea, ametelile si dificultatile de concentrare sunt simptome frecvente, dar adesea ignorate sau puse pe seama altor cauze, cum ar fi stresul, munca fizica, suprasolicitarea.
Alimentatia joaca un rol foarte important in aparitia, corectarea si tratarea deficientelor asociate cu anumite tipuri de anemie. Un regim alimentar saraca in alimente bogate in fier, dar si in alte vitamine, favorizeaza aparitia anemiei sau chiar agravarea celei existente. Astfel, este important sa intelegem relatia dintre anemie si alimentatie, pentru a un management cat mai corect.
Ce este anemia si ce legatura are cu alimentatia?
Anemia este definita prin scaderea concentratiei de hemoglobina din sange, asociata sau nu cu reducerea numarului de celule rosii. Hemoglobina este proteina responsabila de transportul de oxigen catre tesuturi, iar deficitul sau duce la oxigenarea deficitara a tesuturilor, ceea ce explica majoritatea simptomelor asociate.
Cea mai frecventa forma este anemia feripriva, cauzata de deficitul de fier. Fierul este esential pentru sinteza hemoglobinei, iar deficitul are frecvent la baza aportul alimentar insuficient, mai ales in asociere cu absorbtia deficitara sau pierderile cronice de sange. Pacientul cu anemie din cauza deficitului de fier manifesta oboseala marcata, paloare, unghii fragile, se confrunta si cu caderea parului, palpitatii si, uneori, senzatia de lipsa de aer la eforturi minime.
Exista insa si alte tipuri de anemie strans legate de alimentatie. Deficitul de vitamina B12 (adica de cobalamina) duce la anemie megaloblastica, caracterizata prin existenta globulelor rosii care au dimensiuni mari si nu isi pot indeplini functia. Aceasta apare mai frecvent la persoanele care au dieta vegetariana sau vegana, dar si in cazul unor afectiuni digestive care afecteaza absorbtia. Pe langa simptomele generale, pot aparea si tulburari neurologice, furnicaturi si amorteli.
Deficitul de acid folic (vitamina B9) este o alta cauza importanta pentru anemia megaloblastica, intalnita in alimentatia saraca in legume verzi, fructe, cereale integrale, dar si in situatii in care creste necesarul de acid folic al organismului, cum ar fi sarcina. Manifestarile sunt similare cu cele ale deficitului de B12, dar fara afectare neurologica.
Regimul alimentar recomandat persoanelor cu anemie
In formele moderate sau severe de anemie, tratamentul medicamentos este indispensabil si este necesar a fi monitorizat medical. Suplimentele cu fier, vitamina B12 sau acid folic sunt necesare pentru a corecta cat mai rapid deficitul si pentru a preveni complicatiile.
In forme usoare sau in stadii incipiente, regimul alimentar cu alimente bogate in fier, vitamina B12 si vitamina B9 ajuta la corectarea deficitului de fier si vitamine. De asemenea, un astfel de regim este esential dupa normalizarea analizelor, pentru a preveni recaderile, mai ales in cazul in care exista factori de risc asociati: menstruatii abundente, sarcina, varsta inaintata sau dietele restrictive.
Consumul de alimente bogate in fier
Inainte de toate, se recomanda ca in dieta sa fie integrate alimente bogate in fier. Fierul provenit din alimentatie este de doua forme:
-
fierul hemic: de origine animala, care se absoarbe cel mai bine;
-
fierul non-hemic: de origine vegetala, se absoarbe mai putin, este sensibil la factori care ii pot inhiba absorbtia.
Surse animale de alimente bogate in fier includ in special:
-
carnea rosie slaba (vita, miel);
-
ficatul si alte organe;
-
carnea de curcan, de pui;
-
pestele (ton, macrou, somon) si fructele de mare, in special scoicile, midiile si sardinele.
Aceste alimente bogate in fier furnizeaza un aport adecvat din acest mineral, usor absorbabil si foarte eficient in anemia feripriva. Alimente bogate in fier de origine vegetala sunt:
-
leguminoasele (linte, naut, fasole uscata, mazare);
-
spanac;
-
sfecla rosie;
-
broccoli;
-
varza kale;
-
seminte de dovleac, seminte de susan, canepa, floarea-soarelui;
-
nucile, migdalele, fisticul;
-
quinoa, meiul, ovazul si cerealele integrale.
Fructele uscate, precum caisele, stafidele, prunele si smochinele, au cantitati apreciabile de fier si pot fi usor integrate in regimul alimentar al persoanei cu anemie. Galbenusul de ou reprezinta o sursa moderata de fier, dar si de alti micronutrienti importanti pentru formarea celulelor rosii. De asemenea, alte alimente bogate in fier sunt produsele fortificate special formulate, care pot fi integrate mai ales in regimul alimentar al copiilor si al persoanelor cu apetit redus.

Alte recomandari alimentare importante in anemie
Pe langa consumul de alimente bogate in fier, regimul alimentar trebui sa sustina, practic, intreg procesul de formare al globulelor rosii. Asadar, este necesar un aport adecvat si din vitaminele B12 si B9, mai ales in contextul deficitului documentat sau absorbtiei deficitare:
-
vitamina B12: se gaseste in carne, peste, oua, lapte si produse lactate, iar in dietele exclusiv vegetale este necesara chiar si administrarea intravenoasa pentru a preveni deficitul;
-
vitamina B9: este abundenta mai ales in legume verzi (spanac, salata, rucola), in broccoli si sparanghel, avocado, citrice, leguminoase si cereale integrale.
Asadar, dieta in anemie ar trebui sa includa, pe langa alimente bogate in fier, si surse din aceste vitamine. Sa nu uitam ca proteinele de calitate sunt esentiale, deoarece hemoglobina este o proteina. Dieta la persoanele cu anemie trebuie sa contina suficiente proteine, de preferat din surse animale, pentru ca aceste surse sunt mai bogate in aminoacizi esentiali.
Sa nu uitam, de asemenea, ca este recomandata evitarea consumului de alimente care pot inhiba absorbtia fierului atunci cand sunt consumate concomitent cu alimentele bogate in fier. Cafeaua si ceaiul negru, cacaoa, vinul rosu si alimentele bogate in calciu pot sa reduca absorbtia fierului non-hemic (din alimente bogate in fier de origine vegetala) daca se consuma in acelasi timp.
De ce este importanta asocierea fierului cu vitamina C?
Vitamina C (acidul ascorbic) ajuta si la absorbtia mult mai eficienta a fierului non-hemic, adica a celui provenit din alimente bogate in fier de origine vegetala, la nivel intestinal. Vitamina C, practic, transforma fierul intr-o forma mai usor asimilabila si, prin acest proces, contracareaza efectul inhibitor al unor substante din alimentele vegetale care afecteaza absorbtia fierului.
Asocierea dintre alimentele bogate in fier si sursele naturale de vitamina C este o strategie atat eficienta, cat si simpla. De exemplu, puteti consuma leguminoase alaturi de ardei gras, de rosii, suc de lamaie, iar cerealele integrale pot fi completate cu fructe proaspete precum kiwi, citrice, capsuni sau mango.
In cazul in care optati pentru suplimente cu fier, si nu alimente bogate in fier (o strategie foarte eficienta pentru a va corecta deficitul), administrarea lor impreuna cu vitamina C sau un pahar de suc natural va imbunatati eficienta suplimentelor. Insa, doar cu conditia respectarii indicatiei medicale, in functie de tipul de fier pe care il folositi pentru a trata deficitul.
Necesarul zilnic de fier
Necesarul zilnic de fier variaza in functie de sex si varsta, astfel:
|
Varsta
|
Sex masculin
|
Sex feminin
|
Sarcina
|
Lactatie
|
|
0-6 luni
|
0,27 mg
|
0,27 mg
|
|
|
|
7-12 luni
|
11 mg
|
11 mg
|
|
|
|
1-3 ani
|
7 mg
|
7 mg
|
|
|
|
4-8 ani
|
10 mg
|
10 mg
|
|
|
|
9-13 ani
|
8 mg
|
8 mg
|
|
|
|
14-18 ani
|
11 mg
|
15 mg
|
27 mg
|
10 mg
|
|
19-50 ani
|
8 mg
|
18 m mg
|
27 mg
|
9 mg
|
|
Peste 51 de ani
|
8 mg
|
8 mg
|
|
|
Necesarul poate fi mai mare daca exista anumite boli asociate, cum ar fi cele de malabsorbtie, in conditiile cresterii necesarului de fier al organismului.
Cand se recomanda consultul medical?
Evaluarea medicala este recomandata atunci cand apar simptome sugestive pentru anemie, dar si cand acestea persista, in ciuda modificarilor alimentare sau tratamentului. Mergeti la medicul de familie daca va confruntati cu:
-
oboseala persistenta, nejustificata de efort;
-
paloare accentuata a pielii, mucoaselor;
-
ameteli, dureri frecvente de cap, palpitatii;
-
dificultati de respiratie atunci cand depuneti efort minim;
-
scaderea capacitatii de concentrare, confuzie, ceata mentala;
-
amorteli, furnicaturi;
-
menstruatii abundente sau sangerari gastrointestinale.
Controlul este imperios daca astfel de simptome apar in timpul sarcinii sau la copii si seniori.
Bibliografie:
-
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9268692/
-
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK540969/
-
https://ods.od.nih.gov/factsheets/Iron-HealthProfessional/
-
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12174276/
-
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499994/
-
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8464655/