Sindrom radicular: cauze, simptome, abordari terapeutice, exercitii de ajutor

Sindrom radicular: cauze, simptome, abordari terapeutice, exercitii de ajutor Sindrom radicular: cauze, simptome, abordari terapeutice, exercitii de ajutor

Ultima actualizare: 23 mai 2025

Sindromul radicular defineste un ansamblu de manifestari clinice cauzate de compresia sau de iritatia unei radacini nervoase, la nivelul coloanei vertebrale. In sens larg, sindromul radicular cuprinde durerea radiculara si simptome de radiculopatie, de obicei la nivelul coloanei, dar pot aparea si la nivel toracelui anterior. In literatura de specialitate, „durerea radiculara” si termenul de „radiculopatie” se folosesc interschimbabil, dar acestea reprezinta afectiuni diferite – atat in ceea ce priveste mecanismele aparitiei, cat si simptomele asociate. Prin urmare, prin „sindrom radicular” se intelege atat durerea radiculara, cat si radiculopatia, cu simptome mai complexe.


Ce este sindromul radicular si cum apare?

Sindromul radicular apare ca urmare a compresiei, iritatiei sau inflamatiei radacinii nervoase a nervului spinal (desi pot fi afectati mai multi nervi). Prin urmare, pacientul cu sindrom radicular dezvolta simptome motorii, senzitive si uneori autonome in teritoriul de distributie a nervului afectat. Aceasta afectare poate surveni prin diverse mecanisme, cum ar fi protruzia si hernierea unui disc intervertebral, ingustarea canalului vertebral (stenoza spinala), prezenta osteofitelor la nivelul coloanei, traumatisme, tumori sau chiar infectii locale.

Mecanismele care duc la sindrom articular pot fi mecanice – compresia directa a radacinii unui nerv spinal – sau inflamatorii, datorate eliberarii de mediatori chimici (interleukine care sustin inflamatia, prostaglandine). Acestea din urma accentueaza durerea si edemul radicular, ducand la compresia si mai pronuntata a radacinii nervoase. In functie de nivelul afectarii, pacientul cu sindrom radicular poate prezenta simptome la nivel cervical, toracal sau lombosacrat, aceasta afectiune avand un model simptomatic specific in functie de zona afectata.

Tipuri de sindrom radicular

In functie de localizarea anatomica, pot fi diferentiate mai multe tipuri de sindrom radicular:

Sindrom radicular cervical

Afecteaza radacinile nervoase ale coloanei cervicale, ducand la durere, amorteli, slabiciune in zona gatului, umerilor, bratelor si mainilor. Hernia de disc cervicala este una dintre principalele cauze.

Sindrom radicular toracic

Este mai rar, dar se manifesta prin durere intercostala cu caracter colicativ, uneori confundata cu patologii viscerale toracale (angina, pleurita).

Sindrom radicular lombar si lombosacrat

Este cel mai frecvent tip de sindrom radicular diagnosticat si implica radacinile nervilor spinali din regiunea lombara inferioara si sacrala. Pacientul cu acest tip de sindrom radicular acuza in special dureri lombare care iradiaza spre fese, coapsa, gamba sau chiar picior. Stenoza canalului lombar si hernia de disc lombara sunt principalele cauze ale sindromului radicular lombar.

Sindrom radicular – cauze si factori de risc

Cele mai frecvente cauze care duc la sindrom radicular sunt hernia de disc, deseori in asociere cu modificarile degenerative ale coloanei vertebrale. Totusi, spectrul etiologic este mai larg si, pe langa cauzele deja mentionate, include urmatoarele:

  • stenoza canalului spinal;
  • spondilolisteza;
  • prezenta osteofitelor marginale (spondiloza);
  • traumatismele vertebrale;
  • infectii (spondilodiscite, abcese epidurale);
  • sindromul de coada de cal;
  • tumori spinale (schwannom, neurofibrom).

Principalii factori care cresc  riscul de sindrom radicular sunt varsta inaintata, obezitatea, insa si practicarea activitatilor fizice intense sau traumatizante. Fumatul este un alt factor important de risc, deoarece reduce vascularizatia discurilor intervertebrale, dincolo de implicatiile nocive pe care le are asupra intregului organism. Totusi, hernia de disc si spondiloza sunt principalele cauze care duc la sindrom radicular.

Sindrom radicular – simptome si manifestari

Pacientii cu sindrom radicular prezinta simptome care variaza in functie de gradul de compresie si iritatie radiculara. Totusi, cel mai adesea acestia se confrunta cu:

  • durere radiculara, care iradiaza de-a lungul traiectului nervului afectat, care are caracter de arsura, intepatura sau soc electric;
  • deficite motorii, cu slabiciune musculara de-a lungul teritoriului inervat de nervul afectat;
  • tulburari senzitive, sub forma amortelilor, furnicaturilor, scaderii sensibilitatii la atingere si la stimuli termici;
  • reflexe diminuate (hiporeflexia) sau chiar absente (areflexia);
  • tulburari autonome, intalnite in cazuri severe de sindrom radicular, cum ar fi disfunctii ale vezicii urinare sau intestinului (mai ales in asociere cu sindromul de coada de cal).

Pentru initierea precoce a tratamentului, este importanta diferentierea sindromului radicular de alte entitati clinice relativ similare, cum ar fi neuropatiile periferice si mielopatiile.

Tratament sindrom radicular

Tratamentul sindromului radicular este adesea conservator in faze initiale, atat timp cat nu este vorba despre cazuri severe. In prima instanta se recomanda antiinflamatoare nesteroidiene, care pot fi combinate cu analgezice, corticosteroizi per os sau injectabili (epidurali), miorelaxante. In unele cazuri de sindrom radicular se pot prescrie anticonvulsivante sau antidepresive pentru durerea neuropatica. Fizioterapia si kinetoterapia ajuta la ameliorarea simptomelor, precum si la mentinerea mobilitatii si intarirea musculaturii paravertebrale.

Este recomandat ca pacientul cu sindrom radicular sa isi adapteze activitatile zilnice pentru a reduce, pe cat este posibil, solicitarea coloanei vertebrale. Interventiile chirurgicale au indicatie doar in cazurile refractare la tratamentul conservator (daca simptomele nu se amelioreaza dupa 6-12 saptamani de tratament), in contextul sindromului de coada de cal sau daca pacientul are un deficit motor progresiv sever. Procedurile chirurgicale includ discectomia, laminectomia si foraminotomia, in functie de care este cauza identificata a compresiei radiculare.

Sindrom radicular – exercitii terapeutice recomandate

Pacientului cu sindrom radicular i se recomanda sedinte de kinetoterapie, care au beneficiul de a sustine tratamentul medical. De asemenea, acestea amelioreaza durerea si ajuta la prevenirea recurentelor, imbunatatind, in acelasi timp, mobilitatea pacientului.

Exercitiul McKenzie (extensia lombara)

  • pozitie: culcat pe burta;
  • mod de executie: ridicarea trunchiului sprijinit pe coate, mentinand bazinul pe sol;
  • durata: mentinere 5-10 secunde, relaxare, repetare de 10 ori;
  • frecventa: de 3 ori pe zi.

Stretching-ul nervului sciatic

  • pozitie: culcat pe spate, un genunchi indoit, celalalt picior ridicat;
  • mod de executie: intinderea usoara a piciorului ridicat cu ajutorul unei benzi elastice;
  • durata: mentinere 20-30 secunde, repetare de 5 ori per sesiune;
  • frecventa: zilnic.

Mobilizarea neurodinamica cervicala

  • pozitie: asezat pe un scaun;
  • mod de executie: inclinarea laterala a capului (ureche spre umar) si, in acelasi timp, extensia bratului opus de aceeasi parte a inclinarii;
  • durata: 15 repetari per sesiune;
  • frecventa: de 2 ori pe zi.

Intarirea musculaturii abdominale

  • exercitii precum „plansa” (plank) ajuta la stabilizarea coloanei lombare;
  • mod de executie: sprijinit pe coate si varfurile picioarelor.
  • durata: mentinere 20-30 secunde, progresiv pana la 1 minut;
  • frecventa: 3 seturi, in fiecare zi.

Toate exercitiile pentru sindrom radicular ar trebui efectuate, in prima faza, sub supravegherea unui kinetoterapeut. Executarea incorecta si dozarea necorespunzatoare a efortului poate chiar sa agraveze simptomele asociate cu diagnosticul de sindrom radicular. Pentru ca tratamentul recomandat de medicul specialist sa aiba rezultatele dorite, este foarte important ca pacientul sa evite factorii de risc si suprasolicitarea continua a coloanei vertebrale. Desi durerea poate fi foarte intensa, este recomandat, de asemenea, sa se evite perioadele prelungite de inactivitate. Miscarea, chiar si in contextul unei astfel de afectiuni, este foarte eficienta, dozata cu atentie.

 

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546593/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430837/

https://radiopaedia.org/articles/cauda-equina-syndrome

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9402780/