Sindromul de detresa respiratorie acuta

Sindromul de detresa respiratorie acuta este o problema severa de sanatate, care apare la nivelul plamanilor. In momentul in care, in alveolele pulmonare, se acumuleaza o cantitate prea mare de fluid, acesta impiedica plamanii sa se umple cu aer, astfel incat nivelul de oxigen din fluxul sangvin va fi insuficient, iar principalele organe nu vor mai functiona corect. Sindromul de detresa respiratorie acuta se poate dezvolta pe parcursul catorva zile, starea pacientului putandu-se inrautati rapid.

Sindromul de detresa respiratorie acuta apare, de obicei, la persoanele care sunt bolnave in stare critica, sau poate fi cauzat de o trauma. Scurtarea respiratiei (dificultatea respiratorie) este principalul simptom al acestui sindrom, ce pune viata in pericol. Printre alte simptome, se numara oboseala musculara si slabiciunea, tensiunea arteriala scazuta, tusea, febra, durerile de cap, pulsul marit, aparitia confuziei. Problemele care pot cauza sindrom de detresa respiratorie severa sunt septicemia, intoxicatia cu anumite substante, pneumonia severa, accidentele, boala COVID-19, pancreatita, arsurile.

Ce este sindromul de detresa respiratorie acuta?

Sindromul de detresa respiratorie acuta apare, in general, in cazul persoanelor cu probleme severe de sanatate. Din cauza acumularii de fluid in alveolele pulmonare, surfactantul alveolar (o lipoproteina) se descompune. Rolul surfactantului pulmonar (ce are textura de spuma) este de a mentine plamanii dilatati la maximum, astfel incat o persoana sa poata respira. Din cauza acestor schimbari, plamanii nu se vor mai umple corespunzator cu aer, astfel incat o cantitate insuficienta de oxigen va fi livrata catre restul organismului. Astfel, tesutul pulmonar se poate rigidiza.

Farmacistii Catena recomanda Assista Respisol Solutie salina 3% pentru nebulizare. Reduce nivelul de vascozitate al secretiei nazale si ajuta la eliminarea acesteia, contribuie la eliminarea mucusului de la nivelul bronhiilor, precum si la imbunatatirea respiratiei.

Respisol Solutie salina 3% X 20 unidoze x 5 ml

Vezi detalii

Din pacate, sindromul de detresa respiratorie acuta poate pune viata in pericol, iar riscul de deces creste odata cu inaintarea in varsta. Exista si pacienti care se pot recupera complet, insa alte persoane pot ramane cu sechele la nivel pulmonar pentru tot restul vietii.

Printre cauzele acestui sindrom, se numara:

• septicemia – infectie care se raspandeste la nivelul fluxului sangvin;
• inhalarea substantelor toxice;
• pneumonia severa – afecteaza, de obicei, toti cei cinci lobi ai plamanilor (plamanul drept are trei lobi, iar cel stang are doi);
• leziuni majore – cauzate de accidente, precum cele auto;
• boala COVID-19;
• supradozele de antidepresive triciclice;
• pancreatita;
• transfuziile dese de sange;
• arsurile.

Catena recomanda Sinulan Express forte, un spray nazal cu efect decongestionant, care contine o solutie hipertonica. Desfunda nasul, contribui la imbunatatirea respiratiei, fiind recomandat in rinite si rinosinuzite.

W Sinulan Express forte x 15 ml sol. spray nazal

Vezi detalii

Sindromul de detresa respiratorie acuta – simptome

Pacientii cu sindrom de detresa respiratorie acuta pot prezenta urmatoarele simptome:

• scurtarea respiratiei;
• puls marit;
• tuse;
• oboseala;
• febra;
• degete si/sau buze vinete;
• dureri in piept;
• tensiune arteriala scazuta;
• confuzie.

Daca va confruntati cu probleme de respiratie, simtiti ca nu mai puteti respira, apelati numarul de urgenta 112.

Ca solvent pentru inhalatii si pentru igiena nazala, se recomanda Respisun Solutie salina hipertonica 3%. Previne uscarea mucoasei bronsice si, datorita efectului osmotic, ajuta la mobilizarea secretiilor din tractul respirator inferior.

Respisun Solutie salina hipertonica 3% 24 unidoze X 4 ml

Vezi detalii

De ce apare sindromul de detresa respiratorie acuta?

Sindromul de detresa respiratorie acuta apare secundar unor alt probleme de sanatate, precum boala COVID-19 (cauzata de infectia cu virusul SARS-CoV-2), pneumonia severa, septicemia (in momentul in care infectia ajunge in fluxul sangivn), intoxicatia cu anumite substante, arsurile, pancreatita, accidentele auto etc. De asemenea, trebuie sa luati in calcul si factorii de risc, printre care: varsta de peste 65 de ani, bronhopneumopatia obstructiva cronica, un istoric privind abuzul de alcool, bolile de ficat.

Golanil Junior Spray Oral este un dispozitiv medical destinat ingrijirii gatului, care creeaza un film protector mucoadeziv, cu efect de bariera. Reduce durerile in gat, asociate cu racelile si alergiile.

Golanil junior spray x 30 ml

Vezi detalii

Sindromul de detresa respiratorie acuta – diagnostic

In ceea ce priveste diagnosticul sindromului de detresa respiratorie, se va face mai intai un examen fizic. Medicul va asculta plamanii cu stetoscopul, pentru a detecta sunetele anormale, apoi inima. Se vor verifica semnele care pot indica existenta dificultatilor de respiratie, precum si culoarea unghiilor si a pielii, ce pot indica un flux sangvin redus. Se va masura apoi tensiunea arteriala.

Se pot recomanda teste de sange pentru a masura nivelul de oxigen, o investigatie de tip computer tomograf, la nivelul pieptului sau abdomenului, pentru a obtine imagini detaliate ale plamanilor sau ale eventualelor infectii abdominale, precum si radiografiile, acestea reprezentand de obicei investigatia standard care poate indica existenta lichidului la nivelul plamanilor.

Investigatii pentru a depista alte afectiuni:

• examen al sputei – pentru a afla cauza infectiei;
• bronhoscopie – pentru a diagnostica o problema la nivelul plamanilor, atunci cand nu exista dovezi clare privind sindromul de detresa respiratorie acuta;
• ecocardiograma – pentru a depista insuficienta cardiaca, defectele congenitale la nivelul inimii, alte probleme de respiratie;
• biopsie pulmonara;
• teste de urina – pentru a detecta infectiile bacteriene.

Tratamentul sindromului de detresa respiratorie acuta

Scopul tratamentului in sindromul de detresa respiratorie este de a imbunatati nivelul de oxigen, precum si tratarea cauzei problemei. De asemenea, tratamentul poate viza si impiedicarea aparitiei complicatiilor. Terapia cu oxigen este menita sa creasca nivelul oxigenului din sange si poate fi administrata prin diverse modalitati. In functie de severitatea sindromului, medicul poate recomanda ventilatia non-invaziva (dispozitive CPAP – presiune pozitiva continua in caile aeriene) sau asistata de ventilator, astfel incat sa se previna eventualele leziuni la nivel pulmonar.

Cat despre tratamentul medicamentos, se pot prescrie antibiotice, medicamente antiacide (pentru a preveni ulcerul de stres, ce poate cauza sangerare la nivelul intestinelor), anticoagulante, relaxante musculare, medicamente impotriva durerii, sedative pentru a reduce anxietatea si pentru ca oxigenul sa fie livrat cu mai multa usurinta.

De asemenea, se mai pot recomanda:

• transfuzii de sange – care regleaza nivelul de hemoglobina ce transporta oxigenul in sange;
• suport nutritional – cu ajutorul unui tub special, astfel incat pacientul sa beneficieze de o nutritie corecta daca este internat si ventilat;
• terapie fizicala – pentru a mentine forta musculara si a preveni formarea ranilor.

Sindromul de detresa respiratorie acuta – posibile complicatii

Daca suferiti de sindrom de detresa respiratorie si sunteti internati in spital, din pacate pot aparea si complicatii. Va puteti confrunta cu aparitia cheagurilor de sange, mai ales la nivelul picioarelor. Un cheag de sange poate migra, putand ajunge in plamani, unde provoaca embolism pulmonar.

De asemenea, poate aparea pneumotoraxul, caracterizat de prezenta aerului in spatiul pleural, lucru care poate pune viata un pericol.

Din cauza ventilatiei mecanice si a tubului introdus in trahee, infectiile pot sa apara mult mai frecvent si sa afecteze plamanii. Cicatrizarea si ingrosarea tesutului dintre sacii cu aer pot aparea in decurs de cateva saptamani de la instalarea sindromului de detresa respiratorie. Plamanii vor deveni rigizi, iar fluxul de oxigen va fi afectat.

Persoanele care se vindeca pot ramane insa cu sechele pe termen lung, cum sunt problemele de respiratie, depresie, afectare cognitiva, oboseala si slabiciune muculara.