Splina: rol si functii in organism, afectiuni

Splina: rol si functii in organism, afectiuni Splina: rol si functii in organism, afectiuni

Ultima actualizare: 19 iulie 2023

splina

Splina este un important organ al sistemelor hematologic, limfatic si reticuloendotelial. Aceasta se localizeaza in cadranul superior stang al abdomeniului, posterior si lateral fata de stomac, in spatele coastelor 9-11. Anatomic, splina este este compusa din 2 unitati:

  • Pulpa alba: tesut limfatic ce inconjoara o arteriola centrala si contine globule albe care sunt implicate in initierea raspunsului imun adaptativ. Zona interioara a pulpei albe, denumita si centru germinativ, contine celule B, iar zona marginala contine celule T.
  • Pulpa rosie: compusa din cordoane splenice, o densitate mare de sinusuri venoase, ceea ce confera structurii aspectul rosu caracteristic. Cordoanele reprezinta si un rezervor important de monocite, ceea ce favorizeaza vindecarea ranilor. Sinusurile splenice reprezinta locul in care are loc filtrarea eritrocitelor anormale sau imbatranite, din fluxul sangvin. Tot la acelasi nivel are loc si distrugerea microorganismelor, ca parte a raspunsului imunitar.

In cursul ontogenezei, splina se formeaza dintr-o masa de celule mezenchimale. Vascularizatia splinei incepe sa se dezvolte in a cincea saptamana de sarcina, cand hematogeneza se dezvolta pentru prima data de-a lungul aortei si a unor parti din mezenchim. In saptamana a 9-a, sediul principal al eritropoiezei este ficatul si, partial, splina. Pana la sfarsitul saptamanii a 12-a, splina preia un rol mai important si, pana in saptamana a 28-a, cand maduva osoasa devine principalul sediu, reprezinta cel mai important organ implicat in acest proces. Artera splenica este cea care asigura vascularizatia acestui organ, iar drenarea este asigurata de vena splenica.

Ce este splina?

Pentru o perioada lunga de timp, nu s-au stiut prea multe lucruri despre splina. Abia la inceputul secolului al XX-lea, comunitatea stiintifica i-au deslusit adevaratele roluri. Acest organ micut, care la adultul sanatos atinge dimensiunile unui fruct de avocado, joaca un rol semnificativ mai ales in raspunsul imunitar, fiind cel mai mare organ al sistemului limfatic. In cazul unor infectii sau altor afectiuni, splina se poate mari in volum, deoarece asigura circulatia si transportul unei cantitati mari de fluide, actionand asemenea unui filtru. De fapt, exista o dinamica stransa intre splina, sange si limfa, care, in cele din urma, asigura functionarea optima a sistemului imunitar.

Splina – localizare

Anatomic, splina ocupa loja splenica si se localizeaza in cadranul abdominal superior stang, in partea posterioara, lateral de stomac.

Splina – functii si rol in organism

In uter, la fat, splina este partial responsabila pentru sinteza hemoglobinei (saptamanile 10-25). Dupa nastere, functiile acesteia se schimba, indeplinind majoritar urmatoarele roluri:

  • Filtrarea eritrocitelor si trombocitelor (distrugerea celor imbatranite, anormale, patologice);
  • Metabolismul fierului (recicleaza fierul provenit din descompunerea eritrocitelor);
  • Potential rol in hematopoieza (in conditii patologice cum ar fi beta-talasemia majora);
  • Prevenirea infectiilor: filtrare fagocitara a fluxului sanguin si producerea de anticorpilor cu memorie (raspunsul imun);
  • Rezervor de sange (poate creste aportul sanguin sistemic, functie vitala in hemoragii);
  • Stocarea globulelor rosii si a trombocitelor (implicate in hemostaza).

splină

Afectiunile splinei

Splina este unul dintre principalele organe care poate suferi leziuni majore in urma unor leziuni sau traumatisme la nivel abdominal. Dincolo de asta, exista si patologii specifice acestui organ, cele mai comune fiind:

Hemoliza extravasculara

Hemoliza globulelor rosii poate fi intravasculara sau extravasculara. Hemoliza extravasculara are loc in principal in splina si ficat, fiind efectuata de catre macrofage. Pacientii diagnosticati cu hemoliza extravasculara prezinta splenomegalie secundara hipertrofiei splenice si icter, din cauza nivelului crescut de bilirubina neconjugata provenita din celulele hemolizate. Rezultatele de laborator pot evidentia anemie, hiperbilirubinemie si un numar crescut de reticulocite. Pe de alta parte, pacientii cu hemoliza extravasculara prezinta un risc crescut de patologie biliara. In astfel de cazuri, splenectomia reprezinta o alternativa viabila de tratament.

Splenomegalia

Splenomegalia indica o crestere anormala in dimensiuni a splinei, care ajunge sa fie chiar mai mare de 10 centimetri. Aceasta anomalie poate aparea ca urmare a mai multor mecanisme, cum ar fi hipertrofia, infiltratia, congestia, mecanisme neoplazice si mieloproliferative. De cele mai multe ori, splina creste in dimensiuni ca urmare a unei afectiuni subiacente, cum ar fi: infectiile sistemice cronice, sferocitoza ereditara, siclemia, tulburari mediate imunitar, afectiuni maligne, benigne sau metabolice (sarcoidoza, unele neoplazii), metaplazia mieloida cronica, limfomul, leucemia limfocitara cronica. Splenomegalia poate fi idiopatica sau secundara unei patologii.

Hipersplenism

Frecvent apare ca urmare a splenomegaliei, deoarece splina stocheaza un numar mare de celule rosii (eritrocite), atat sanatoase, cat si anormale, provocand anemie. Ca urmare a dimensiunilor crescute, splina poate distruge si leucocite si trombocite, ducand la scaderea numarului acestora si, implicit, incapacitate functionala (leucopenie si trombocitopenie).

Hiposplenia si asplenia

Datorita faptului ca splina joaca un rol important in sistemul imunitar, pacientii cu hiposplenie sau asplenie prezinta un deficit imunitar semnificativ. In aceste cazuri, se recomanda in special imunizarea pacientilor impotriva microorganismelor incapsulate: Neisseria meningitides, insa si Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae. Interventia chirurgicala de indepartare a splinei trebuie corelata cu profilaxie inainte de operatie.

Splina accesorie

Conform estimarilor, aproximativ 10-30% din populatia mondiala prezinta o splina in plus, ce a fost denumita „splina accesorie”. Aceasta este mult mai mica (aproximativ 1 centimetru), dar poate creste in dimensiuni. Functioneaza in mod similar cu o splina normala si, in mod uzual, nu cauzeaza probleme de sanatate. In cazuri rare, cand creste in dimensiuni, se poate rasuci, si poate duce la greturi, varsaturi si hemoragie interna, fiind necesara interventie chirurgicala. Nu poate fi considerata o afectiune in sine, ci mai degraba o abatere de la normal.

Purpura trombocitopenica

Chiar daca nu este o afectiune strict legata de splina, se considera ca purpura trombocitopenica isi datoreaza etiologia in special activitatii majore a splinei, care distruge trombocitele. Aceste constatari sunt fundamentate de faptul ca, la nivelul maduvei osoase, se observa faptul ca exista un numar crescut de megacariocite. Acest lucru inseamna ca trombocitele sunt distruse anormal la nivelul splinei, iar afectiunea nu se datoreaza unui deficit de biosinteza.

Hipertensiunea portala

Hipertensiunea portala reprezinta rezultatul cresterii presiunii sanguine in sistemul venos portal care dreneaza stomacul, intestinul, splina si pancreasul. Pe masura ce boala se agraveaza, splina poate creste in volum, evoluand in splenomegalie. Ca urmare a hiperplaziei si fibrozei, va creste si mai mult aportul de sange spre splina, exacerband afectiunea. Uneori, suntul splenorenal are potentialul de a ajuta la reducerea simptomelor afectiunii, prin reducerea aportului sanguin spre vena splenica.

Tratamentul afectiunilor splinei

In majoritatea afectiunilor care intereseaza splina, insa care au repercursiuni asupra intregului organism, operatia de indepartare chirurgicala a splinei poate reprezenta solutia. Splenectomia poate fi atat totala, cat si partiala. Tratamentul poate viza si ameliorarea simptomelor asociate, insa, in multe dintre cazuri, splenectomia (totala sau partiala, in functie de afectiunea de care sufera pacientul) reprezinta solutia. Operatia se poate efectua pe cale laparoscopica sau operatie deschisa, ambele sub anestezie generala. Alternativele de tratament pot include transfuzii, insa, de cele mai multe ori, medicul va va oferi aceasta alternativa.

Sfaturi pentru sanatatea splinei

O splina sanatoasa indica un sistem limfatic si imunitar care functioneaza corespunzator. Astfel, pentru a va asigura ca aceasta functioneaza in parametri optimi, puteti lua in calcul urmatoarele sfaturi:

  • Mentineti-va un nivel optim de hidratare;
  • Practicati exercitii fizice in mod regulat si mentineti-va o greutate normala;
  • Abordati o dieta echilibrata, bogata in fructe si legume care contin vitamine si minerale;
  • Vaccinati-va;
  • Respectati normele de igiena personala;
  • Evitati stresul si cautati metode viabile de gestionare a acestuia.

Acest organ este important, insa nu esential. Prin urmare, se poate trai fara splina. Indepartarea acesteia este avuta in vedere in cazul in care exista o boala sau leziune care va poate pune viata in pericol, iar raportul risc/beneficiu inclina spre indepartarea chirurgicala a splinei. Ganglionii limfatici si ficatul pot prelua multe dintre functiile importante ale acestui organ. De asemenea, persoanele care au fost supuse splenectomiei sunt mult mai predispuse sa dezvolte infectii, iar in cazul in care se imbolnavesc, perioada bolii este de obicei mai lunga si simptomele prezente pot fi mult mai greu de gestionat. Din aceste motive, specialistii recomanda vaccinarea.

surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537307/

https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/stomach-liver-and-gastrointestinal-tract/spleen-problems-and-spleen-removal

https://my.clevelandclinic.org/health/body/21567-spleen

https://www.nhs.uk/conditions/spleen-problems-and-spleen-removal/

https://www.medicalnewstoday.com/articles/320698

https://www.chp.edu/our-services/transplant/liver/education/organs/spleen-information

https://www.healthline.com/health/what-does-the-spleen-do