
Venirea toamnei inseamna pentru multe persoane si declansarea unor probleme de sanatate, cateva dintre ele provocand simptome extrem de dureroase si deranjante. Printre cele mai frecvente boli specifice toamnei se numara astmul, sinuzita si reumatismul. De exemplu, astmul si sinuzita pot fi provocate de poluantii sau alergenii din aer, in timp ce simptomele de reumatism pot fi cauzate de modificarile de temperatura.
Ce se intampla cu sistemul imunitar toamna si de ce unele afectiuni se agraveaza in acest anotimp?
“Odata cu venirea toamnei, organismul trece printr-o serie de adaptari legate de schimbarile de temperatura, de luminozitate si de umiditate. Aceste modificari pot slabi raspunsul sistemului imunitar, facandu-ne mai vulnerabili la infectii respiratorii si la reactivarea unor afectiuni cronice.
Scaderea temperaturilor si cresterea umiditatii favorizeaza proliferarea virusurilor si bacteriilor respiratorii, ceea ce explica de ce apar mai frecvent crizele de astm alergic sau episoadele de sinuzita in lunile reci. In plus, lipsa expunerii la soare duce la scaderea nivelului de vitamina D, un factor esential pentru mentinerea imunitatii si a sanatatii oaselor si articulatiilor.
De asemenea, frigul determina vasoconstrictie periferica, ceea ce reduce circulatia la nivelul articulatiilor si agraveaza durerile reumatice. Persoanele cu afectiuni cronice – precum astmul bronsic, sinuzita sau reumatismul – resimt mai puternic aceste variatii de mediu, motiv pentru care toamna este un moment critic pentru monitorizarea atenta si ajustarea tratamentului”, sustine dr. Anda Livia Merloiu, medic rezident medicina de familie.
Astmul alergic este o forma de astm bronsic. Semnele afectiunii apar atunci cand persoana afectata intra in contact cu anumiti factori declansatori, cum ar fi parul animalelor de companie, polenul sau mucegaiul. In urma expunerii la acesti alergeni, sistemul imunitar provoaca o reactie exagerata care afecteaza plamanii si care ingreuneaza respiratia unei persoane.
Astmul alergic este cel mai intalnit tip de astm. Dupa cum mentionam, caile respiratorii ale unei persoane care sufera de astm alergic sunt foarte sensibile la anumiti alergeni. Dupa ce alergenul patrunde in organism, sistemul imunitar provoaca o reactie exagerata, cauzand ingustarea cailor respiratorii. Acestea se inflameaza si in timp sunt inundate de mucus gros.
Simptomele specifice astmului alergic
Simptomele astmului pot fi usoare sau grave si pot aparea sub forma de:
-
senzatie de presiune la nivelul pieptului
-
dificultati de respiratie
-
tuse
-
respiratie suieratoare (wheezing)
De obicei, aceste simptome se agraveaza in urma expunerii la anumiti factori declansatori, printre care se numara alergenii.
O criza grava de astm poate provoca inflamarea severa a cailor respiratorii, problema care ingreuneaza respiratia. Aceste persoane trebuie sa primeasca tratament medical de urgenta pentru a putea sa respire.
Cand este necesar consultul medicului de specialitate
Alergiile pot fi extrem de periculoase daca provoaca o reactie care pune viata in pericol, cunoscuta sub denumirea de anafilaxie. In cazul persoanelor cu astm alergic, precum si nonalergic, o criza de astm poate fi uneori fatala. Din acest motiv, pentru a reduce riscul unei crize, persoanele care au aceasta problema de sanatate ar trebui sa discute cu un medic pentru a descoperi ce anume le declanseaza astmul bronsic.

Ponturi pentru a gestiona corect criza de astm alergic
Persoanele cu astm alergic au, de obicei, un plan bine stabilit cu medicul. Gestionarea unei crize de astm alergic implica administrarea tratamentului de fond (administrat zilnic) si tratamentul necesar in timpul unei crize. Gestionarea crizei de astm alergic presupune:
-
eliminarea factorului declansator
-
administrarea medicatiei antiasmatice, cu durata scurta de actiune (spray, aerosol).
In cazul in care criza dureaza mai mult de 1-2 ore, daca simptomele nu dispar dupa administrarea medicamentelor antiasmatice sau daca starea persoanei se agraveaza, trebuie solicitat ajutor medical de urgenta.
Tratamentul astmului alergic, la copii si adulti
In prezent, nu exista un tratament pentru astm. In schimb, exista metode de prevenire a reactiilor alergice si simptomelor astmului.
Medicii pot prescrie tratamente pentru a reduce iritarea cailor respiratorii daca o persoana sufera o criza de astm si pentru a preveni simptomele si inflamarea cailor respiratorii pe termen lung.
Printre aceste tratamente se numara:
Inhalatoare cu durata scurta de actiune
Aceste medicamente sunt esentiale in situatiile de urgenta pentru ca pot deschide rapid caile respiratorii, ajutand persoana afectata sa respire mai usor.
Inhalatoare cu durata lunga de actiune
Aceste tipuri de medicamente au rolul de a mentine caile respiratorii deschise pentru o perioada mai lunga de timp in comparatie cu inhalatoarele cu durata scurta de actiune.

Corticosteroizi inhalatori
Aceste medicamente reduc inflamatia cailor respiratorii si previn simptomele de astm.
Modificatori de leucotriene
Modificatorii de leucotriene reduc inflamatia cailor respiratorii la unele persoane care sufera de astm. In plus, pot relaxa caile respiratorii, usurand in mod automat respiratia.
Pe langa medicamentele care trateaza simptomelor respiratorii, medicul poate recomanda si antihistaminice pentru a reduce reactia sistemului imunitar la alergen.
Sinuzita – tablou clinic
Sinusurile reprezinta spatii umplute cu aer care inconjoara cavitatea nazala, fiind localizate in partea inferioara a nasului. Exista multe tipuri de sinusuri, insa cele mai afectate sunt sinusurile paranazale, spatiile care duc la cavitatea nazala.
Mucoasa acestor sinusuri are aceeasi compozitie ca si mucoasa nasului. Sinusurile produc mucus, rolul acestuia fiind de a mentine caile nazale umede si de a capta particulele de murdarie si germenii.
Sinuzita apare atunci cand mucusul se acumuleaza in sinusuri, iar acestea devin iritate si inflamate.
Afectiunea mai poarta denumirea de rinosinuzita, deoarece sinuzita este aproape intotdeauna insotita de rinita, o inflamatie a nasului.
Exista doua tipuri de sinuzita: acuta si cronica. Sinuzita este cauzata de virusuri, bacterii, fungi, alergii sau o reactie autoimuna.
Cu toate ca poate fi dureroasa si inconfortabila, sinuzita se vindeca de obicei de la sine. Daca simptomele sunt grave si persistente, persoana afectata ar trebui sa ia legatura cu un medic.

Simptome sinuzita
Simptomele depind de durata si gravitatea afectiunii si pot fi sub forma de:
-
secretii nazale, care pot fi de culoare verde sau galbena;
-
picurare postnazala, in care mucusul curge pe partea din spate a gatului;
-
secretii nazale abundente;
-
congestie nazala;
-
durere sau presiune faciala;
-
sensibilitate si umflare in jurul ochilor, nasului, obrajilor si fruntii;
-
miros si gust reduse;
-
durere in gat;
-
tuse;
-
respiratie urat mirositoare;
-
febra;
-
dureri de cap;
-
dureri dentare.
Cand este necesar consultul medicului de specialitate?
In cele mai multe cazuri, sinuzita poate fi tratata acasa. Cu toate acestea, pacientul ar trebui sa consulte un medic daca:
-
simptomele dureaza mai mult de 10 zile fara sa se observe o ameliorare a acestora;
-
apar simptome grave care nu dispar nici dupa administrarea medicamentelor eliberate fara prescriptie medicala (OTC);
-
apar probleme de vedere sau umflaturi in jurul ochilor;
-
simptomele se agraveaza dupa o perioada de ameliorare;
-
persoana afectata are febra care dureaza mai mult de 3-4 zile sau care depaseste 38.6°C.

Cu toate acestea, pot aparea si alte simptome. Daca un simptom provoaca ingrijorare, solicitati neaparat ajutor medical.
Remedii naturiste pentru sinuzita
La aproximativ 70% dintre pacienti, sinuzita acuta se vindeca fara tratament prescris de un specialist. Cu toate acestea, exista remedii si medicamente fara reteta care pot ameliora simptomele. Printre acestea se numara:
Irigare nazala
Clatiti caile nazale cu apa sarata sau cu o solutie salina. Folositi de fiecare data apa curata si echipament steril.
Comprese calde
Aplicati usor comprese calde pe zonele afectate pentru a ameliora inflamatia si disconfortul.
Corticosteroizi nazali OTC
Spray-urile nazale care contin corticosteroizi pot reduce inflamatia nazala si sinusala.
Analgezice
Durerea si febra pot fi ameliorate cu acetaminofen sau ibuprofen.
Inhalatii cu abur fierbinte
Asezati un prosop umed si fierbinte pe fata sau inspirati aburul dintr-un vas cu apa fierbinte.
Uleiuri esentiale
Adaugati cateva picaturi de ulei de mentol sau eucalipt in apa fierbinte pentru a ameliora simptomele de sinuzita. Nu inghititi niciodata un ulei esential si nu-l aplicati direct pe piele.
Odihna
Dormiti sau odihniti-va tinandu-va capul si umerii ridicati pe o perna. De asemenea, incercati pe cat posibil sa dormiti pe partea fetei care nu este afectata de durere.
Tratament medical
Sinuzita acuta si subacuta
Medicul poate prescrie tratament daca simptomele sinuzitei persista sau sunt grave. De exemplu, specialistul poate prescrie antibiotice daca afectiunea este provocata de o infectie bacteriana. Daca simptomele nu dispar dupa terminarea antibioterapiei, persoana trebuie se revina la medic.
Sinuzita cronica
Sinuzita cronica nu este cauzata de bacterii, motiv pentru care nu sunt recomandate antibioticele. Simptomele pot fi ameliorate prin reducerea expunerii la factorii declansatori, cum ar fi acarienii de praf, polenul si alti alergeni.

Interventia chirurgicala
Interventia chirurgicala este recomandata doar in cazul in care alte tratamente nu au functionat.
Cu toate acestea, operatia poate sa nu rezolve complet problema. Pacientul poate fi nevoit sa ia in continuare alte tratamente dupa interventia chirurgicala pentru a opri revenirea sinuzitei.
In cazul copiilor, operatia este de obicei ultima solutie pentru tratarea sinuzitei.
Bolile reumatice mai sunt cunoscute si sub termenul-umbrela de reumatism, fiind boli care afecteaza articulatiile, oasele, tendoanele, ligamentele si muschii. Uneori sunt denumite boli musculo-scheletice.
Simptome reumatism
Printre simptomele de reumatism se numara:
-
incapacitatea de a misca una sau mai multe articulatii;
-
durerile articulare;
-
inflamatie - zona afectata devine umflata, rosie si calda.

Daca medicul de familie crede ca suferiti de reumatism, cel mai probabil va va trimite la un reumatolog - un medic special instruit pentru a trata o astfel de problema medicala.
Reumatologul va face mai multe teste pentru a diagnostica un reumatism, apoi va pune la punct un plan de tratament, care va cuprinde medicamente, exercitii fizice regulate, o alimentatie sanatoasa si odihna.
Tulburari reumatice frecvente
Afectiunile de genul acesta sunt incadrate sub denumirea generala de reumatism. In prezent, exista peste 200 de boli reumatice distincte. Printre cele mai frecvente sunt:
-
artrita reumatoida;
-
osteoartrita;
-
sclerodermia;
-
lupusul;
-
guta;
-
spondiloartropatiile, printre care spondilita anchilozanta si artrita psoriazica;
-
sindromul Sjogren;
-
artrita infectioasa;
-
artrita idiopatica juvenila;
-
polimialgia reumatica.
Variante de tratament pentru reumatism
Pentru a trata bolile reumatice, medicul prescrie diferite tipuri de medicamente, cum ar fi cele care trateaza simptomele, precum durerea si inflamatia.

Medicamentele utilizate pentru reumatism sunt:
-
Corticosteroizii;
-
Medicamentele antireumatice modificatoare ale bolii - acestea pot incetini avansarea bolilor reumatice si pot preveni aparitia formarii altor leziuni;
De asemenea, medicamentele care amelioreaza durerea si disconfortul sunt:
-
Analgezicele orale, cum ar fi acetaminofenul;
-
Analgezicele aplicate pe piele (aplicare topica);
-
Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul si naproxenul sodic si medicamente pe baza de prescriptie medicala numite inhibitori de COX-2.
Cum pot fi tinute sub control aceste afectiuni?
Potrivit dr. Anda Livia Merloiu, medic rezident medicina de familie, “in cazul astmului alergic, este esentiala evitarea expunerii la alergeni (praf, polen, mucegai), administrarea corecta a tratamentului inhalator si monitorizarea functiei pulmonare. Pacientii trebuie sa aiba la indemana tratamentul de urgenta (spray bronhodilatator) si sa urmeze medicatia de fond conform indicatiilor medicului.
Pentru sinuzita, hidratarea corespunzatoare, umidificarea aerului, igiena nazala cu solutii saline si evitarea frigului excesiv sunt masuri simple, dar foarte eficiente. In cazurile cronice, pot fi recomandate corticosteroizi topici sau antihistaminice, iar in formele bacteriene – antibiotice prescrise de medic.
Cand vine vorba de reumatism, miscarea zilnica moderata, mentinerea unei greutati corporale optime si evitarea frigului si umezelii sunt esentiale. Tratamentul medicamentos trebuie adaptat sezonului, iar suplimentarea cu vitamina D si acizi grasi omega-3 poate contribui la reducerea inflamatiei articulare.
In concluzie, preventia ramane cea mai buna forma de tratament. Respectarea recomandarilor medicale, alimentatia bogata in nutrienti si gestionarea stresului ajuta la mentinerea echilibrului sistemului imunitar si la reducerea riscului de acutizare a acestor afectiuni in sezonul rece.”
Referinte:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/324476
https://www.medicalnewstoday.com/articles/149941
https://www.everydayhealth.com/rheumatic-diseases/guide/