Alergia alimentara este frecventa la copii, completand lista provocarilor si ingrijorarilor cu care se confrunta tot mai multi parinti in ultima vreme. Ce e cu bubitele acestea? Oare sa fie de la ou sau poate de la lactate? Sa-i dau unt de arahide sau mai bine sa nu risc?Sunt doar cateva dintre intrebarile care le dau batai de cap, mai ales in primii ani de viata ai copilului.
Subiectul este de mare interes, deoarece, desi in multe cazuri simptomele sunt usoare, exista si situatii in care alergia alimenara la copii provoaca manifestari servere si chiar pune viata in pericol.
De ce apare alergia alimentara la copii?
Alergia alimentara la copii apare atunci cand sistemul lor imunitar „confunda” cu o amenintare anumite proteine din alimente considerate, in mod normal, inofensive. Organismul identifica in mod eronat aceste proteine ca fiind periculoase si declanseaza un raspuns exagerat de aparare.
De ce se intampla acest lucru? Pentru ca, in primii ani de viata, sistemul imunitar este in plina dezvoltare si invata sa faca diferenta intre substantele daunatoare si cele sigure. Alergia alimentara la copii arata ca acest proces de maturizare nu decurge intotdeauna perfect.
Specialistii considera ca alergia alimentara la copii este influentata de o combinatie de factori genetici si de mediu.Astfel, riscul de aparitie este mai mare dacain familie existaantecedente de alergii, astm bronsic sau dermatita atopica. De asemenea, modul in care sistemul imunitar interactioneaza cu mediul inconjurator si cu microbiomul intestinal poate avea o contributie semnificativa.
Ce alimente provoaca cele mai mai grave alergii?
Desi orice aliment poate determina o reactie alergica, anumite produse au un potential alergen mult mai mare. Literatura de specialitate mentioneaza noua alergene alimentare majore („Big Nine”), care sunt responsabile pentru peste 90% dintre toate reactiile alergice alimentare severe.
In mojortatea cazurilor, alergia alimentara la copii este provocata de:
- lapte de vaca;
- oua;
- arahide;
- nuci;
- soia;
- grau;
- peste;
- fructe de mare;
- susan.
Laptele de vacasi ouale sunt cauze frecvente de alergie alimentara la copii in primii ani de viata si se remit adesea pe masura ce copilul creste. In schimb, alergiile la arahide, nuci si fructe de mare tind sa persiste mai frecvent pana la varsta adulta.
Cum se manifesta alergia alimentara la copii?
Semnele de alergie pot aparea la cateva minute sau la cateva ore dupa consumul alimentului. Intensitatea simptomelor difera de la un copil la altul. Manifestarile pot afecta pielea (simptome cutanate), aparatul digestiv (simptome digestive), sistemul respirator sau chiar intregul organism (manifestari generale).
Cele mai intalnite simptome de alergia alimentara la copii sunt:
- urticarie;
- eruptii cutanate;
- mancarimi;
- umflarea buzelor, limbii sau a fetei;
- congestie nazala;
- stranut;
- tuse;
- respiratie suieratoare;
- dificultati de respiratie;
- greata;
- varsaturi;
- diaree;
- dureri abdominale;
- ameteala;
- stare de slabiciune.
In unele cazuri, alergia alimentara la copii poate afecta simultan mai multe organe si sisteme, ducand chiar la anafilaxie.
Cum se manifesta alergia alimentara la bebelusi?
La sugari, alergia alimentara poate fi mai dificil de recunoscut.
Semnele care pot sugera o alergie alimentara includ:
- plans persistent sau iritabilitate dupa alimentatie;
- arcuirea repetata a spatelui dupa alimentatie;
- frecarea repetata a ochilor;
- eruptii cutanate;
- varsaturi;
- diaree;
- somnolena neobisnuita (moleseala) sau letargie.
Multe dintre aceste simptome pot fi confundate cu sensibilitati digestive obisnuite, ceea ce poate intarzia diagnosticul.
Ce este anafilaxia?
In forma ei cea mai grava, alergia alimentara la copii se manifesta prin anafilaxie, o urgenta medicala, care necesata interventie imediata. Reactia poate aparea rapid, uneori in doar cateva minute dupa consumul alimentului si poate fi fatala in absenta tratamentului prompt.
Semnele de alarma includ:
- dificultati severe de respiratie;
- umflarea limbii sau a gatului;
- paloare accentuata;
- ameteala;
- pierderea cunostintei;
- puls slab.
In aceste situatii, administrarea promta de epinefrina (adrenalina) este esentiala si poate salva viata copilului. Copiii cu risc crescut de reactii severe trebuie sa aiba la indemana un auto-injector cu adrenalina (epinefrina) recomandat de medic.
Tipuri de alergie alimentara la copii
Nu toate alergiile alimentare se manifesta la fel. In functie de mecanismul implicat si de momentul aparitiei simptomelor, alergia alimentara la copii este clasificata in una dintre cele trei categorii principale.
Alergia alimentara la copii mediata de IgE
Aceasta este forma cel mai frecvent intalnita si implica anticorpii de tip IgE (imunoglobulina E). La primul contact cu alimentul, are loc sensibilizarea. Copilul nu prezinta neaparat simptome, dar organismul produce anticoprii care „memoreaza” alergenul, pregatindu-se de luptele viitoare.
La urmatoarele expuneri, acesti anticorpi declanseaza eliberarea histaminei si a altor mediatori inflamatori.Simptomele apar rapid, in cateva minute pana la doua ore dupa consumul alimentului, si pot include urticarie, umflarea fetei, dificultati de respiratie, varsaturi sau anafilaxie.
Alergia alimentara la copii non-IgE-mediata
In aceasta forma, alergia alimentara la copii este provocata de alte componente ale sistemului imunitar, nu de anticorpii IgE.
Simptomele apar mai lent, uneori la cateva ore dupa consumul alimentului cu pricina. Cele mai frecvente manifestari sunt durerile abdominale, refluxul gastroesofagian, varsaturile, diareea, constipatia sau prezenta sangelui in scaun. Din cauza debutului intarziat, legatura dintre aliment si simptome poate fi dificil de observat.
Alergia alimentara la copii mixta
In unele cazuri, alergia alimentara la copii combina atat mecanisme IgE, cat si non-IgE. Copilul poate prezenta atat reactii rapide, cat si simptome care apar la cateva ore dupa ingestia alimentului. Unele afectiuni alergice, precum anumite forme de dermatita atopica asociata cu alergiile alimentare, pot implica acest mecanism mixt.
Identificarea tipului de alergie este importanta deoarece influenteaza atat metodele de diagnostic, cat si recomandarile privind alimentatia si monitorizarea copilului. De aceea, orice suspiciune de alergie alimentara trebuie evaluata de medicul pediatru sau alergolog.
Alergia alimentara la copii vs intoleranta alimentara
Multi parinti confunda alergia alimentara la copii cu intoleranta alimentara, insa cele doua afectiuni sunt diferite. Alergia alimentara la copii implica sistemul imunitar, in timp ce intoleranta alimentarar tine mai ales de dificultatea digestiei anumitor alimente.
Diferente intre alergia alimentarasi intoleranta alimentara
|
Caracteristici |
Alergia alimentara |
Intoleranta alimentara |
|
Implica sistemul imunitar |
Da |
Nu |
|
Debutul simptomelor |
Rapid, uneori in minute |
Lent |
|
Poate pune viata in pericol |
Da |
Foarte rar |
|
Simptome frecvente |
Urticarie, umflaturi, dificultati respiratorii |
Balonare, gaze, disconfort digestiv |
|
Cantitatea de aliment necesara pentru reactie |
Foarte mica |
De obicei, mai mare |
|
Exemplu frecvent |
Alergie la arahide |
Intoleranta la lactoza |
Diferentierea corecta este esentiala, deoarece abordarea terapeutica difera semnificativ.
Cum se diagnosticheaza alergia alimentara la copii?
Diagnosticul pentru alergia alimentara la copii incepe cu analiza simptomelor si a istoricului medical. Medicul poate intreba:
- ce aliment a fost consumat;
- in cat timp au aparut simptomele;
- cat de severe au fost reactiile;
- daca exista antecedente familiale de alergii.
In functie de suspiciunea clinica medicul poate recomanda:
- teste cutanate alergologice;
- analize de sange;
- diete de eliminare;
- teste de provocare alimentara efectuate sub supraveghere medicala.
Uneori, diagnosticarea poate fi dificila, mai ales daca simptomele apar la distanta de consumul alimentului.
Se poate preveni alergia alimentara la copii?
Una dintre cele mai importante schimbari din ultimii ani in ceea ce priveste preventia alergiilor alimentare este recomandarea introducerii timpurii a alimentelor cu potential alergen atunci cand diversificarea este inceputa conform recomandarilor pediatrului. Aceste alimente se introduc treptat si in cantitati mici.
Noile cercetari arata ca introducerea arahidelor intre varsta de patru si sase luni poate reduce semnificativ riscul ca un copil sa dezvolte alergia la arahide, iar rezultate similare apar si in cazul introducerii timpurii a oului.
Din acest motiv, pediatrii nu mai recomanda amanarea introducerii acestor alimente, cu exceptia situatiilor in care copilul trebuie sa le primeasca sub supraveghere medicala. Vorbim aici de cazurile in care exista factori de risc pentru alergia alimentara la copii, cum ar fi dermatita atopica sau istoricul familial important de alergii.
Un alt aspect important al prevenirii este gestionarea precoce a eczemei. Studiile sugereaza caingrijirea consecventa a pielii, inclusiv utilizarea zilnica a produselor hidratante la sugarii cu risc crescut, poate reduce severitatea eczemei si poate contribui indirect la reducerea riscului de aparitie a unei alergii alimentare.
Ce solutii exista pentru alergia alimentara la copii?
Principala masura de control pentru alergia alimentara la copii este evitarea alimentului care declanseaza reactia.
Citirea atenta a etichetelor
Multe produse pot contine urme de alergeni, chiar daca acestea nu sunt evidente. Etichetele trebuie verificate de fiecare data cand le cumparati, deoarece ingredientele se pot modifica.
Expresii precum:
- „poate contine urme de…”;
- „produs intr-o unitate care proceseaza…”;
pot indica un risc de expunere la alergeni.
Evitarea contaminarii incrucisate
In cazul alergiei alimentare la copii, contaminarea incrucisata reprezinta o cauza frecventa a reactiilor accidentale.
Aceasta poate aparea prin intermediul:
- ustensilelor;
- suprafetelor de lucru;
- tigailor;
- uleiului de gatit reutilizat (in care au fost preparate anterior alimente cu potential alergen).
Cum se trateaza alergia alimentara la copii?
In cazul simptomelor usoare, alergia alimentara la copii poate fi ameliorata cu ajutorul medicamentelor antihistaminice prescrise de medic.
Pentru reactiile severe, tratamentul de prima intentie este epinefrina.
In ultimii ani au fost dezvoltate si terapii moderne pentru alergia alimentara la copii, precum:
- imunoterapia orala;
- tratamentele biologice recomandate de medicul alergolog.
Aceste metode nu vindeca definitiv alergia alimentara la copii, insa pot reduce riscul reactiilor severe.
Reactii incrucisate in alergia alimentara la copii
In unele situatii, alergia alimentara la copii poate fi asociata cu reactii incrucisate.
De exemplu:
- 90% dintre copiii alergici la laptele de vaca pot reactiona si la laptele de capra datorita asemanarii proteinelor, iar 40% dintre ei – la laptele de soia;
- 5% dintre copiii alergici la arahide pot avea reactii si la alte leguminoase (precum mazarea sau fasolea). Aproximativ 30% reactioneazasi la unele nuci.
- alergia la anumite nuci poate fi asociataintr-o proportie mare (circa 40%) cu sensibilitate la alte fructe oleaginoase;
- alergia la peste poate determina reactii alergice in circa 50% dintre cazuri si la alte specii de peste, iar in 10% - si la fructele de mare.
Cat timp dureaza alergia alimentara la copii?
In multe situatii, alergia alimentara la copii se remite pe masura ce acestia cresc.
Sansele sunt mai mari pentru:
- alergia la laptele de vaca;
- alergia la ou;
- alergia la soia.
Studiile arata ca pana la 90 – 95% dintre copii dezvolta toleranta in cele din urma la alergiile la lapte si oua.
In schimb, alergia alimentara la copii provocata de arahide, nuci, peste sau fructe de mare tind sa fie mai persistente. Uneori, aceastea ramansi la varsta adulta.
In ceea ce privestea alergia alimentara la copii provacta de proteinele prezente in grau, studiile arata ca aproximativ 30% dintre copii scapa de ea pana la varsta de patru ani, iar 65% pana la varsta de doisprezece ani.
Prin urmare, monitorizarea periodica realizata de medicul alergolog este esentialaa. Aceasta poate arata daca toleranta copilului s-a modificat in timp.
Cum poate fi gestionata alergia alimentara la copii?
Gestionarea corecta a alergiei alimentare la copii presupune informare, organizare si colaborare cu medicul.
Este important ca rudele, cadrele didactice, personalul gradinitei si alte persoane care au grija de copil sa cunoasca diagnosticul si sastie cum sa reactioneze in caz de urgenta.
De asemenea, este util un plan scris care sa includa:
- alimentele care trebuie evitate;
- simptomele unei reactii alergice;
- pasii care trebuie urmati in caz de urgenta;
- tratamentul recomandat de medic.
Pe masura ce cresc, copiii cu alergie alimentara trebuie invatati sa citeasca etichetele, saintrebe despre ingredientele alimentelor si sa evite schimbul de mancare cu alti copii.
De retinut!
Alergia alimentara la copii este o afectiune care necesita atentie si monitorizare, insa cu un diagnostic corect si masuri adecvate poate fi gestionata eficient. Recunoasterea simptomelor, identificarea alimentelor declansatoare si respectarea recomandarilor medicale sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor.
Desi alergia alimentara la copii poate crea provocari in viata de zi cu zi, majoritatea copiilor pot avea o dezvoltare normalasi o viata activa atunci cand familia este bine informatasi pregatita sa gestioneze eventualele reactii alergice.
Sursa foto: Shutterstock.com
Surse:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/food-allergies-in-children
https://www.urmc.rochester.edu/news/publications/health-matters/can-my-child-outgrow-a-food-allergy
https://www.anaphylaxis.org.uk/fact-sheet/outgrowing-allergy/
https://www.bbc.co.uk/food/articles/grow_out_food_allergy