Pomfolixul este o forma de eczema care afecteaza in special palmele, marginile degetelor si talpile. Afectiunea mai este cunoscuta sub denumirea de eczema dishidrotica si se manifesta caracteristic prin aparitia brusca a unor vezicule mici, profunde si foarte pruriginoase. Evolutia este frecvent recurenta: leziunile se vindeca, dar pot aparea noi episoade dupa saptamani sau luni.
„Tratamentul tinde sa fie foarte dificil din cauza particularitatilor pielii palmelor si talpilor, unde stratul cornos este gros. Identificarea factorilor declansatori si tratamentul corect al puseelor contribuie la reducerea intensitatii si frecventei recidivelor”, spune dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Ce este pomfolixul si cum apare?
Pomfolixul este o afectiune veziculoasa a palmelor si talpilor, incadrata in categoria eczemelor. In literatura medicala este intalnit si sub denumirile de eczema dishidrotica, eczema palmoplantara acuta sau dermatita veziculoasa recurenta a mainilor.
„Manifestarea caracteristica este eruptia formata din vezicule profunde, pline cu lichid, intens pruriginoase, care apar de obicei simetric pe palme, pe marginile laterale ale degetelor si, uneori, pe talpi. Denumirea «pomfolix» provine dintr-un termen grecesc asociat ideii de «bule», descriind practic aspectul vezicular al bolii”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Termenul „dishidroza” provine dintr-o teorie mai veche potrivit careia afectiunea ar fi fost produsa de blocarea sau functionarea anormala a glandelor sudoripare. Datele histopatologice au aratat insa ca glandele sudoripare functioneaza normal. Veziculele apar printr-o reactie eczematoasa a epidermului, caracterizata prin spongioza, adica acumularea de lichid intre celulele epidermice.
Transpiratia excesiva ramane totusi un factor care poate declansa sau agrava episoadele. In functie de localizare, sunt utilizati si termeni specifici:
- cheiropomfolix: afectarea predominanta a mainilor;
- podopomfolix: afectarea predominanta a picioarelor.
Pomfolixul are de obicei o evolutie cronica, cu perioade de ameliorare urmate de recidive.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru pomfolix?
Cauza exacta nu este intotdeauna identificata. Boala pare sa aiba la baza o predispozitie individuala evidenta, care este potentata de alterarea barierei cutanate si reactii imunologice.
„Una dintre ipotezele importante implica o reactie de hipersensibilitate intarziata, mediata de limfocitele T. Exista si situatii de dermatita de contact sistemica, in care expunerea la anumite substante poate declansa o reactie eczematoasa la nivelul palmelor si talpilor”, spune dr. Ioana Scripca.
Un alt mecanism interesant este reactia dermatofitida. O infectie fungica aflata la distanta, in special tinea pedis – „piciorul atletului” –, poate declansa imunologic aparitia pomfolixului la nivelul mainilor. In unele studii, tratarea infectiei fungice a determinat remiterea leziunilor palmare la o parte dintre pacienti.
Factorii de risc si declansatorii cunoscuti pentru pomfolix includ:
- predispozitia atopica: dermatita atopica, astmul si rinita alergica personala sau familiala;
- alergia la metale, in special nichel, cobalt si crom;
- contactul cu parfumuri, conservanti cosmetici si substante chimice;
- spalarea foarte frecventa a mainilor si lucrul prelungit cu apa;
- expunerea la sapunuri, detergenti, solventi si surfactanti;
- hiperhidroza palmelor si talpilor;
- stresul psihologic;
- fumatul;
- temperaturile ridicate si vremea calda si umeda;
- anumite expuneri profesionale.
Coaforii, personalul medical, personalul din curatenie, mecanicii si persoanele care lucreaza cu ciment sau diferite substante iritante prezinta expuneri ocupationale relevante in pomfolix. Au fost raportate si forme asociate tratamentului cu imunoglobuline intravenoase, precum si pusee de pomfolix declansate la anumite persoane de expunerea la radiatii UVA.
Care sunt simptomele in pomfolix?
Manifestarile asociate cu pomfolixul se modifica pe parcursul episodului. Evolutia poate fi impartita schematic in cateva faze.
Faza prodromala
Inainte ca veziculele tipice din pomfolix sa devina vizibile, pot aparea:
- mancarime intensa, profunda, la nivelul palmelor sau talpilor;
- senzatie de arsura;
- furnicaturi sau intepaturi;
- senzatia de maini sau picioare foarte calde;
- transpiratie excesiva.
Faza acuta veziculara
Eruptia asociata cu pomfolixul apare de obicei rapid si poate afecta simetric ambele maini sau picioare. Sunt caracteristice:
- vezicule mici, de aproximativ 1–2 milimetri, profunde si tensionate;
- aspect descris uneori drept „boabe de tapioca”;
- localizare pe marginile si fetele palmare ale degetelor, centrul palmelor, marginile degetelor de la picioare sau talpi;
- prurit intens;
- vezicule care initial pot aparea fara o zona evidenta de roseata in jur.
In formele severe de pomfolix, veziculele mici se unesc si formeaza bule mai mari, pline cu lichid. Acestea pot deveni dureroase si pot impiedica folosirea mainilor sau mersul.
Faza de uscare si descuamare
Veziculele tind sa se usuce si sa regreseze intr-un interval de aproximativ 3–4 saptamani. Ulterior pot aparea:
- descuamarea pielii;
- zone circulare de scuame;
- xeroza, adica uscaciune accentuata;
- fisuri profunde si dureroase;
- mici sangerari.
Episoadele repetate de pomfolix pot determina ingrosarea pielii, hiperkeratoza si lichenificare, pielea dobandind o textura mai groasa si mai aspra.
Modificarile unghiilor si suprainfectia
Daca leziunile apar repetat in apropierea matricei unghiale, pot aparea santuri transversale, mici depresiuni, ingrosarea sau modificarea culorii unghiilor. Bariera cutanata lezata faciliteaza si patrunderea bacteriilor, inclusiv Staphylococcus aureus. Suprainfectia trebuie suspectata daca apar:
- pustule sau secretii purulente;
- intensificarea durerii;
- roseata si caldura locala;
- tumefactie;
- secretii din leziuni;
- febra.
Care sunt optiunile de tratament pentru pomfolix?
Tratamentul pentru pomfolix se stabileste in functie de severitate, suprafata afectata, frecventa recidivelor si raspunsul la terapiile anterioare.
Tratamentul veziculelor si bulelor acute
In faza cu vezicule care secreta lichid se pot utiliza comprese reci si astringente, inclusiv preparate pe baza de acetat de aluminiu – solutie Burow – sau, in anumite protocoale medicale, permanganat de potasiu diluat corespunzator.
Bulele mari si tensionate pot necesita drenaj efectuat steril de personal medical. Acoperisul bulei este mentinut, deoarece functioneaza ca un pansament biologic si protejeaza tesutul de dedesubt.
Corticosteroizii topici
Corticosteroizii topici potenti reprezinta una dintre principalele terapii pentru puseele de pomfolix. Utilizarea trebuie supravegheata medical, deoarece aplicarea necorespunzatoare si prelungita a corticosteroizilor puternici creste riscul reactiilor adverse locale.
„Pielea palmelor si talpilor are un strat cornos foarte gros, astfel ca medicul poate prescrie corticosteroizi cu potenta mare, precum clobetasol propionat 0,05% sau betametazona dipropionat 0,05%, in cure limitate, de exemplu 2–4 saptamani, in functie de severitate”, spune dr. Ioana Scripca.
Inhibitorii de calcineurina
Tacrolimusul 0,1% si pimecrolimusul sunt variante topice fara corticosteroid, utilizate in anumite situatii ca terapie de linia a doua sau pentru controlul pe termen mai lung al episoadelor de pomfolix. Acestea pot reduce necesarul de corticosteroizi si riscul unor efecte adverse precum atrofia cutanata.
Fototerapia
Pentru formele cronice de pomfolix care raspund insuficient la tratamentul topic, dermatologul poate recomanda fototerapie. Sunt utilizate:
- PUVA, care asociaza psoralenul cu radiatiile UVA;
- UVA-1;
- UVB cu banda ingusta, in functie de caz si disponibilitate.
Tratamentul este efectuat controlat, in servicii dermatologice specializate.
Tratamentele sistemice
Formele severe sau rezistente de pomfolix pot necesita tratament sistemic.
„Un puseu acut important poate fi controlat cu o cura scurta de corticosteroid oral, cu reducerea progresiva a dozei. Corticoterapia sistemica nu este destinata tratamentului de intretinere pe termen lung. Alitretinoinul, un retinoid administrat oral, este studiat si utilizat pentru anumite forme de eczema cronica severa a mainilor care nu raspund la corticosteroizii topici puternici”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Pentru pomfolixul refractar, dermatologul poate lua in considerare terapii sistemice precum:
- ciclosporina;
- metotrexat;
- azatioprina;
- micofenolat mofetil.
In formele severe asociate spectrului dermatitei atopice sunt investigate sau utilizate, in situatii selectionate, terapii tintite precum dupilumab, tralokinumab si inhibitori JAK precum upadacitinib.
Controlul transpiratiei si al factorilor declansatori
Daca hiperhidroza reprezinta un factor major, injectiile intradermice cu toxina botulinica de tip A pot reduce transpiratia si, la pacienti atent selectionati, pot diminua puseele.
In cazul alergiei sistemice confirmate la nichel, medicul poate recomanda masuri pentru reducerea expunerii. Dietele restrictive sau tratamentele chelatoare nu trebuie incepute fara indicatie si monitorizare medicala.
Antihistaminicele orale pot fi utilizate pentru controlul pruritului asociat cu pomfolixul, in special noaptea, insa nu vindeca leziunile eczematoase.
Cand se recomanda consultul dermatologic?
Evaluarea dermatologica este importanta atat pentru confirmarea diagnosticului, cat si pentru a diferentia pomfolixul de infectii fungice, dermatita de contact, psoriazis pustulos si alte boli veziculoase. In functie de aspectul leziunilor, pot fi necesare examen micologic, testare cu plasture sau, mai rar, biopsie cutanata.
Consultati medicul daca:
- veziculele apar pentru prima data si diagnosticul nu este cunoscut;
- leziunile sunt extinse, dureroase sau formeaza bule mari;
- apar puroi, cruste galbene, roseata progresiva sau febra;
- fisurile devin profunde si dureroase;
- simptomele va afecteaza mersul sau capacitatea de a va folosi mainile;
- episoadele de pomfolix reapar frecvent;
- simptomele nu se amelioreaza dupa aproximativ 2–3 saptamani de masuri uzuale;
Pomfolixul are frecvent o evolutie recurenta, cronica, astfel ca obiectivul tratamentului este vindecarea puseului activ, refacerea barierei cutanate si identificarea factorilor care favorizeaza aparitia unor noi episoade.
Bibliografie:
Dyshidrotic Eczema (Pompholyx). Aug 11, 2025. Author: Sadegh Amini, MD; Chief Editor: William D James, MD. Link: https://emedicine.medscape.com/article/1122527-overview
Pai VV, Shukla P, Naveen KN, Athanikar SC, Dinesh US. Unusual presentation of severe pompholyx. Indian Dermatol Online J. 2014 Nov;5(Suppl 1):S48-9. doi: 10.4103/2229-5178.144532. PMID: 25506565; PMCID: PMC4252952. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4252952/
Wollina U, Abdel Naser MB. Pharmacotherapy of pompholyx. Expert Opin Pharmacother. 2004 Jul;5(7):1517-22. doi: 10.1517/14656566.5.7.1517. PMID: 15212602. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15212602/
Wollina U. Pompholyx: a review of clinical features, differential diagnosis, and management. Am J Clin Dermatol. 2010;11(5):305-14. doi: 10.2165/11533250-000000000-00000. PMID: 20642293. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20642293/
Wollina U. Pompholyx: what's new? Expert Opin Investig Drugs. 2008 Jun;17(6):897-904. doi: 10.1517/13543784.17.6.897. PMID: 18491990. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18491990/