Alimente procesate vs. alimente ultraprocesate: care este diferenta reala?

In ritmul alert al vietii moderne, alimentele gata preparate sau usor de consumat au devenit o prezenta constanta in alimentatia multor persoane. Tot mai des auzim despre pericolele asociate consumului de alimente ultraprocesate, insa acestea sunt adesea confundate cu alimentele procesate.

„Multe alimente procesate fac parte dintr-o alimentatie sanatoasa, in timp ce alimentele ultraprocesate sunt asociate cu numeroase efecte negative asupra sanatatii atunci cand sunt consumate frecvent. Diferenta dintre ele este data in principal de gradul de procesare, de ingredientele folosite si scopul procesarii”, ne explica dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.

Ce intelegem prin „alimente procesate”?

Procesarea alimentelor exista de mii de ani si a aparut din nevoia de a conserva produsele, de a le face mai sigure pentru consum si de a le prelungi durata de pastrare. Spalarea, congelarea, pasteurizarea, uscarea, fierberea sau conservarea reprezinta toate forme de procesare.

Pentru a diferentia nivelurile de procesare, specialistii folosesc frecvent clasificarea NOVA, care imparte alimentele in patru categorii.

Alimente neprocesate sau minim procesate (Grupa 1)

Sunt alimentele care au suferit modificari minime, fara sa isi piarda valoarea nutritiva, cum ar fi:

• fructe si legume proaspete;
• lapte pasteurizat;
• oua;
• carne proaspata;
• peste;
• nuci crude;
• legume congelate fara adaosuri.

Ingrediente culinare procesate (Grupa 2)

Acestea sunt substante extrase din alimente naturale si utilizate la gatit. De exemplu:

• sare;
• zahar;
• uleiuri vegetale;
• unt;
• miere.

Alimente procesate (Grupa 3)

Aceste produse rezulta din combinarea alimentelor din primele doua grupe si sunt preparate in principal pentru conservare sau imbunatatirea gustului, fara modificarea majora a structurii alimentului original. Exemple comune de alimente procesate sunt:

• conserve de legume cu sare;
• ton la conserva;
• branzeturi;
• paine artizanala;
• masline conservate;
• pasta de tomate.

„In general, alimentele procesate isi pastreaza o mare parte din profilul lor nutritional. De exemplu, fasolea la conserva, legumele congelate sau laptele pasteurizat raman optiuni sanatoase atunci cand sunt consumate in cadrul unei alimentatii echilibrate”, ne explica dr. Iasmina Wadi.

Prin urmare, termenul de „alimente procesate” nu are automat o conotatie negativa. Nivelul procesarii si ingredientele utilizate sunt cele care fac diferenta.

Ce intelegem prin „alimente ultraprocesate”?

Alimentele ultraprocesate reprezinta cea de-a patra categorie din clasificarea NOVA si sunt foarte diferite de alimentele procesate traditional.

„Aceste produse sunt obtinute prin procese industriale complexe si contin numeroase ingrediente care nu sunt folosite in mod obisnuit in bucataria noastra de acasa. Scopul lor este de a fi foarte gustoase, usor de consumat, ieftine si stabile pe termen lung”, ne explica dr. Iasmina Wadi.

Printre ingredientele caracteristice din alimentele procesate se numara:

• conservanti sintetici;
• emulgatori;
• coloranti;
• arome artificiale;
• potentiatori de aroma;
• amidonuri modificate;
• proteine izolate;
• sirop de porumb bogat in fructoza;
• indulcitori artificiali.

„In timpul procesarii sunt utilizate tehnici industriale precum extrudarea, preprajirea, modelarea sau modificarea chimica a ingredientelor. In multe situatii, produsul final seamana foarte putin cu alimentul din care provine”, adauga dr. Iasmina Wadi.

Exemple de alimente ultraprocesate sunt:

• bauturile carbogazoase;
• mezelurile industriale;
• crenvurstii si hot-dogii;
• nuggets de pui;
• pizza congelata;
• biscuitii ambalati;
• chipsurile;
• dulciurile ambalate;
• cerealele foarte indulcite;
• supele instant;
• taiteii instant.

Aceste produse contin, de regula, cantitati mari de zahar, sare si grasimi saturate, dar putine fibre, vitamine si minerale. In plus, sunt formulate pentru a fi extrem de apetisante, ceea ce favorizeaza consumul in exces si chiar dependenta de zahar.

Care sunt diferentele dintre alimentele procesate si alimentele ultraprocesate?

Desi ambele categorii au trecut printr-un anumit proces tehnologic, diferentele dintre ele sunt importante si influenteaza impactul asupra sanatatii.

„Alimentele procesate au rolul principal de a conserva produsul initial si ii modifica foarte putin compozitia. In schimb, alimentele ultraprocesate sunt formulate industrial, folosind numeroase ingrediente si aditivi care schimba aproape complet structura alimentului original”, ne explica dr. Iasmina Wadi.

„Este foarte simplu sa ne dam seama care sunt alimentele ultraprocesate citind eticheta produsului. Lista lunga de ingrediente cu numerosi aditivi si denumiri greu de recunoscut sugereaza de cele mai multe ori ca alimentul este ultraprocesat”, ne explica dr. Iasmina Wadi.

De ce sunt alimentele ultraprocesate nesanatoase?

In ultimii ani, cercetarile privind alimentele ultraprocesate s-au intensificat considerabil. Rezultatele arata ca un consum ridicat al acestor produse este asociat cu o calitate mai slaba a alimentatiei si cu un risc crescut pentru numeroase boli cronice.

O ampla analiza publicata in 2024, care a inclus aproape 10 milioane de persoane, a asociat dietele bogate in alimente ultraprocesate cu peste 30 de afectiuni, inclusiv obezitate, diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, unele tipuri de cancer, afectiuni digestive si tulburari psihice.

„Acest lucru nu inseamna ca un aliment ultraprocesat consumat ocazional este neaparat nociv, ci mai degraba ca alimentatia in care aceste produse reprezinta baza meselor va consecinte importante asupra sanatatii pe termen lung”, ne spune dr. Iasmina Wadi.

Au o densitate calorica mare si putini nutrienti

Cele mai multe dintre alimentele ultraprocesate contin cantitati crescute de:

• zaharuri adaugate;
• grasimi saturate;
• sare;
• „calorii goale”.

In acelasi timp, au un continut redus de:

• fibre;
• vitamine;
• minerale;
• antioxidanti.

Aceasta combinatie favorizeaza cresterea aportului caloric fara ca organismul sa primeasca suficiente substante nutritive esentiale.

Favorizeaza consumul excesiv

„Alimentele ultraprocesate sunt concepute pentru a fi foarte gustoase si usor de consumat. Combinatia dintre zahar, grasimi si sare stimuleaza sistemul de recompensa al creierului si determina tendinta de a continua sa mananci chiar si dupa instalarea senzatiei de satietate”, ne explica dr. Iasmina Wadi.

In plus, textura moale si gradul ridicat de procesare permit consumul rapid al unor cantitati mari de alimente intr-un timp scurt. Acest lucru reduce timpul necesar organismului pentru a transmite semnalele normale de satietate si favorizeaza consumul in exces.

Duc la variatii rapide ale glicemiei

Procesarea industriala modifica structura alimentelor, facand ca zaharurile si grasimile sa fie absorbite mai rapid. Consecintele pot include:

• cresteri bruste ale glicemiei;
• secretie crescuta de insulina;
• senzatia de foame la scurt timp dupa masa;
• favorizarea rezistentei la insulina in timp.

Aceste mecanisme contribuie la aparitia excesului ponderal si cresc riscul de diabet zaharat de tip 2.

Afecteaza microbiomul intestinal

Multe alimente ultraprocesate contin putine fibre alimentare, iar unele studii sugereaza ca anumiti aditivi, precum emulgatorii, pot modifica echilibrul florei intestinale. Desi sunt necesare cercetari suplimentare pentru a intelege pe deplin aceste mecanisme, dovezile actuale sustin limitarea consumului de produse ultraprocesate.

Sunt asociate cu numeroase boli cronice

Consumul frecvent de alimente ultraprocesate a fost asociat in studii observationale cu un risc mai mare de a dezvolta diferite boli cronice.

Un exemplu bine cunoscut il reprezinta carnea ultraprocesata (precum crenvurstii, mezelurile si unele produse din carne reconstituita), care este clasificata de Organizatia Mondiala a Sanatatii drept carcinogen din grupa 1 in ceea ce priveste asocierea cu cancerul colorectal.

„Moderatia este cheia, in cele din urma. Insa, ori de cate ori avem ocazia, este de preferat sa optam pentru alimente cat mai putin procesate”, concluzioneaza dr. Iasmina Wadi.

Bibliografie:

Cancer: Carcinogenicity of the consumption of red meat and processed meat. Link: https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/cancer-carcinogenicity-of-the-consumption-of-red-meat-and-processed-meat

Lane M M, Gamage E, Du S, Ashtree D N, McGuinness A J, Gauci S et al. Ultra-processed food exposure and adverse health outcomes: umbrella review of epidemiological meta-analyses BMJ 2024; 384 :e077310 doi:10.1136/bmj-2023-077310. Link: https://www.bmj.com/content/384/bmj-2023-077310

Monteiro CA, Cannon G, Levy RB, Moubarac JC, Louzada ML, Rauber F, Khandpur N, Cediel G, Neri D, Martinez-Steele E, Baraldi LG, Jaime PC. Ultra-processed foods: what they are and how to identify them. Public Health Nutr. 2019 Apr;22(5):936-941. doi: 10.1017/S1368980018003762. Epub 2019 Feb 12. PMID: 30744710; PMCID: PMC10260459. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10260459/

Most of the Foods We Eat Are Ultra-Processed. Are They All Unhealthy? – Link: https://publichealth.jhu.edu/2025/what-are-ultra-processed-foods

Spiller AL, Costa BGD, Yoshihara RNY, Nogueira EJZ, Castelhano NS, Santos A, Brusco De Freitas M, Magro DO, Yukie Sassaki L. Ultra-Processed Foods, Gut Microbiota, and Inflammatory Bowel Disease: A Critical Review of Emerging Evidence. Nutrients. 2025 Aug 19;17(16):2677. doi: 10.3390/nu17162677. PMID: 40871705; PMCID: PMC12389707. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40871705/

The NOVA classification system: A critical perspective in food science. Rodrigo Rodrigues Petrus, Paulo José do Amaral Sobral, Carmen Cecília Tadini, Cintia Bernardo Gonçalves. Link: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0924224421004970