Antracoza („plamanul negru”): cauze, simptome, diagnostic, metode de tratament si preventie

Antracoza, cunoscuta si ca „plamanul negru”, este o boala pulmonara cauzata de inhalarea pe termen lung a prafului de carbune si a fumului de lemn. Particulele inhalate provoaca de obicei deformarea si obstructia plamanilor. La unii pacienti, afectiunea poate fi asimptomatica, in timp ce altii se confrunta cu simptome respiratorii cum ar fi tuse, expectoratie cu mucus de culoare intunecata, senzatia de presiune in piept si dificultati respiratorii.

Pentru stabilirea diagnosticului de antracoza, specialistii din domeniul medical recomanda radiografii toracice si tomografie computerizata (CT), dar si analiza gazelor sanguine arteriale poate fi de ajutor. Optiunile de tratament vizeaza imbunatatirea capacitatii respiratorii, fie prin inhalatoare, fie prin oxigenoterapie, dar renuntarea la fumat si evitarea expunerii ulterioare la praf sunt, de asemenea, masuri esentiale atat in prevenirea imbolnavirii, cat si in ameliorarea simptomatologiei pacientilor care sufera de antracoza.

Prin urmare, „este important ca pacientii cu afectare pulmonara sa se adreseze medicului pentru a primi indicatiile de investigatii, tratament si regim de viata adecvate. Pe termen lung, antracoza reduce calitatea vietii, nu este o afectiune tratabila si reduce capacitatea de efort, limiteaza deplasarile sau obliga pacientul sa evite zonele poluate, sa-si schimbe mediul de viata si de lucru”, declara doamna dr. Teodora Trusca, medic specialist medicina de familie.

Ce este antracoza

Antracoza, candva cunoscuta in termeni populari drept „plamanul negru”, este o afectiune de care sufera frecvent mai ales minerii din minele de carbune sau persoanele expuse frecvent la praful de carbune din diverse medii profesionale. Antracoza implica inflamarea (umflarea si iritarea) si fibroza (ingrosarea sau cicatrizarea) tesutului pulmonar, cauzate de inhalarea particulelor de praf din minele de carbune si din vecinatatea acestora.

De obicei, pot trece mai mult de 10 ani pana cand muncitorii si populatia din zonele de risc incep sa dezvolte simptome de antracoza, particulele minuscule de praf inspirate si iritarea tesutului pulmonar cauzand treptat probleme respiratorii.

Tipuri de antracoza

In functie de cantitatea de praf inhalata si de durata expunerii la particulele de carbune, exista doua tipuri principale de antracoza, ambele forme ale bolii afectand respiratia.

1. Antracoza simpla – este cea mai frecvent intalnita forma a bolii. Implica aparitia unor mici cicatrici la nivelul plamanilor, pe radiografie toracica sau tomografie computerizata acestea fiind sesizabile sub forma unor pete mici si intunecate. In astfel de cazuri, se recomanda ca pacientii sa respecte tratamentul prescris de medic, sa evite sa se mai expuna la praful de carbune si sa efectueze controale si investigatii imagistice pulmonare regulate. Cu cat forma simpla a bolii este depistata mai curand, cu atat poate fi mai usor gestionata.
2. Antracoza complicata – sau fibroza masiva progresiva. La acesti pacienti, fibroza tesutului pulmonar este severa si acopera o suprafata mai mare a plamanului. In acest stadiu tesutul cicatricial nu poate fi remediat, tratamentul avand scopul de a ameliora simptomele.

Antracoza – cauze si factori de risc

Particulele minuscule de praf din minele de carbune contin carbon si, in functie de locul in care se afla mina si de tipurile de roca forate, praful respectiv poate contine si un compus numit dioxid de siliciu.

Cand particulele de praf ajung in plamani, sistemul imunitar le considera corpuri straine, pe care incearca sa le elimine. Aceasta reactie imunitara induce inflamatia si fibroza tesutului pulmonar, cauzand in cele din urma simptomele de antracoza.

Minerii, muncitorii din industria carbunelui si persoanele care locuiesc in zone urbane cu niveluri ridicate de poluare prezinta un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune.

• Expunerea prelungita la substantele poluante din aer, cum ar fi praful de carbune si fumul, poate duce la antracoza.
• Fumatul este un factor de risc semnificativ pentru antracoza, din cauza inhalarii particulelor de carbon prezente in fumul de tigara. In plus, poate agrava simptomele pacientilor care au dezvoltat „plamanul negru”.
• Traiul in zone urbane cu niveluri ridicate de poluare a aerului poate creste in timp predispozitia catre antracoza.
• Afectiunile respiratorii cronice, cum ar fi boala pulmonara cronica obstructiva (BPOC) sau astmul, pot predispune la antracoza, prin afectarea capacitatii plamanilor de a elimina particulele inhalate.
• Expunerea la funingine sau alte forme de materiale care contin urme de carbon si care implica procese de ardere, cum se intampla in cazul pompierilor sau al persoanelor care lucreaza in mediu industrial, poate provoca antracoza.

Protectia respiratorie adecvata si reducerea expunerii la praful de carbune sunt masuri preventive esentiale pentru a reduce riscul de a dezvolta antracoza.

Antracoza – semne si simptome

Dupa cum spuneam, „plamanul negru” se poate dezvolta in cativa ani sau chiar in cateva decenii. Unele persoane nu prezinta simptome pana la pensionare, majoritatea pacientilor diagnosticati cu aceasta boala avand varsta peste 50 de ani.

La inceput, pot sa nu existe simptome, dar in cazul muncitorilor din industria carbunelui, odata aparute, acestea se pot agrava in timp.

Doamna dr. Teodora Trusca, medic specialist medicina de familie, ne povesteste ca „simptomele initiale ale antracozei sunt similare cu ale altor afectiuni acute sau cronice sau cu cele ale fumatorilor. Totusi, exista cateva simptome care ar trebui sa determine pacientul sa se prezinte la medic, tocmai pentru a afla cauza, si anume: tusea frecventa seaca sau cu expectoratie, care persista, in absenta unor simptome care sa sugereze o boala acuta sau o infectie respiratorie, dispneea sau dificultatea in respiratie, cu reducerea capacitatii de efort, care este, la fel, persistenta si se agraveaza, precum si durerile toracice, hemoptizia (expectoratia cu sange), starea generala afectata, manifestata prin oboseala si prin scaderea capacitatii de efort si pentru activitatile obisnuite.” Unii pacienti ajung chiar sa expectoreze un mucus cenusiu.

La examenarea clinica, medicul poate observa ca pacientul respira suierator sau poate auzi usoare trosnete cand acesta respira. Investigatiile imagistice sunt utile in efectuarea diagnosticului diferential, dezvaluind markeri specifici care confirma ca este vorba de fenomenul „plamanului negru” si nu de o alta forma de boala pulmonara.

„In cazul in care antracoza nu este depistata sau tratata la timp, simptomele evolueaza spre afectarea severa a functiei respiratorii, afectarea pulmonara permanenta, cu risc crescut de infectii recurente, malignizare si reducerea semnificativa a calitatii vietii”, adauga specialistul.

Cateva exemple in acest sens sunt:

• bronsita cronica (inflamarea pe termen lung a cailor respiratorii);
• boala pulmonara obstructiva cronica (afectiune inflamatorie care blocheaza fluxul de aer din plamani);
• cancerul pulmonar.

Antracoza – diagnostic

Este bine de stiut faptul ca „simptomele antracozei pot mima o serie de alte afectiuni: infectii respiratorii (de sezon, cum ar fi gripa, SARS-CoV-2, pneumoniile), boli cronice cum ar fi astmul bronsic, bronhopneumopatia cronica obstructiva, tuberculoza, bronsita tabagica, cancerul pulmonar”, completeaza doamna dr. Teodora Trusca.

Prin urmare, cand pacientul prezinta dificultati respiratorii, medicul se intereseaza de obicei despre istoricul medical si profesional al persoanei, apoi efectueaza o examinare clinica. In functie de constatari, specialistul poate recomanda investigatii imagistice, cum ar fi o radiografie toracica sau o tomografie computerizata (CT).

Daca oricare dintre acestea sugereaza ca ar putea fi vorba despre antracoza, medicul poate dori sa testeze functia pulmonara a pacientului, pentru a vedea cat de bine functioneaza plamanii. Ulterior, specialistul se poate raporta la aceste masuratori pentru a-si da seama daca tratamentul ofera rezultatele sperate si daca starea pacientului se agraveaza.

Medicul poate recomanda, de asemenea, o gazometrie arteriala, cunoscuta si sub numele de analiza gazelor sanguine arteriale (GSA). Este vorba despre o analiza de sange speciala prin care se verifica nivelurile de oxigen din sangele pacientului. Daca se suspecteaza diagnosticul de antracoza, s-ar putea ca aceasta analiza sa fie efectuata de doua ori: o data in timp ce persoana sta nemiscata si se odihneste si inca o data dupa ce pacientul a practicat exercitii fizice intense.

Antracoza – tratament

Din pacate, antracoza nu poate fi vindecata. In cazul pacientilor care au fost diagnosticati cu antracoza, doamna dr. Teodora Trusca mentioneaza ca „este importanta reducerea factorilor de risc: fumatul, poluarea, lucrul in mediu cu risc (mine, fabrici cu productie crescuta de pulberi etc). Tratamentul nu este unul curativ, ci vizeaza conservarea functiei pulmonare prin administrarea de bronhodilatatoare, corticosteroizi (unde este indicat), antibioterapie in cazul exacerbarilor si a suprainfectiilor, imbunatatirea imunitatii.”

Pentru unii pacienti, poate fi necesara terapia cu oxigen (oxigenoterapie), pentru a imbunatati nivelurile de oxigen din sange.

Daca persoana care sufera de antracoza fumeaza, specialistii din domeniul medical recomanda renuntarea la acest obicei nociv, deoarece fumatul poate provoca leziuni pulmonare suplimentare, care agraveaza simptomele.

In unele situatii, medicul poate indruma pacientul catre un program de reabilitare pulmonara, pentru ca persoana sa deprinda tehnici prin care sa respire mai bine.

In cazuri foarte rare, se poate recomanda un transplant pulmonar. Un astfel de pacient este supus la numeroase teste in prealabil, deoarece specialistul trebuie sa se asigure ca starea de sanatate a persoanei ii permite acesteia sa treaca printr-o operatie si ca procedura medicala va contribui intr-adevar la imbunatatirea calitatea vietii pe termen lung.

Monitorizarea medicala regulata este esentiala pentru a urmari evolutia bolii si a ajusta tratamentul ori de cate ori este nevoie.

Antracoza – preventie

Masurie de preventie sunt importante, deoarece antracoza este o boala ireversibila. Pentru prevenirea antracozei se recomanda evitarea expunerii la praful de carbune in cazul persoanelor care lucreaza in medii periculoase si instalarea unor sisteme de ventilatie adecvate la locul de munca.

Daca lucrati in industria carbunelui, pentru a evita imbolnavirea sau a va monitoriza starea de sanatate, se recomanda:

• sa purtati o masca la locul de munca;
• sa indepartati praful care se depune pe pielea expusa;
• sa va spalati pe fata si maini inainte sa consumati alimente, bauturi sau sa luati medicamente;
• sa efectuati anual o radiografie toracica;
• sa renuntati la fumat; sa va schimbati eventual locul de munca, pentru a evita expunerea la praful de carbune;
• sa va vaccinati impotriva pneumoniei si gripei, pentru a va mentine plamanii sanatosi.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/25135-black-lung-disease

https://www.webmd.com/lung/black-lung-disease

https://www.medicoverhospitals.in/diseases/anthracosis/

https://www.msdmanuals.com/home/quick-facts-lung-and-airway-disorders/environmental-lung-diseases/black-lung