Ataxia Friedreich: ce este, care sunt principalele simptome, diagnostic si tratamente

Ataxia Friedreich este o boala rara, ereditara, transmisa autozomal recesiv si aparuta din cauza unei mutatii de pe cromozomul 9. Aceasta afecteaza maduva spinarii, nervii periferici si cerebelul. Boala tinde sa se dezvolte la copii si adolescenti si se agraveaza in timp. Pe masura ce afectiunea evolueaza, pacientii dezvolta instabilitate motorie si pierderea treptata a perceptiei senzatiilor, din cauza leziunilor nervoase. Persoanele cu aceasta tulburare pot avea si alte probleme de sanatate, cum ar fi diabetul si bolile de inima, pe langa simptome ale sistemului nervos.

S-a constatat ca varsta timpurie de debut reprezinta un factor predictiv important al gravitatii bolii si al rapiditatii cu care se pot dezvolta simptomele. Cele patru categorii ale varstei de debut sunt: ​​debutul precoce (0 pana la 7 ani), debutul tipic (8 pana la 14 ani), debutul intermediar (15 pana la 25 de ani) si debutul tardiv (la 25 de ani si peste aceasta varsta).

Ataxia Friedreich – generalitati

Aceasta afectiune a fost descrisa pentru prima data in 1863 de Nikolaus Friedreich, profesor de medicina in Heidelberg, Germania.

Ataxia Friedreich este o tulburare rara, ereditara, care provoaca leziuni progresive ale sistemului nervos. Aceasta induce tulburari senzoriale si motorii, manifestate prin dificultati de mers, echilibru si coordonare (ataxie). La acesti pacienti, fibrele nervoase din maduva spinarii si nervii periferici se descompun, devenind mai subtiri. In creier, cerebelul (partea creierului care coordoneaza echilibrul si miscarea) este cel mai afectat. Ataxia Friedreich afecteaza nervii periferici, care transporta informatii inainte si inapoi de la creier catre restul corpului, folosind semnale senzoriale si motorii. Acesta este motivul pentru care o persoana cu ataxia Friedreich dezvolta slabiciune motorie si pierderi senzoriale ale unor simturi cum ar fi cel tactil, vazul si auzul.

In general, simptomatologia debuteaza in copilarie si se agraveaza treptat. Simptomele apar de obicei la pacienti cu varsta cuprinsa intre 5 si 15 ani, dar uneori apar si dupa varsta de 25 de ani.

La nivel global, se crede ca ataxia Friedreich afecteaza 1 din 50.000 de persoane. Este cea mai frecventa ataxie ereditara din Europa, Orientul Mijlociu, Asia de Sud si Africa de Nord.

Tipuri de ataxie Friedreich

Majoritatea cazurilor de ataxie Friedreich sunt considerate „tipice” cand se dezvolta inainte de varsta de 25 de ani. Exista insa si doua forme atipice ale bolii, deci mai putin frecvente, si anume:

• ataxia Friedreich cu debut tardiv – pacientii dezvolta simptomele dupa varsta de 25 de ani;
• ataxia Friedreich cu debut foarte tardiv – semnele si simptomele apar dupa varsta de 40 de ani.

In general, aceste doua forme atipice ale bolii evolueaza insa mai lent decat ataxia Friedreich tipica.

Ataxia Friedreich – cauze

Ataxia Friedreich este cauzata de mutatii ale genei FXN, care codifica instructiunile pentru producerea unei proteine ​​numite frataxina.

Frataxina este utilizata de mitocondrii, componentele generatoare de energie ale celulelor. In mitocondrii, nivelurile normale de frataxina sustin productia de energie si protejeaza impotriva deteriorarii celulare. La persoanele cu ataxia Friedreich, mutatiile genei FXN determina insa o productie slaba a frataxinei. In lipsa unui nivel optim de frataxina, anumite celule din organism produc mai putina energie si se creeaza o acumulare de subproduse toxice numite stres oxidativ. Acesta deterioreaza celulele, ducand treptat la aparitia simptomelor bolii.

Mai exact, ataxia Friedreich se dezvolta cand o persoana mosteneste cate o copie mutanta a genei FXN de la fiecare parinte biologic, fenomen cunoscut sub numele de transmitere autozomal recesiva. Parintii biologici ai unei persoane care sufera de o afectiune autozomal recesiva poarta fiecare cate o copie a genei anormale, dar de obicei nu prezinta semne si simptome ale afectiunii.

Chiar daca ataxia Friedreich este considerata o afectiune genetica, deseori pacientii nu prezinta antecedente familiale cunoscute la momentul stabilirii diagnosticului.

Ataxia Friedreich – semne si simptome

Toate persoanele care sufera de ataxia Friedreich prezinta ataxie si simptome neurologice, dar severitatea si progresia acestor simptome difera de la un pacient la altul. Si alte simptome variaza sau nu sunt intotdeauna prezente, dar in timp pot aparea simptome noi, nu neaparat toate odata.

Debutul ataxiei Friedreich este precoce, ataxia mersului fiind simptomul obisnuit al acestor pacienti. In general, sunt afectate in mod egal ambele extremitati inferioare. Unii pacienti pot avea initial hemiataxie, inainte ca simptomele sa se generalizeze. Hemiataxia reprezinta pierderea coordonarii si a echilibrului pe o singura parte a corpului, de obicei pe partea stanga sau dreapta. In unele cazuri, ataxia se declanseaza brusc in urma unei boli febrile, in care ataxia unei extremitati inferioare o precede pe cea a celeilalte.

Cert este ca toate persoanele care sufera de ataxia Friedreich se confrunta cu pierderea echilibrului si a coordonarii miscarilor, manifestand inclusiv reflexe scazute, slabiciune musculara, incordare sau spasme involuntare. Aceasta afecteaza atat abilitatile motorii fine, cat si pe cele grosiere. Tulburarile de echilibru sau stangacia progreseaza treptat spre dificultati in efectuarea activitatilor zilnice, pe masura ce boala evolueaza ataxia afectand trunchiul, picioarele si bratele.

Ataxia mersului se manifesta sub forma unui mers progresiv lent si stangaci, fenomen care apare adesea dupa ce persoana si-a dezvoltat deja mersul normal. Ataxia poate fi asociata cu dificultati in a sta in picioare si a alerga, fiind atat de tip senzorial, cat si cerebelos. Afectarea cerebelului determina pacientul sa-si schimbe constant pozitia corpului, in incercarea de a-si mentine echilibrul. Cand persoana sta in sezut sau in picioare, tinde sa se clatine.

Ataxia Friedreich se poate manifesta si prin urmatoarele probleme de sanatate:

• afectiuni ale inimii – persoanele cu ataxia Friedreich pot avea cardiomiopatie (ingrosare anormala a muschiului inimii) sau aritmii cardiace (ritm cardiac anormal). Initial, aceste afectiuni cardiace pot sa nu provoace simptome, dar asta nu inseamna ca nu pot fi detectate prin teste cardiace. Afectiunile inimii sunt principala cauza a mortalitatii in randul pacientilor cu ataxia Friedreich.
• scolioza – aproximativ 70% dintre persoanele cu ataxia Friedreich au scolioza (curbura laterala a coloanei vertebrale). La unii pacienti, aceasta se poate agrava, putand fi necesara o interventie chirurgicala corectiva.
• diabet – persoanele cu ataxia Friedreich pot dezvolta diabet. Acesta poate aparea in copilarie sau la varsta adulta. Tot pe fondul diabetului zaharat, pacientii se pot confrunta si cu pierderea senzatiilor de la nivelul mainilor si picioarelor (neuropatie periferica). Este important sa se efectueze screening regulat, astfel incat diabetul sa poata fi depistat si gestionat la timp.
• oboseala – afecteaza majoritatea persoanelor cu ataxia Friedreich, putand ingreuna activitatile de zi cu zi.
• dizartrie – in timp, pacientii care sufera de ataxia Friedreich pot incepe sa se confrunte cu dizartrie, adica vorbire neclara. Acest lucru le poate cauza dificultati de comunicare.
• tulburari de vedere – desi acestea nu sunt de obicei prezente la momentul diagnosticarii, persoanele cu ataxia Friedreich pot ajunge treptat sa-si piarda vederea periferica, pe cea centrala sau perceptia culorilor. Pierderea vederii poate fi partiala sau chiar totala, deficienta de vedere asociata cu ataxia Friedreich avand impact semnificativ asupra calitatii vietii.
• deficiente de auz – persoanele cu ataxia Friedreich pot avea dificultati in a intelege vorbirea celorlalti, mai ales in mediile zgomotoase. Nici acest simptom nu este de obicei prezent la momentul stabilirii diagnosticului de ataxie Friedreich.
• alte semne si simptome – acestea includ un indice de masa corporala (IMC) scazut, dureri sau rigiditate musculara, disfagie (dificultati la inghitire), urinari frecvente sau incontinenta urinara, osteoporoza (densitate osoasa scazuta), pes cavus (talpi arcuite), apnee in somn, miscari oculare incontrolabile si depresie/anxietate.

Ataxia Friedreich – diagnostic

Medicul se va interesa despre simptomele si istoricul medical al pacientului, apoi va efectua o examinare clinica amanuntita si un examen neurologic.

Testarea genetica este principalul test care poate confirma ataxia Friedreich. Pentru confirmarea diagnosticului de ataxia Friedreich, specialistul poate recomanda si alte investigatii medicale, pentru a vedea care parti ale corpului pacientului sunt afectate. Printre aceste recomandari se numara urmatoarele optiuni:

• imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) sau tomografie computerizata (CT) – aceste investigatii imagistice ofera imagini ale creierului si maduvei spinarii, putand ajuta la excluderea altor afectiuni neurologice;
• electromiograma (EMG) si studii de conducere nervoasa – acestea evidentiaza gradul de functionare a muschilor si nervilor;
• electrocardiograma (EKG) – investigatie medicala neinvaziva care inregistreaza activitatea electrica a inimii;
• ecocardiograma – implica utilizarea ultrasunetelor pentru a examina structura si functia inimii;
• analize de sange – anumite analize de sange ajuta clinicianul sa afle daca pacientul prezinta niveluri ridicate de glucoza (zahar) in sange sau niveluri excesive de vitamina E.

Ataxia Friedreich – tratament

Tratamentul pentru ataxia Friedreich este predominant simptomatic si suportiv, scopul principal al acestuia fiind de a gestiona simptomele si complicatiile.

Avand in vedere ca ataxia Friedreich afecteaza mai multe sisteme de organe, cea mai potrivita abordare pentru acesti pacienti este o strategie de tratament multidisciplinara. Prin urmare, se recomanda supraveghere medicala continua, pentru a se evita potentialele complicatii care implica inima, coloana vertebrala, picioarele, muschii, vederea si auzul.

In 2023, Administratia pentru Alimente si Medicamente din S.U.A. (FDA) a aprobat primul medicament special pentru ataxia Friedreich – omaveloxolona (SKYCLARYS™) – pentru persoanele cu varsta de cel putin 16 ani. Studiile arata ca acest medicament poate ajuta la imbunatatirea functiei neurologice si la ameliorarea ataxiei.

Cercetarile sunt inca in curs de desfasurare, pentru a intelege posibilele efecte pe termen lung ale acestui medicament. Totusi, pacientii cu ataxia Friedreich confirmata genetic si ale caror scoruri initiale ale Scalei de evaluare a ataxiei Friedreich modificate (mFARS) erau cuprinse intre 20 si 80 au fost randomizati pentru a primi placebo sau omaveloxolona 150 mg zilnic. In a 48-a saptamana a studiului, omaveloxolona a dus la scoruri mFARS semnificativ mai mici din punct de vedere statistic (deci simptomele pacientilor s-au ameliorat), comparativ cu placebo. Eficacitatea tratamentului a persistat la 72 de saptamani si, respectiv, 124 de saptamani.

Alte optiuni de tratament pot include:

• fizioterapie, pentru imbunatatirea fortei musculare, echilibrului si coordonarii;
• logopedie, pentru ameliorarea vorbirii si a deglutitiei;
• dispozitive ortopedice sau interventii chirurgicale pentru tratarea anomaliile picioarelor sau a scoliozei;
• medicamente pentru afectiuni cardiace (daca este cazul);
• medicamente pentru gestionarea diabetului zaharat si modificari dietetice, in cazul pacientilor care dezvolta aceasta complicatie;
• terapii pentru gestionarea durerii;
• antibiotice pentru tratarea sau prevenirea infectiilor;
• dispozitive pentru imbunatatirea mobilitatii (incaltaminte speciala, bastoane sau scaune cu rotile);
• transplant de inima in cazul complicatiilor cardiace grave.

Ataxia Friedreich afecteaza pacientii in moduri variate si in ritm diferit. Prin urmare, echipa medicala va trebui sa dezvolte un plan de terapie individualizat, pe care il va ajusta in functie de evolutia simptomelor fiecarui pacient in parte.

Surse:

https://www.nhs.uk/conditions/ataxia/symptoms/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23084-friedreichs-ataxia-fa

https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/friedreich-ataxia

https://www.curefa.org/understanding-fa/what-is-friedreichs-ataxia/

https://rarediseases.org/rare-diseases/friedreichs-ataxia/#disease-overview-main

https://emedicine.medscape.com/article/1150420-clinical#b5