Bulimia nervoasa este o tulburare de alimentatie caracterizata prin episoade repetate de consum exagerat de alimente intr-un timp scurt, urmate de comportamente menite sa impiedice cresterea in greutate.
Persoana simte ca isi pierde controlul in timpul episoadelor de mancat compulsiv, iar ulterior incearca sa elimine caloriile prin varsaturi provocate, consumul de laxative, diuretice, post prelungit sau exercitii fizice excesive.
Bulimia nervoasa are consecinte importante asupra sanatatii fizice si psihice, insa recuperarea este posibila prin diagnostic precoce si tratament multidisciplinar, individualizat.
Ce este bulimia nervoasa?
Bulimia nervoasa este o tulburare psihiatrica inclusa in categoria tulburarilor de alimentatie. Afecteaza cel mai frecvent adolescentele si femeile tinere, insa apare si la barbati si la persoane de orice varsta.
Conform criteriilor DSM-5, diagnosticul de bulimie nervoasa se stabileste atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- apar episoade repetate de mancat compulsiv (binge eating), in care persoana consuma intr-un interval scurt de timp o cantitate de alimente mult mai mare decat ar consuma majoritatea oamenilor in aceleasi conditii;
- in timpul acestor episoade apare senzatia clara de pierdere a controlului asupra alimentatiei;
- episoadele sunt urmate de comportamente compensatorii pentru prevenirea cresterii in greutate, precum: varsaturi autoinduse, utilizarea excesiva a laxativelor, administrarea diureticelor, post alimentar, exercitii fizice excesive;
- aceste episoade apar, in medie, cel putin o data pe saptamana timp de minimum trei luni.
Multi pacienti cu bulimie nervoasa au o greutate corporala normala, ceea ce face ca boala sa treaca neobservata luni sau chiar ani.
Care sunt diferentele dintre bulimie nervoasa si anorexie nervoasa?
Bulimia nervoasa si anorexia nervoasa sunt cele mai cunoscute tulburari de alimentatie si au in comun preocuparea excesiva pentru greutate si imaginea corporala. Cu toate acestea, mecanismele prin care se manifesta si impactul asupra organismului difera semnificativ.
|
Caracteristica |
Bulimia nervoasa |
Anorexia nervoasa |
|
Definitie |
Tulburare de alimentatie caracterizata prin episoade de mancat compulsiv urmate de comportamente compensatorii |
Tulburare de alimentatie caracterizata prin restrictie severa a aportului alimentar si frica intensa de ingrasare |
|
Greutatea corporala |
De obicei normala sau usor crescuta/scazuta |
Semnificativ sub limita normala pentru varsta si inaltime |
|
Comportamentul alimentar |
Episoade repetate de consum excesiv de alimente intr-un timp scurt |
Restrictie alimentara severa, evitarea meselor si aport caloric foarte redus |
|
Pierderea controlului asupra alimentatiei |
Prezenta in timpul episoadelor de binge eating |
De regula absenta in forma restrictiva; poate aparea in subtipul cu binge eating/purjare |
|
Comportamente compensatorii |
Varsaturi provocate, laxative, diuretice, post, exercitii fizice excesive |
Restrictie alimentara severa, exercitii excesive, iar uneori varsaturi sau laxative |
|
Perceptia imaginii corporale |
Teama intensa de ingrasare si preocupare excesiva pentru greutate |
Distorsionarea accentuata a imaginii corporale si refuzul de a accepta greutatea redusa |
|
Semne fizice caracteristice |
Eroziunea smaltului dentar, glande parotide marite, semnul Russell, dezechilibre electrolitice |
Scadere ponderala marcata, bradicardie, hipotensiune, intoleranta la frig, lanugo (par foarte fin, moale), amenoree |
|
Tratament |
Psihoterapie cognitiv-comportamentala, tratament medicamentos (fluoxetina), corectarea complicatiilor si consiliere nutritionala |
Reabilitare nutritionala, psihoterapie, monitorizare medicala atenta si, in cazurile severe, internare |
Diferentierea corecta dintre bulimie nervoasa si anorexie nervoasa este esentiala pentru alegerea tratamentului potrivit. Indiferent de diagnostic, evaluarea timpurie de catre un psihiatru si un psiholog, impreuna cu monitorizarea medicala si consilierea nutritionala, cresc semnificativ sansele de recuperare.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru bulimia nervoasa?
Bulimia nervoasa apare prin interactiunea unor factori biologici, psihologici si sociali. Cercetarile recente arata existenta unor modificari ale circuitelor cerebrale implicate in controlul apetitului, recompensei si perceptiei senzatiilor interne ale organismului.
Au fost descrise si modificari ale conexiunilor dintre diferite regiuni ale creierului responsabile de comportamentul alimentar. Factorii de risc pentru bulimia nervoasa includ:
- sexul feminin;
- adolescenta si inceputul vietii adulte;
- antecedente familiale de tulburari alimentare;
- depresia;
- anxietatea;
- tulburarea obsesiv–compulsiva;
- perfectionismul;
- imaginea corporala negativa;
- dietele restrictive repetate;
- presiunea sociala privind aspectul fizic;
- activitati in care greutatea corporala are un rol important (dans, gimnastica, modeling, sport de performanta).
Bulimia nervoasa afecteaza ambele sexe, insa este semnificativ mai frecventa la femei. Debutul apare cel mai des in jurul varstei de 12–25 de ani.
Care sunt simptomele care indica bulimia nervoasa?
Semnele in bulimia nervoasa sunt atat comportamentale, cat si fizice. In multe situatii, pacientul cu bulimie nervoasa ascunde episoadele de alimentatie compulsiva si varsaturile, iar diagnosticul se stabileste tarziu.
Simptome comportamentale
- episoade repetate de mancat compulsiv;
- mers frecvent la baie imediat dupa masa;
- preocupare excesiva pentru greutate si silueta;
- alternarea perioadelor de supraalimentare cu postul alimentar;
- exercitii fizice exagerate;
- utilizarea laxativelor sau diureticelor.
Simptome generale
- oboseala accentuata;
- slabiciune;
- dureri abdominale;
- balonare;
- constipatie;
- dureri in gat;
- cefalee;
- tulburari menstruale.
Semne observate la examinarea clinica
- tensiune arteriala scazuta;
- deshidratare;
- piele uscata;
- umflarea glandelor salivare (in special parotide);
- eroziuni ale smaltului dentar;
- carii dentare;
- bataturi sau leziuni pe dosul mainii (semnul Russell), aparute prin introducerea repetata a degetelor in gura pentru inducerea varsaturilor;
- caderea parului;
- edeme;
- sangerari nazale.
Care sunt optiunile de tratament pentru bulimia nervoasa?
Tratamentul pentru bulimie nervoasa urmareste oprirea episoadelor de mancat compulsiv si eliminarea comportamentelor compensatorii. Rezultatele cele mai bune apar atunci cand interventia incepe cat mai devreme si implica psihiatru, psiholog, medic de familie, nutritionist si, la nevoie, alti specialisti.
Psihoterapia
Psihoterapia cognitiv–comportamentala reprezinta tratamentul de prima intentie la pacientul cu bulimie nervoasa. Aceasta ajuta pacientul sa identifice tiparele de gandire care intretin boala, sa normalizeze alimentatia si sa reduca frecventa episoadelor de binge eating.
Terapia interpersonala are, de asemenea, beneficii, in special atunci cand conflictele familiale sau dificultatile emotionale contribuie la mentinerea ciclului vicios.
Tratamentul medicamentos
Antidepresivele din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS), precum fluoxetina, sertralina sau citalopramul, reduc frecventa episoadelor de alimentatie compulsiva si a varsaturilor.
Fluoxetina este singurul medicament aprobat special pentru a trata bulimia nervoasa, iar doza utilizata este de 60 de miligrame pe zi, asadar mai mare decat cea recomandata in depresie. Alte medicamente sunt rezervate situatiilor atent selectionate. Bupropionul este contraindicat deoarece creste riscul de convulsii la pacientii cu bulimie nervoasa.
Corectarea complicatiilor medicale
Tratamentul include si gestionarea consecintelor produse de varsaturi si de comportamentele compensatorii. In functie de situatie, sunt necesare:
- corectarea deshidratarii;
- tratamentul tulburarilor electrolitice;
- tratarea alcalozei metabolice;
- hidratare corespunzatoare;
- aport adecvat de fibre pentru combaterea constipatiei;
- administrarea unor laxative blande atunci cand medicul le considera necesare;
- evaluare cardiologica in cazul tulburarilor de ritm cardiac.
Toti pacientii cu bulimie nervoasa trebuie evaluati pentru depresie, anxietate, risc suicidar si alte afectiuni psihice asociate.
Pasi importanti in recuperarea si vindecarea pacientului cu bulimie nervoasa!
Recuperarea reprezinta un proces gradual si necesita implicarea activa a pacientului, familiei si echipei medicale.
Acceptarea diagnosticului
Primul pas consta in recunoasterea existentei bolii si solicitarea ajutorului medical. Interventia timpurie creste semnificativ sansele de recuperare.
Stabilirea unui plan terapeutic personalizat
Tratamentul trebuie adaptat severitatii simptomelor, complicatiilor medicale si afectiunilor psihice asociate.
Normalizarea alimentatiei
Refacerea unui program regulat al meselor reduce episoadele de alimentatie compulsiva si stabilizeaza comportamentul alimentar.
Continuarea psihoterapiei
Sedintele regulate contribuie la schimbarea relatiei cu alimentatia, imaginea corporala si propriile emotii.
Implicarea familiei
Sprijinul familiei pacientului cu bulimie nervoasa reduce riscul abandonului terapeutic si faciliteaza respectarea planului de tratament.
Monitorizarea medicala
Sunt necesare controale periodice pentru evaluarea greutatii, analizelor de sange, electrolitilor si eventualelor complicatii cardiace sau digestive.
Prevenirea recaderilor
Recaderile sunt relativ frecvente, din pacate, la pacientii cu bulimie nervoasa. Identificarea factorilor declansatori si continuarea terapiei contribuie la reducerea acestui risc.
Care sunt riscurile si complicatiile asociate cu bulimia nervoasa?
Majoritatea pacientilor cu bulimie nervoasa se recupereaza atunci cand beneficiaza de tratament adecvat. Totusi, boala are un risc important de recadere in primii ani dupa remiterea simptomelor si este asociata cu o mortalitate mai mare comparativ cu populatia generala.
Complicatiile depind in mare masura de frecventa varsaturilor si de metodele utilizate pentru eliminarea caloriilor. Complicatiile asociate cu bulimia nervoasa includ in special:
- hipertrofia glandelor salivare (sialadenoza);
- sindromul Mallory-Weiss;
- sindromul Boerhaave (ruptura esofagiana);
- boala de reflux gastroesofagian (BRGE);
- esofagul Barrett;
- refluxul laringofaringian;
- sindromul de intestin iritabil;
- acalazia;
- spasmul esofagian;
- aritmiile cardiace;
- alcaloza metabolica;
- deshidratarea;
- constipatia;
- sindromul colonului catartic;
- eroziunea smaltului dentar;
- retractia gingivala;
- prolapsul rectal;
- pancreatita acuta recurenta;
- diabetul zaharat de tip 2.
Complicatiile severe sunt determinate in special de tulburarile electrolitice produse prin varsaturi repetate si pot pune viata in pericol daca nu sunt tratate prompt. Bulimia nervoasa trebuie privita ca o afectiune psihiatrica serioasa, ceea ce si este, cu impact asupra intregului organism. Interventia rapida, inca de la primele semne de alarma, creste semnificativ sansele recuperarii complete si sustenabile.
Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562178/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5378619/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11349707/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK551700/
https://www.aafp.org/afp/2024/0200/practice-guidelines-eating-disorders