Ce este boala lui (La) Peyronie si cum poate fi tratata

Boala lui La Peyronie implica formarea unui tesut cicatricial fibros in tesuturile mai profunde de sub pielea penisului, motiv pentru care acesta devine curbat si mai scurt in timpul erectiei. In plus, pacientul poate simti durere sau se poate confrunta cu disfunctie erectila. Pentru multi barbati, boala Peyronie provoaca, de asemenea, stres si anxietate.

Boala Peyronie rareori dispare de la sine. Tratamentul precoce poate impiedica insa agravarea simptomelor sau chiar le poate ameliora. Din fericire, sunt disponibile mai multe optiuni de tratament, pe care le vom descrie in cuprinsul acestui material.

Ce este boala Peyronie

Boala lui (La) Peyronie este cauzata de acumularea tesutului cicatricial (placa) in stratul subcutanat al penisului. Intrucat tesutul cicatricial nu este la fel de flexibil ca pielea, acesta nu se extinde in momentul erectiei. De aceea, penisul tinde sa se curbeze sau sa se indoaie, in functie de locul in care se formeaza tesutul fibros. De asemenea, aceasta boala poate influenta negativ lungimea si grosimea penisului in timpul erectiilor.

Pentru acesti barbati, actul sexual poate deveni dificil, dureros sau chiar imposibil. In unele cazuri, tesutul cicatricial se poate extinde, afectand tesuturile care contribuie la erectie, ducand astfel la disfunctie erectila.

Este bine de stiut ca tesutul cicatricial despre care discutam nu este insa canceros, deci boala Peyronie nu presupune existenta unei tumori.

Boala Peyronie poate fi acuta sau cronica.

1. Faza acuta

In stadiul acut, care poate dura pana la 18 luni, se formeaza tesutul cicatricial. Pacientul se poate confrunta cu:

• inflamatie;
• curbarea penisului;
• durere peniana chiar si in absenta erectiei;
• erectii dureroase, pe masura ce se dezvolta tesutul cicatricial fibros.

2. Faza cronica

Faza cronica a bolii se instaleaza dupa ce s-a format placa. De obicei, faza cronica incepe la 12 pana la 18 luni de la aparitia primelor simptome. In aceasta perioada:

• placa si curbura peniana se pot stabiliza (nu se mai agraveaza);
• durerea de la nivelul penisului se poate atenua;
• poate aparea sau se poata agrava disfunctia erectila.

Boala Peyronie – factori de risc

Nu se stie exact cat de frecventa este boala Peyronie, deoarece din cauza jenei multe persoane nu discuta cu medicul lor despre acest subiect. Se estimeaza insa ca aproximativ 10% dintre barbati au boala Peyronie.

Boala Peyronie nu este o infectie cu transmitere sexuala si nu este contagioasa. Factorii de risc care pot duce la aceasta afectiune sunt urmatorii:

Varsta

Boala Peyronie este mai frecventa la barbatii care au varsta cuprinsa intre 50 si 59 de ani. Varsta medie la momentul aparitiei simptomelor este de aproximativ 55 de ani. Este posibil ca schimbarile care survin la nivelul tesuturilor, pe masura ce imbatraniti, sa creasca predispozitia catre aceasta afectiune.

Persoanele sub 50 de ani care dezvolta boala Peyronie tind sa aiba glicemia mai mare in ultimele 2-3 luni de dinaintea declansarii acestei afectiuni, prin comparatie cu persoanele mai tinere care nu au un nivel marit al zaharului din sange. In plus, acesti pacienti tind sa dezvolte placa pe o suprafata mai mare a penisului.

Afectiuni autoimune

Puteti avea un risc mai mare de a dezvolta boala Peyronie daca aveti oricare dintre urmatoarele afectiuni autoimune:

• lupus eritematos sistemic;
• sindromul Sjogren;
• boala Behcet.

Tulburari ale tesutului conjunctiv

Tesutul conjunctiv sustine si conecteaza diferitele organe si tesuturi din organism. Tulburarile tesutului conjunctiv afecteaza muschii, pielea si articulatiile. Riscul de a dezvolta boala Peyronie poate creste daca prezentati:

• contractura Dupuytren (numita si boala Dupuytren) – determina scurtarea si ingrosarea tesutului conjunctiv de la nivelul mainilor, putand duce la indoirea ireversibila a degetelor;
• fasceita plantara – provoaca inflamatia tesutului conjunctiv de pe talpa;
• sclerodermie – cauzeaza ingrosarea tesuturilor conjunctive, ceea ce poate provoca inflamatii si durere musculara si articulara.

Istoric familial de boala Peyronie

Daca un membru al familiei, cum ar fi tatal sau fratele, are boala Peyronie, creste riscul de aparitie a acestei afectiuni si la alti membri de sex masculin. Aproximativ 4% dintre persoanele cu istoric familial de boala Peyronie risca sa dezvolte aceeasi afectiune.

Diabet

Persoanele cu diabet sunt mai predispuse la disfunctie erectila. Comparativ cu alte persoane, cei care au disfunctie erectila pe fondul diabetului au un risc de 4-5 ori mai mare de a dezvolta boala Peyronie. Tinerea sub control a glicemiei poate ameliora insa simptomele.

Hipogonadism

La pacientii cu hipogonadism, glandele sexuale nu produc suficienti hormoni. In cazul barbatilor cu hipogonadism congenital, testiculele nu produc suficient testosteron. Nivelurile scazute de testosteron pot afecta capacitatea de vindecare a organismului, ceea ce poate creste riscul de a dezvolta boala Peyronie.

Leziuni ale penisului

O leziune la nivelul organelor genitale poate creste potentialul de a dezvolta boala Peyronie. Printre activitatile si procedurile medicale care pot creste acest risc se numara:

• introducerea unui cateter in uretra;
• cistoscopia efectuata pentru a examina interiorul tractului urinar, in vederea depistarii cancerului, infectiilor, blocajelor sau sangerarii;
• interventia chirurgicala transuretrala a prostatei;
• practicarea anumitor sporturi;
• sexul intens.

Boala Peyronie – simptome

Principalul simptom de boala Peyronie este curbura sau indoirea penisului. Penisul se poate curba in sus sau in jos sau se poate indoi intr-o parte. De asemenea, la palpare, unii pacienti pot simti tesutul cicatricial de sub piele, ca niste noduli plati sau ca o banda de tesut dur. Zona de deasupra tesutului cicatricial poate fi sensibila la atingere.

Alte simptome ale bolii Peyronie sunt:

• probleme erectile – boala Peyronie poate cauza dificultati in obtinerea sau mentinerea erectiei (disfunctie erectila), ceea ce poate afecta viata sexuala. Adesea, insa, persoanele cu boala Peyronie afirma ca au observat disfunctia erectila inainte de aparitia celorlalte simptome peniene.
• scurtarea penisului – penisul poate deveni mai scurt in timpul erectiilor;
• durere peniana – acest simptom poate aparea cu sau fara erectie;
• durere in timpul actului sexual (dispareunie) – durerea apare cel mai frecvent in stadiul acut al afectiunii, dar poate persista si in stadiul cronic, iar gradul de severitate poate varia;
• alte modificari ale aspectului penisului – la unele persoane cu boala Peyronie, penisul erect poate parea mai ingust sau poate chiar sa capete forma de clepsidra, formandu-se o adancitura de jur imprejurul axului penian.

Simptomele bolii Peyronie se pot dezvolta rapid sau pe o perioada indelungata. Durerea tinde sa scada in timp, dar indoirea penisului poate provoca complicatii. In cazul in care curbura penisului este mai mare de 30 de grade, acest lucru poate cauza durere sau chiar incapacitatea de a mentine viata sexuala.

Boala Peyronie – diagnostic

Medicul se poate interesa despre istoricul medical si familial si despre simptomele pacientului. Poate fi nevoie si de o examinare clinica a penisului atat cand acesta este relaxat, cat si in erectie. In acest caz, medicul poate injecta in penis o substanta vasoactiva, care sa provoace o erectie.

In general, pentru a se stabili diagnosticul de boala Peyronie nu sunt necesare si alte teste, cum ar fi analize de sange sau investigatii imagistice. In unele cazuri insa, medicul poate recomanda o ecografie Doppler duplex peniana, pentru a depista unde se afla tesutul cicatricial, pentru a verifica daca tesutul respectiv contine cumva depuneri de calciu si pentru a vedea daca sangele circula normal la nivelul organului genital.

Medicul poate recomanda analize de laborator daca suspecteaza ca pacientul are o afectiune subiacenta care ar putea cauza boala Peyronie. In astfel de cazuri, se poate da un bilet de trimite la urolog, medicul specializat in afectiuni care implica organul genital masculin si sistemul urinar.

Boala Peyronie – tratament

Optiunile de tratament pentru boala Peyronie depind de stadiul afectiunii.

1. Tratamentul fazei acute

Pentru stadiul acut al afectiunii, se pot recomanda terapia prin tractiune peniana, care previne scurtarea penisului si limiteaza curbura acestuia, si medicamente administrate pe cale orala sau injectabila.

Interventia chirurgicala nu este recomandata in faza acuta, daca boala Peyronie nu se agraveaza sau durerea devine persistenta.

2. Tratamentul fazei cronice

Pentru pacientii cu boala Peyronie in faza cronica, pe langa monitorizarea periodica, optiunile de tratament includ:

• injectii efectuate in tesutul cicatricial;
• terapie prin tractiune;
• interventie chirurgicala pentru indreptarea organului genital.

Medicamentele administrate pe cale orala nu sunt recomandate persoanelor cu boala Peyronie in faza cronica deoarece nu s-au dovedit eficiente in acest stadiu al afectiunii.

In continuare, va vom oferi mai multe detalii despre optiunile terapeutice mentionate mai sus.

Tratamentul medicamentos

Cercetarile au aratat ca multe dintre medicamentele orale nu sunt la fel de eficiente ca alte tratamente.

Medicamentele cu administrare orala pot fi:

• carnitina – un antioxidant care reduce inflamatia si favorizeaza vindecarea. Studiile de pana acum au avut insa rezultate mixte.
• colchicina – poate ajuta la reducerea umflaturilor;
• pentoxifilina – poate ajuta la imbunatatirea fluxului sanguin la nivelul penisului, ceea ce poate ameliora simptomele;
• paraminobenzoat de potasiu – de obicei, este utilizat pentru contractura Dupuytren. Acesta este un complex de vitamine B care probabil ca nu va corecta curbura penisului, dar poate reduce suprafata tesutului cicatricial. Problema este ca se administreaza 24 de tablete pe zi timp de 3-6 luni si produsul este scump.
• tadalafil – recomandat pentru tratarea disfunctiei erectile. Acesta poate imbunatati fluxul sanguin la nivelul organului genital si poate preveni agravarea cicatricilor.
• tamoxifen – un medicament antiestrogenic utilizat pentru tratarea anumitor tipuri de tumori, cum ar fi cancerul de san. Au fost studiat pentru boala Peyronie, dar nu intotdeauna ofera rezultate.

La unele persoane, medicamentele injectate direct in tesutul cicatricial al penisului pot reduce curbura si durerea asociate cu boala Peyronie. In functie de tratament, se poate administra un medicament care se aplica pe piele, numit anestezic local, pentru a preveni durerea in momentul efectuarii injectiilor.

Daca vi se recomanda unul dintre aceste tratamente, pot fi necesare cateva injectii pe parcursul mai multor luni. Medicamentele injectabile pot fi, de asemenea, combinate cu medicamentele orale sau cu terapia prin tractiune peniana.

Pe lista medicamentelor injectabile se numara:

• colagenaza clostridium histolyticum – este singurul medicament aprobat pentru tratarea pacientilor la care boala Peyronie a cauzat o curbura peniana mai mare de 30 de grade si noduli subcutanati sesizabili la palpare. Este o proteina speciala care contribuie la descompunerea tesutului cicatricial din placa si la ameliorarea simptomelor. Colagenaza pare sa functioneze mai bine cand este combinata cu terapia prin tractiune peniana sau cu terapia prin „modelare”. Prin modelare, medicul indoaie penisul in directia opusa curburii.
• interferon-alfa 2b – este o proteina produsa de globulele albe din sange, care pare sa perturbe formarea tesutului fibros. De asemenea, s-a demonstrat ca interferonul amelioreaza durerea peniana la persoanele cu boala Peyronie.
• verapamil – este un medicament utilizat pentru tratarea hipertensiunii arteriale. In cazul persoanelor cu boala Peyronie, medicamentul pare sa functioneze prin perturbarea tesutului cicatricial si prevenirea extinderii placii, ceea ce previne accentuarea curburii organului genital masculin. De asemenea, poate ajuta la ameliorarea durerii.

Terapia prin tractiune peniana

Terapia prin tractiune peniana implica intinderea penisului cu un dispozitiv mecanic, care trebuie purtat zilnic, pentru o anumita perioada.

In functie de dispozitivul recomandat, poate fi necesara purtarea acestuia timp de doar 30 de minute sau timp de 3-8 ore pe zi. Eficienta tratamentului poate sa depinda si de dispozitivul specific utilizat.

Terapia prin tractiune este recomandata in stadiul incipient al bolii Peyronie. Este singurul tratament care s-a dovedit a imbunatati lungimea penisului. Terapia prin tractiune poate fi utilizata si la pacientii cu boala Peyronie in faza cronica, dar pentru rezultate optime, se recomanda in combinatie cu alte tratamente sau dupa interventia chirurgicala.

Interventia chirurgicala

Medicul poate sugera o interventie chirurgicala daca curbura sau indoirea penisului este severa sau impiedica desfasurarea vietii sexuale. In general, interventia chirurgicala se recomanda doar pacientilor la care boala Peyronie este prezenta deja de 9-12 luni. De asemenea, operatia nu este recomandata pana cand curbura penisului nu se agraveaza si se mentine asa timp de cel putin 3-6 luni sau daca durerea dispare.

Tipul interventiei chirurgicale utilizate variaza, in functie de locul in care se afla tesutul cicatricial, gravitatea simptomelor si alti factori. La pacientii care nu sunt circumcisi, chirurgul ar putea recomanda o circumcizie.

In functie de tipul interventiei chirurgicale recomandate, unii pacienti se pot externa din spital in aceeasi zi sau, din contra, pot necesita supraveghere medicala pe timpul noptii. In general, poate fi necesar un concediu medical de cateva zile. Dupa operatia pentru boala Peyronie, pacientii trebuie sa astepte 4-8 saptamani inainte de a-si relua viata sexuala.

Boala Peyronie – complicatii

Modificarile survenite la nivelul organului genital masculin pot afecta sanatatea mintala si emotionala a pacientilor, acestia putand sa se confrunte cu:

• depresie;
• anxietate;
• tulburare dismorfica corporala;
• sentimente de rusine;
• stima de sine scazuta;
• teama de respingere sau intimitate.

Surse:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peyronies-disease/diagnosis-treatment/drc-20353473

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peyronies-disease/symptoms-causes/syc-20353468

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10044-peyronies-disease

https://www.nhs.uk/conditions/peyronies-disease/

https://www.niddk.nih.gov/health-information/urologic-diseases/penile-curvature-peyronies-disease

https://www.webmd.com/men/peyronies-disease