Considerat un aliment sanatos al secolului al XXI-lea, kefirul este o bautura bogata in probiotice si compusi bioactivi, inclusiv pana la 30 de tulpini diferite de bacterii „bune”. Aceste probiotice, cum ar fi bacteriile lactice, au capacitatea de a stimula functia imunitara si de a lupta impotriva microbilor daunatori si a agentilor cancerigeni. In plus, pot ameliora multe probleme digestive, fiind excelente pentru sanatatea intestinului.
Kefirul este o bautura obtinuta din lapte fermentat la care se adauga „boabe” de kefir, o combinatie de bacterii si drojdie. Boabele de kefir interactioneaza cu laptele, dand nastere unei bauturi usor fermentate pe care chiar si persoanele cu intoleranta la lactoza o pot bea de obicei.
Daca inca va intrebati daca ar trebui sa beti kefir, raspunsul este da! Kefirul este una dintre cele mai sanatoase bauturi.
Kefirul este un tip de lapte fermentat care poate ajuta la gestionarea nivelului de zahar din sange, la scaderea nivelului de colesterol si la imbunatatirea sanatatii digestive, printre alte beneficii. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe dovezi pentru a sustine unele dintre aceste afirmatii.
Numele kefir provine din turcescul „keyif”, care inseamna „senzatie de bine”. Bautura este o combinatie de lapte si boabe de kefir si contine bacterii vii si drojdie.
Unii oameni atribuie potentialele beneficii pentru sanatate ale kefirului continutului sau de probiotice. Probioticele sunt specii benefice de bacterii. Cercetarile privind probioticele sunt inca in stadii incipiente.
Aceasta bautura poate fi preparata folosind aproape orice tip de lapte, cum ar fi lapte de capra, oaie, vaca, soia, orez sau de cocos. Poate fi facut chiar si folosind apa de cocos.
Din punct de vedere stiintific, boabele de kefir din lapte contin un amestec simbiotic microbian complex de bacterii lactice si drojdii intr-o matrice polizaharida-proteica.
In aproximativ 24 de ore de la adaugare, microorganismele din boabele de kefir se inmultesc si fermenteaza zaharurile din lapte, transformandu-l in kefir. Apoi, boabele sunt indepartate din lichid si pot fi folosite din nou.
Cu alte cuvinte, kefirul este bautura, dar boabele de kefir reprezinta cultura care ajuta la producerea acesteia.
Bacteriile lactice din cereale transforma lactoza din lapte in acid lactic, cel care ii confera kefirului gustul acru asemanator iaurtului.
O cana de kefir cu continut scazut de grasimi contine:
In plus, kefirul are aproximativ 104 de calorii, 11,6 grame de carbohidrati si 2-3 grame de grasimi, in functie de tipul laptelui utilizat.
Kefirul contine, de asemenea, o mare varietate de compusi bioactivi, cum ar fi acizi organici si peptide care contribuie la beneficiile sale pentru sanatate.
Iata care sunt beneficiile pentru sanatate ale kefirului, care sunt sustinute de cercetare.
Lactatele, inclusiv kefirul, sunt surse bune de proteine, grasimi si carbohidrati biodisponibili. De asemenea, asigura un continut important de vitamine valoroase, cum ar fi A, D si K, vitaminele B, dar si minerale, precum calciul.
Kefirul beneficiaza de o compozitie vasta si diversificata de bacterii benefice si drojdie, mai multe decat iaurtul. Acesti microbi produc compusi bioactivi cu numeroase beneficii pentru sanatate, de la imbunatatirea digestiei si pana la scaderea nivelului de colesterol.
Se crede ca unele dintre bacteriile care se gasesc in kefir protejeaza impotriva infectiilor. Acestea inhiba dezvoltarea tulpinilor daunatoare de Salmonella, Helicobacter pylori si Escherichia coli (E. coli).
Potrivit studiilor pe animale, consumul regulat de kefir poate fi util pentru cei cu hipertensiune arteriala. Se crede ca acest lucru se datoreaza unui numar de mecanisme, cum ar fi inhibirea enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) si relaxarea ulterioara a venelor si arterelor.
Kefirul poate avea si alte beneficii pentru sanatatea inimii. De exemplu, poate contribui la gestionarea nivelurilor de trigliceride si colesterol din sange. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetari pentru a confirma acest lucru si pentru a clarifica mecanismele implicate.
Consumul regulat de kefir poate sustine digestia, posibil datorita continutului sau microbian divers. Aceste bacterii benefice pot ajuta la restabilirea echilibrului in intestin si la imbunatatirea sanatatii si a functiei tractului digestiv.
Bacteriile benefice din kefir sunt in mare parte responsabile pentru descompunerea lactozei, zaharul natural din lapte, asa ca exista unele dovezi care sugereaza ca aceasta bautura poate fi extraordinara si pentru cei cu intoleranta la lactoza. Cu toate acestea, cei cu o afectiune diagnosticata, cum ar fi intoleranta la lactoza, o boala intestinala inflamatorie sau sindromul colonului iritabil ar trebui sa se consulte cu un medic de familie sau cu un dietetician inainte de a consuma alimente fermentate, deoarece acestea pot agrava simptomele in unele cazuri.
Kefirul traditional facut din lapte de vaca bogat in grasimi este o sursa buna de calciu si vitamina K2, nutrienti extrem de importanti pentru sanatatea oaselor.
Pe masura ce oamenii inainteaza in varsta, oasele lor devin mai putin dense, ceea ce poate creste riscul de osteoporoza si fracturi, in special la femeile aflate in postmenopauza. Kefirul, impreuna cu alte produse lactate, poate ajuta la mentinerea sanatatii si densitatii oaselor.
Inflamatia cronica este specifica mai multor afectiuni, cum ar fi sindromul de colon iritabil si artrita reumatoida. Studii recente sugereaza ca bacteriile din kefir au efect antiinflamator, ceea ce poate fi o veste extraordinara pentru cei cu afectiuni inflamatorii.
Conform studiilor pe animale, consumul de kefir poate imbunatati imunitatea intestinala si poate atenua raspunsul inflamator asociat cu alergiile si astmul. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe studii clinice pentru a intelege mai bine efectele consumului de kefir asupra omului.
Dr. Anda Merloiu, rezident medicina de familie, sustine ca “din perspectiva medicala, putem spune ca este mai degraba o realitate partial sustinuta stiintific, insa cu anumite limite. Kefirul este o sursa complexa de probiotice, iar in ultimii ani s-a conturat tot mai clar conceptul de “axa intestin-piele”, care explica modul in care sanatatea microbiotei intestinale influenteaza aspectul si functia pielii. Exista studii care arata ca dezechilibrele florei intestinale pot contribui la aparitia unor afectiuni dermatologice precum acneea, dermatita atopica sau chiar procesele de imbatranire cutanata. Prin urmare, consumul de alimente bogate in probiotice, cum este kefirul, poate ajuta la reducerea inflamatiei sistemice si la sustinerea functiei de bariera a pielii. In ceea ce priveste parul, datele sunt mai limitate, dar exista mecanisme biologice plauzibile: o microbiota echilibrata favorizeaza absorbtia optima a nutrientilor esentiali pentru sanatatea firului de par, precum vitaminele din complexul B, zincul sau biotina si poate reduce inflamatia cronica implicata in anumite forme de cadere a parului. Totusi, este important de subliniat ca nu exista, in prezent, studii clinice solide care sa demonstreze direct ca acesta, ca aliment specific, produce imbunatatiri vizibile ale pielii sau parului. Beneficiile sunt mai degraba indirecte si depind de contextul general al stilului de viata.”
“Kefirul poate fi un aliat in procesul de slabire, insa nu trebuie privit ca un ‘aliment-minune’, ci ca parte a unui ansamblu de masuri dietetice si de stil de viata. Unul dintre principalele mecanisme prin care kefirul ar putea influenta greutatea corporala este legat de microbiota intestinala. Studiile au demonstrat ca aceasta joaca un rol important in reglarea metabolismului, a inflamatiei si a sensibilitatii la insulina. Prin continutul sau de probiotice, kefirul poate contribui la echilibrarea florei intestinale si, implici, la optimizarea acestor procese metabolice. De asemenea, kefirul are un continut bun de proteine, ceea ce il face util in cresterea senzatiei de satietate si in controlul aportului caloric. In plus, este un aliment relativ hipocaloric, usor de integrat intr-o dieta echilibrata. Exista si unele studii clinice care sugereaza beneficii metabolice, precum imbunatatirea glicemiei sau a profilului lipidic la persoanele supraponderale care consuma kefir in mod regulat. Totusi, dovezile privind efectul direct asupra scaderii in greutate sunt inca limitate si neconcludente”, sustine dr. Anda Merloiu, rezident medicina de familie.
Daca abia acum descoperiti gustul si beneficiile kefirului, poate fi necesar sa consumati o cantitate mica la inceput. In acest fel, veti avea sansa sa va acomodati cu gustul acidulat si aroma specifica.
Ba mai mult, specialistii sugereaza sa este mai bine sa consumati „o doza mica de alimente fermentate in fiecare zi, in loc sa consumati o cantitate mare de alimente fermentate din cand in cand”.
Daca beti kefir zilnic, exista o multime de lucruri pe care le puteti adauga pentru a-l mentine interesant. De exemplu, kefirul poate fi:
Exista putine cercetari cu privire la riscurile potentiale ale consumului de kefir. Se pare ca poate fi consumat in siguranta, atata timp cat este depozitat in siguranta.
Dupa cum mentionam, persoanele care au intoleranta la lactoza pot consuma cantitati mici de kefir fara sa se confrunte cu simptome. In schimb, persoanele cu alergie la lapte ar trebui sa evite kefirul, cu exceptia cazului in care este obtinut din produse vegetale.
In plus, persoanele care au diabet ar trebui sa citeasca etichetele produselor si sa consume kefir simplu, fara zahar adaugat.
Referinte:
https://www.bbcgoodfood.com/health/nutrition/health-benefits-kefir
https://www.healthline.com/nutrition/9-health-benefits-of-kefir
https://zoe.com/learn/what-is-kefir
https://www.medicalnewstoday.com/articles/318353
https://biotifulguthealth.com/blogs/health-articles/why-kefir-is-good-for-gut-health
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2026,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook