Laringoscopia este o investigatie medicala esentiala care permite medicului ORL sa examineze in detaliu laringele – structura localizata in gat, cunoscuta si ca „cutia vocala”. Aceasta contine corzile vocale si este responsabila de producerea sunetului, dar joaca si un rol-cheie in respiratie si inghitire. Cand apar simptome precum raguseala prelungita, tuse persistenta, dificultati de respiratie sau dureri inexplicabile in gat, laringoscopia devine o metoda indispensabila de explorare.
Aceasta procedura se efectueaza cu ajutorul unui instrument numit laringoscop – care poate fi fie un dispozitiv rigid, fie unul flexibil dotat cu o camera video. Scopul este de a permite vizualizarea directa a laringelui, pentru a observa eventuale anomalii precum inflamatii, leziuni, noduli, tumori sau semne de infectie. Este o procedura minim invaziva, care poate fi realizata in cabinet sau in spital, in functie de complexitate.
Iata mai jos explicatii pe intelesul tuturor si cu precizari detaliate de la dna profesor doctor Raluca Grigore, medic primar ORL si chirurgia capului si gatului, despre aceasta procedura de diagnostic.
“Importanta laringoscopiei vine din faptul ca permite depistarea precoce a unor afectiuni serioase, inclusiv cancerul laringian. De exemplu, o raguseala care persista mai mult de 2-3 saptamani poate fi primul semn al unei leziuni pe corzile vocale. De asemenea, laringoscopia este vitala pentru monitorizarea pacientilor care au trecut prin interventii chirurgicale la nivelul gatului sau urmeaza tratamente oncologice.
Procedura este bine tolerata de majoritatea pacientilor si, in formele moderne, nu necesita anestezie generala. Medicul poate recomanda laringoscopia chiar si in scop preventiv, daca pacientul are factori de risc, cum ar fi fumatul excesiv sau expunerea la substante toxice la locul de munca”, explica dna profesor dr Grigore, medic primar ORL.
Laringoscopia nu este o procedura unica – ea se imparte in mai multe tipuri, in functie de metoda de realizare si scopul urmarit. Alegerea unui anumit tip de laringoscopie depinde de simptomatologia pacientului, accesibilitatea tehnicii si experienta medicului.
1. Laringoscopia indirecta este cea mai simpla forma. Se face cu ajutorul unei oglinzi mici si a unei surse de lumina, pozitionate in partea din spate a gatului. Este folosita in cabinetele ORL pentru evaluari rapide si de rutina. Totusi, aceasta metoda are limitari: nu ofera o imagine detaliata si poate fi greu de tolerat de pacientii cu reflex de voma puternic.
2. Laringoscopia directa flexibila este mult mai performanta si moderna. Se realizeaza cu un fibroscop – un tub subtire, flexibil, prevazut cu camera si sursa de lumina. Dispozitivul este introdus delicat printr-o nara si permite observarea directa si in timp real a laringelui. Aceasta metoda este preferata in investigatiile amanuntite si permite inclusiv inregistrarea imaginilor sau recoltarea de probe pentru biopsie. De exemplu, la un pacient cu tuse cronica si flegma cu sange, aceasta metoda poate depista o tumora ascunsa pe corzile vocale.
3. Laringoscopia rigida se face sub anestezie generala, in sala de operatie. Este indicata in cazurile mai complexe – cand se suspecteaza o tumora, cand se doreste extragerea unui corp strain sau cand este necesara o interventie chirurgicala minim invaziva. Permite acces excelent si manipulare directa a structurilor vizate.
In concluzie, fiecare tip are avantaje si limitari. Medicul va alege metoda potrivita in functie de situatie, pentru a asigura un diagnostic corect si, daca este nevoie, un tratament prompt.
Iata si explicatii detaliate din partea specialistului despre cand se recomanda aceasta investigatie.
“Laringoscopia este o investigatie recomandata in numeroase situatii clinice care implica afectarea vocii, dificultati la respiratie sau probleme de deglutitie. Ea nu este folosita in mod obisnuit ca investigatie de rutina, ci devine necesara atunci cand simptomele pacientului sunt persistente sau apar semnale de alarma care pot indica o afectiune grava a laringelui.
Una dintre cele mai frecvente indicatii este raguseala care dureaza mai mult de doua-trei saptamani. In general, raguseala cauzata de o raceala trece in cateva zile, insa cand devine cronica, poate ascunde probleme la nivelul corzilor vocale: polipi, noduli sau chiar o tumora. Laringoscopia permite medicului sa vada exact cauza si sa ia o decizie in timp util.
De asemenea, laringoscopia este indicata in caz de tuse persistenta, senzatia de nod in gat, hemoptizie (eliminare de sange prin tuse), dificultati la inghitire (disfagie), dureri inexplicabile in gat, senzatia de voce slaba sau obosita dupa vorbit”, ne-a precizar dna prof dr Raluca Grigore, medic primar ORL si chiurgia capului si a gatului.
La pacientii care au fost diagnosticati anterior cu o leziune laringiana, laringoscopia se foloseste pentru monitorizarea evolutiei in timp. Mai mult, este utilizata si in context oncologic – pentru stadializarea unei tumori sau pentru a urmari raspunsul la tratament.
Un exemplu concret: un pacient fumator cu voce ragusita si durere in gat ar putea necesita o laringoscopie pentru a exclude un cancer de laringe in stadiu incipient. Cu cat se face mai devreme investigatia, cu atat cresc sansele de tratament eficient.
Prin urmare, laringoscopia este recomandata oricand simptomele implica vocea, respiratia sau gatul, iar un consult ORL de specialitate poate stabili necesitatea ei.
Pregatirea pentru laringoscopie depinde in mod direct de tipul procedurii care urmeaza sa fie efectuata – fie ca este vorba despre laringoscopie indirecta, flexibila sau rigida. Fiecare dintre ele are reguli specifice, dar exista si cateva instructiuni generale care ajuta la desfasurarea investigatiei in conditii optime.
Pentru laringoscopia indirecta si cea flexibila, care sunt cele mai frecvent efectuate in cabinetul ORL, pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea cu 2–3 ore inainte. Acest lucru este important pentru a evita riscul de varsaturi sau aspiratie in timpul examinarii, mai ales daca se foloseste anestezie locala sub forma de spray. Este recomandat ca pacientul sa informeze medicul daca are alergii cunoscute la substante anestezice.
In cazul laringoscopiei rigide, pregatirea este mai complexa. Procedura se efectueaza in spital, sub anestezie generala, iar pacientul trebuie sa respecte postul alimentar (fara mancare sau lichide cu minimum 6 ore inainte). In plus, se pot cere analize de sange, EKG si un consult preanestezic. Pacientii cu boli cronice trebuie sa informeze medicul despre medicatia curenta, in special anticoagulantele sau antidiabeticele.
Dupa procedura, in cazul anesteziei locale, pacientul trebuie sa astepte 30–60 minute inainte de a manca sau bea, pentru a evita inecarea. In cazul anesteziei generale, se recomanda cateva ore de repaus si monitorizare medicala.
O buna pregatire scade disconfortul si riscurile. Un exemplu: daca pacientul fumeaza, este indicat sa evite fumatul cu cel putin 12 ore inainte, deoarece iritatia mucoasei poate afecta vizibilitatea. Comunicarea clara cu medicul si respectarea instructiunilor sunt esentiale pentru o procedura reusita.
Laringoscopia este una dintre cele mai utile metode de investigatie pentru diagnosticul afectiunilor care implica laringele si structurile invecinate. Aceasta procedura permite vizualizarea directa si clara a corzilor vocale si a zonei superioare a traheei, astfel incat medicul poate observa imediat daca exista leziuni, inflamatii sau formatiuni anormale.
Una dintre cele mai frecvente afectiuni descoperite prin laringoscopie este laringita – atat forma acuta (dupa raceli sau infectii virale), cat si cea cronica, determinata de fumat, reflux gastroesofagian sau utilizarea excesiva a vocii. Medicul poate identifica o inflamatie persistenta si recomanda tratamentul corespunzator.
De asemenea, se pot vizualiza polipi, noduli sau chisturi pe corzile vocale – afectiuni frecvente in randul persoanelor care isi suprasolicita vocea, precum cantareti, profesori sau vorbitori profesionisti. Laringoscopia ajuta la diferentierea acestor leziuni benigne de posibile tumori.
Cancerul de laringe este una dintre cele mai grave afectiuni depistate prin aceasta procedura. O leziune suspecta vizualizata pe una dintre corzile vocale sau in apropiere impune recoltarea de biopsie. Depistat in stadiu incipient, acest tip de cancer poate avea sanse mari de vindecare.
Alte afectiuni diagnosticate sunt paralizia corzilor vocale (unilateral sau bilateral), corpi straini (mai ales la copii), papiloame laringiene (legate de infectia HPV) si semne ale refluxului acid. De exemplu, daca un pacient acuza senzatie de arsura in gat si tuse noaptea, medicul poate observa iritatii specifice cauzate de reflux.
Asadar, laringoscopia este un instrument valoros care permite medicului sa vada exact ce se intampla in interiorul laringelui si sa stabileasca rapid diagnosticul si tratamentul.
Raspunsuri la cele mai frecvente intrebari despre aceasta metoda de diagnostic pe care le primeste de la pacienti ni le-a oferit in cele ce urmeaza dna profesor doctor Raluca Grigore, medic primar ORL si chirugia capului si gatului.
Laringoscopia doare?
“Nu, nu este dureroasa, dar poate fi usor inconfortabila. In cazul laringoscopiei flexibile, se foloseste anestezie locala sub forma de spray care amorteste mucoasa gatului. In cazul laringoscopiei rigide, se aplica anestezie generala, deci pacientul nu simte nimic”.
Cat dureaza o laringoscopie?
“Procedura este rapida. O laringoscopie indirecta dureaza 2–5 minute, cea flexibila intre 10–15 minute, iar cea rigida poate dura 20–30 de minute, in functie de complexitate”.
Ce simt in timpul procedurii?
“Puteti simti o usoara senzatie de strangere in gat sau nevoia de a tusi, dar acestea sunt temporare. Important este sa respirati calm si sa urmati instructiunile medicului”.
Trebuie sa stau nemiscat?
“Da, mai ales in cazul laringoscopiei flexibile. Miscarea brusca poate ingreuna vizualizarea. Medicul va va ghida pas cu pas”.
Ce fac daca am reflex de voma puternic?
“Medicul poate adapta procedura, folosind mai mult anestezic sau oprind procedura daca este intolerabila. Comunicarea este esentiala”.
Cat timp dureaza recuperarea?
“Imediat dupa laringoscopie, este posibil sa aveti gatul amortit si o usoara jena. Dupa 30–60 de minute, senzatia dispare. Daca ati fost sedat sau anesteziat, vi se va recomanda sa fiti supravegheat si sa nu conduceti”.
Este laringoscopia sigura?
“Da, este o procedura sigura, cu riscuri minime daca este efectuata corect. Complicatiile sunt rare si includ sangerari minore sau iritatii temporare”.
Laringoscopia este o investigatie moderna, precisa si esentiala in evaluarea starii de sanatate a laringelui. Este indicata in numeroase situatii, de la simple tulburari de voce pana la suspiciuni de cancer. Fie ca se face in cabinet sau in sala de operatie, aceasta procedura ofera informatii de nepretuit medicului ORL.
Pentru pacient, laringoscopia inseamna un pas important spre intelegerea simptomelor si stabilirea unui tratament corect. Disconfortul este minim, iar beneficiile diagnostice sunt majore. Daca aveti probleme persistente cu vocea, gatul sau respiratia, nu ezitati sa cereti parerea unui medic specialist si sa discutati despre aceasta investigatie.
Surse
https://www.futura-sciences.com/sante/definitions/medecine-laryngoscopie-2746/
https://www.apollohospitals.com/fr/diagnostics-investigations/laryngoscopy
https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/22803-laryngoscopy
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www. catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook