Procrastinarea reprezinta actul de a amana sarcinile pana in ultimul moment sau dupa depasirea termenului limita. Nu este doar o problema de gestionare a timpului. Mai exact, amanam lucrurile, chiar daca stim ca aceasta amanare va avea consecinte negative.
De ce procrastinam? Justificari frecvente
Va amintiti momentul in care credeati ca mai aveti o saptamana pentru a termina un proiect care, de fapt, trebuia terminat a doua zi? Dar de momentul in care ati decis sa nu faceti curatenie in apartament pentru ca nu aveati chef sa o faceti chiar atunci?
Presupunem adesea ca sarcinile nu trebuie rezolvate atat de repede cum trebuie, de fapt, in realitate, ceea ce poate da nastere unei false stari de liniste, atunci cand credem ca inca mai avem suficient timp pentru a finaliza acele sarcini.
Unul dintre principalii factori care ne determina sa amanam lucrurile este ideea ca trebuie sa ne simtim inspirati sau motivati sa indeplinim o sarcina.
Adesea, gasim diverse scuze sau rationalizari pentru a justifica felul in care ne comportam. Avem tendinta sa procrastinam in urmatoarele situatii:
- nu stim ce trebuie facut;
- nu stim cum sa facem ceva;
- nu vrem sau nu avem chef sa indeplinim anumite sarcini;
- nu ne pasa daca un lucru se face sau nu;
- nu ne pasa cand trebuie facut un anumit lucru;
- ne-am fostmat obiceiul de a astepta pana in ultimul moment;
- consideram ca lucram mai bine sub presiune;
- credem ca unele lucruri pot fi facute si in ultimul moment;
- nu avem initiativa de a incepe;
- uitam pur si simplu;
- dam vina pe problemele de sanatate;
- asteptam momentul potrivit;
- avem nevoie de timp pentru a ne gandi la ce trebuie facut;
- amanam o sarcina pentru a ne ocupa de altele.
Impactul negativ al procrastinarii
Problema devine mai grava atunci cand procrastinarea devine cronica si incepe sa afecteze serios viata de zi cu zi. In astfel de cazuri, nu este vorba doar de incapacitatea de gestionare a timpului, deoarece obiceiul respectiv a devenit deja o componenta importanta a stilului de viata.
Mai exact, persoanele cu acest obicei isi platesc facturile cu intarziere, nu incep sa lucreze la proiecte importante decat cu o seara inainte de termenul limita, amana cumpararea cadourilor si sfarsesc prin a se achita de aceasta sarcina abia cu o zi inainte de evenimentul aniversar si chiar si declaratiile de impozit pe venit si le depun cu intarziere.
Din pacate, aceasta procrastinare poate avea un impact serios asupra multor aspecte ale vietii, inclusiv asupra sanatatii mintale si a bunastarii sociale, profesionale si financiare. Procrastinarea poate provoca:
- stres intens si boli;
- afectarea relatiilor sociale;
- resentimente din partea prietenilor, familiei sau colegilor;
- consecinte privind amanarea platii facturilor sau impozitelor si a depunerii declaratiilor de impozit pe venit.
Exista vreun beneficiu al procrastinarii?
In general, majoritatea oamenilor considera procrastinarea un obicei negativ.
Exista oare si aspecte pozitive ale acestui obicei? Ei bine, in unele cazuri procrastinarea poate fi benefica, chiar daca persoana in cauza nu se astepta la acest lucru. Cu totii am amanat din cand in cand anumite sarcini, deoarece am considerat ca nu merita efortul, ceea ce demonstreaza o buna judecata in ceea ce priveste gestionarea timpului si prioritizarea sarcinilor.
De asemenea, unele persoane lucreaza mai eficient sub presiune si au performante maxime atunci cand au un termen limita strict, chiar daca nu au intentionat sa amane acea sarcina pana in ultimul moment.
Cum poate fi depasita procrastinarea?
Multi oameni care au acest obicei se pot intreba: „Cum pot sa nu mai aman?”
Din fericire, exista cateva lucruri pe care le puteti face pentru a nu mai procrastina si a incepe sa faceti lucrurile la timp. Iata niste sugestii in acest sens:
-
Intocmiti-va o lista de activitati
Pentru a va planifica sarcinile, notati o data limita in dreptul fiecarei activitati pe care o aveti de realizat.
-
Faceti pasi mici
Segmentati sarcinile de pe lista in pasi mici, usor de gestionat, astfel incat sa nu para atat de coplesitoare.
-
Recunoasteti semnele de avertizare
Fiti atenti la momentele in care incepeti sa va ganditi sa amanati o activitate si faceti tot posibilul sa rezistati impulsului, fortandu-va sa lucrati cateva minute la sarcina respectiva.
-
Eliminati factorii care va distrag atentia
Identificati lucrul care va distrage cel mai mult atentia (fie ca este vorba de Instagram, Facebook sau televizorul) si evitati toate acele surse de distragere a atentiei.
-
Felicitati-va
Dupa ce terminati la timp o activitate de pe lista, felicitati-va si recompensati-va cu un lucru distractiv.
Daca uneori amanati lucrurile, nu va faceti griji; ni se intampla tuturor. Deseori, sarcinile care ne displac cel mai mult sunt amanate pana in ultimul moment. Desi este ceva obisnuit, este important sa ne amintim ca acest comportament poate avea consecinte grave, putand afecta relatiile, limita realizarile personale si potentialul de a reusi la locul de munca si la scoala.
Intrebari si raspunsuri despre procrastinare
Care sunt consecintele procrastinarii?
“Procrastinarea poate ridica pe moment presiunea de pe umerii persoanei, insa cu siguranta va avea efecte emotionale si fizice mari. De exemplu, studentii care procrastineaza in mod regulat au de obicei note mai mici, angajatii care tot amana lucrurile au rezultate slabe si, in general, tot cei care procrastineaza au o stare nu foarte buna, care de regula se manifesta prin insomnie sau tulburari de sistem imunitar si probleme gastrointestinale. Procrastinarea poate, de asemenea, sa afecteze atat relatiile personale, cat si cele profesionale”, sustine Ligia Moise, psiholog clinician.
Exista o legatura intre procrastinare si depresie?
Potrivit Ligiei Moise, psiholog clinician, “procrastinarea, evitarea si ruminatia sunt toate manifestari frecvente ale depresiei. Persoanele care trec prin depresie intampina dificultati in a planifica lucruri, isi pot pierde increderea in capacitatea lor de a duce lucrurile la bun sfarsit si pot adopta gandirea de tipul “ce sens are?”. Aceste persoane pot beneficia de abordarea terapeutica cunoscuta sub numele de activare comportamentala, care presupune implicarea in activitati placute care le ofera un sentiment de implinire si care le poate ajuta sa-si amelioreze depresia.”
Cum isi poate schimba felul de a gandi o persoana care procrastineaza?
“Cand procrastineaza, oamenii se simt bine pe moment evitand activitatile neplacute, dar pe viitor platesc pretul pentru aceste amanari prin stres sau pedeapsa. Pentru a face un prim pas catre renuntarea la acest obicei este important ca acesti oameni sa dezvolte empatie pentru propriile persoane, asa cum ar face pentru un prieten apropiat care s-ar afla intr-o situatie similara”, declara Ligia Moise, psiholog clinician.
Amanarea poate indica anxietate?
“Evitarea activitatilor sau evenimentelor de teama unui rezultat neplacut este un semn de anxietate. De exemplu, atunci cand oamenii se tem de un rezultat, pot amana aflarea rezultatelor unui test sau pot evita cu totul sustinerea testului.
De asemenea, persoanele anxioase se pot lupta cu perfectionismul. Mai exact, pot ramane blocate intr-un proiect daca simt ca nu il fac cat mai bine posibil. Pot amana finalizarea unei teme daca nu le vin cele mai bune idei sau daca banuiesc ca vor lua o nota mica.
In plus, persoanele care au anxietate se simt coplesite si din aceasta cauza amana la nesfarsit inceperea unei activitati. Atunci cand se simt ‘bombardate’ de prea multe informatii, le poate fi greu sa stie de unde sa inceapa”, sustine Ligia Moise, psiholog clinician.
Referinte:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/why-do-we-procrastinate-experts-explain-the-science
https://www.verywellmind.com/the-psychology-of-procrastination-2795944