Otomastoidita este o infectie ce afecteaza urechea medie si osul mastoid, structura osoasa aflata in spatele urechii. De cele mai multe ori, apare ca o complicatie a otitei medii acute netratate sau tratate insuficient si poate evolua rapid catre complicatii severe daca nu este diagnosticata si tratata la timp.
Ce este otomastoidita si cum apare?
Otomastoidita reprezinta inflamatia si infectia simultana a urechii medii si a celulelor mastoidiene din osul temporal. Mastoidul este partea osoasa situata in spatele urechii si contine mici cavitati aeriene conectate cu urechea medie.
„In mod normal, urechea medie este ventilata prin trompa lui Eustachio, care mentine echilibrul presiunii si permite drenajul secretiilor. Atunci cand aceasta structura nu functioneaza corespunzator, secretiile se acumuleaza si favorizeaza dezvoltarea infectiilor, mai ales la copiii mici”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Cel mai frecvent, otomastoidita apare ca o complicatie a otitei medii acute. Infectia se extinde din urechea medie catre celulele mastoidiene si produce inflamatie, acumulare de puroi si, uneori, distrugere osoasa. In formele severe, bacteriile pot patrunde prin venele mastoidiene si pot afecta periostul sau osul propriu-zis, provocand osteomielita mastoidiana.
Structurile afectate in otomastoidita
Infectia poate implica:
- urechea medie;
- membrana timpanica;
- celulele aeriene mastoidiene;
- periostul osului mastoid;
- osul temporal;
- structurile nervoase vecine;
- urechea interna;
- meningele sau structurile intracraniene in cazurile complicate.
„La copii, otomastoidita acuta este mai frecventa deoarece anatomia trompei lui Eustachio favorizeaza propagarea infectiei”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Care sunt diferentele intre mastoidita si otomastoidita?
„Cei doi termeni sunt adesea utilizati interschimbabil, insa exista o mica diferenta anatomica intre ei. «Mastoidita» se refera specific la inflamatia sau infectia osului mastoid, osul aflat in spatele urechii, in timp ce «otomastoidita» inseamna ca atat urechea medie, cat si celulele pneumatice mastoidiene sunt inflamate simultan”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Deoarece urechea medie si celulele pneumatice mastoidiene sunt conectate direct si au aceeasi mucoasa de acoperire, o infectie aparuta la nivelul uneia dintre structuri o afecteaza aproape intotdeauna si pe cealalta. Din acest motiv, atunci cand medicii descriu extinderea unei infectii de la urechea medie catre mastoid, folosesc frecvent acesti termeni pentru a clarifica amploarea afectarii.
Tipuri de otomastoidita
Otomastoidita poate fi acuta sau cronica.
Otomastoidita acuta
Este cel mai frecvent intalnita si apare ca o complicatie a otitei medii acute. Se caracterizeaza prin:
- inflamatie rapida;
- durere intensa;
- febra;
- tumefactie retroauriculara;
- acumulare de puroi.
„In mastoidita acuta coalescenta apare distrugerea septurilor osoase dintre celulele mastoidiene, practic o forma de osteomielita. Aceasta forma este un diagnostic radiologic”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Otomastoidita cronica
Forma cronica presupune inflamatie persistenta sau recurenta timp de cel putin 12 saptamani. Aceasta este asociata frecvent cu:
- perforatie permanenta a timpanului;
- secretii auriculare cronice;
- hipoacuzie;
- distructii osoase progresive;
- colesteatom.
Disfunctia trompei lui Eustachio este considerata un factor esential pentru otomastoidita cronica.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru otomastoidita?
Otomastoidita apare in principal din cauza infectiilor bacteriene care se extind din urechea medie catre osul mastoid.
Infectii bacteriene
Cele mai frecvente microorganisme implicate in otomastoidita acuta sunt:
- Streptococcus pneumoniae – cea mai frecventa cauza;
- Haemophilus influenzae – mai agresiv, asociat mai frecvent cu meningita;
- Moraxella catarrhalis;
- Streptococcus pyogenes;
- Staphylococcus aureus.
In anumite cazuri pot aparea si:
- infectii fungice cu Aspergillus;
- otomastoidita tuberculoasa;
- infectii mixte.
Factori de risc
Mai multi factori cresc riscul de a dezvolta otomastoidita. Printre cei mai importanti se numara:
- otitele medii acute recurente;
- tratamentul incomplet al infectiilor auriculare;
- disfunctia trompei lui Eustachio;
- imunitatea scazuta;
- infectiile respiratorii frecvente;
- varsta pediatrica;
- alergiile respiratorii;
- vegetatiile adenoide marite;
- expunerea la fum de tigara;
- diabetul zaharat;
- bolile cronice;
- traumatismele auriculare;
- igiena auriculara necorespunzatoare.
Pacientii imunocompromisi au un risc mai mare de forme severe si complicatii intracraniene.
Care sunt simptomele pacientului cu otomastoidita?
Simptomele difera in functie de severitatea si tipul infectiei.
Simptome frecvente in otomastoidita acuta
Manifestarile caracteristice includ:
- durere intensa de ureche;
- febra;
- secretii auriculare;
- sensibilitate in spatele urechii;
- roseata retroauriculara;
- umflarea regiunii mastoidiene;
- protruzia pavilionului urechii;
- diminuarea auzului.
Pacientii pot prezenta si:
- ameteli;
- vertij;
- greata;
- stare generala alterata;
- dureri de cap.
In cazul formarii unui abces poate sa apara o masa fluctuenta si dureroasa in spatele urechii.
Simptome in otomastoidita cronica
Forma cronica se manifesta adesea prin:
- otoree persistenta;
- hipoacuzie progresiva;
- durere auriculara cronica;
- senzatie de presiune in ureche;
- miros neplacut al secretiilor.
Simptome severe sau neurologice
Acestea pot indica extensia infectiei si aparitia complicatiilor:
- paralizie faciala;
- tulburari de echilibru;
- confuzie;
- rigiditate cervicala;
- convulsii;
- alterarea starii de constienta.
Cum se stabileste diagnosticul de otomastoidita?
Stabilirea diagnosticului de otomastoidita necesita evaluare ORL si investigatii imagistice.
Examenul clinic si istoricul medical
Medicul ORL-ist va evalua:
- istoricul de otite;
- durata simptomelor;
- prezenta febrei;
- secretiile auriculare;
- durerea mastoidiana;
- modificarile auzului.
Examenul otoscopic
Otoscopia pacientului cu otomastoidita poate evidentia semne precum:
- timpan inflamat;
- perforatie timpanica;
- secretii purulente;
- retractii ale membranei timpanice;
- colesteatom.
Investigatii imagistice
Investigatiile imagistice sunt necesare pentru a descrie mult mai bine severitatea afectiunii.
Tomografia computerizata (CT)
CT-ul temporal este investigatia principala si poate evidentia:
- opacifierea mastoidului;
- distructii osoase;
- abcese;
- extensia intracraniana;
- colesteatomul.
Rezonanta magnetica nucleara (RMN-ul)
RMN-ul este util pentru evaluarea:
- complicatiilor neurologice;
- meningitei;
- abceselor cerebrale;
- trombozelor venoase.
Analize de laborator
Pot fi recomandate urmatoarele:
- hemoleucograma;
- markerii inflamatori;
- hemoculturi;
- cultura din secretiile auriculare.
„De asemenea, in formele cronice sau atipice se pot efectua teste pentru tuberculoza sau posibile fungice, mai ales daca exista factori de risc”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Care sunt optiunile de tratament pentru otomastoidita?
Tratamentul se individualizeaza in functie de severitatea infectiei si de prezenta complicatiilor.
Tratamentul cu antibiotice
Antibioticele reprezinta tratamentul principal. In formele acute severe se administreaza frecvent intravenos si acopera bacteriile implicate cel mai des. Tratamentul poate include:
- cefalosporine;
- peniciline cu inhibitor de beta-lactamaza;
- vancomicina in cazuri selectate;
- antibiotice adaptate dupa antibiograma.
„O problema tot mai importanta este rezistenta la antibiotice a bacteriilor implicate, mai ales in forme cronice. Dupa caz, se pot administra diferite combinatii, dar chiar si atunci rezultatul este variabil”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Drenajul secretiilor
In anumite situatii este necesara miringotomia, insertia de tuburi de ventilati si drenajul abceselor.
Tratamentul chirurgical
„Interventia chirurgicala poate fi necesara in caz de otomastoidita complicata, cu abcese, cu colesteatom si distructie osoasa. De asemenea, lipsa raspunsului la tratamentul cu antibiotice este o alta indicatie pentru interventia chirurgicala. Mastoidectomia este operatia prin care se indeparteaza tesutul infectat si are loc drenarea osului mastoid. Poate fi simpla, radicala sau modificata in functie de gradul de extindere al infectiei”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Tratamentul simptomatic
Vizeaza gestionarea simptomelor si poate include antialgice, antiinflamatoare si antipiretice. De asemenea, pacientul trebuie monitorizat pentru identificarea in timp util a complicatiilor.
Care sunt complicatiile si riscurile asociate?
Netratata, otomastoidita poate evolua catre complicatii severe, inclusiv intracraniene.
Complicatii locale
- abces subperiostal;
- abces Bezold;
- abces Citelli;
- labirintita;
- paralizie faciala;
- distructie osoasa;
- tromboza venei mastoidiene (semnul Griesinger).
Complicatii intracraniene
Infectia se poate extinde catre creier si meningele. Complicatiile posibile includ:
- meningita;
- abces epidural;
- empiem subdural;
- abces cerebral;
- tromboze ale sinusurilor venoase;
- extensie intracraniana;
- petrozita apicala.
Aceste complicatii reprezinta urgente medicale.
Otomastoidita colesteatomatoasa
Otomastoidita colesteatomatoasa este o posibila complicatie importanta a formei cronice. Colesteatomul reprezinta o acumulare anormala de epiteliu in urechea medie si osul mastoid, acumulare care poate distruge progresiv structurile osoase. Aceasta forma este asociata cu:
- secretii cronice urat mirositoare;
- hipoacuzie progresiva;
- distructie osoasa;
- risc crescut de complicatii intracraniene.
Tratamentul este aproape intotdeauna chirurgical si presupune indepartarea completa a colesteatomului si a tesutului infectat. Fara tratament, colesteatomul poate provoca complicatii neurologice severe si pierderea permanenta a auzului.
Sfaturi pentru a preveni otomastoidita
Preventia otomastoiditei presupune tratarea corecta si la timp a infectiilor urechii. Recomandari utile in acest sens sunt:
- tratati prompt otitele medii;
- urmati complet tratamentul antibiotic recomandat;
- evitati automedicatia;
- mergeti la control ORL daca simptomele persista;
- evitati introducerea obiectelor in ureche;
- controlati alergiile si infectiile respiratorii;
- evitati expunerea copiilor la fum de tigara;
- monitorizati copiii cu otite recurente;
- vaccinati copiii conform schemei recomandate.
Durerea persistenta de ureche, febra si umflarea din spatele urechii necesita evaluare medicala rapida.
Bibliografie:
Gaillard F, Bassett D, Weerakkody Y, et al. Acute mastoiditis. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 22 May 2026). Link: https://radiopaedia.org/articles/acute-mastoiditis
Gaillard F, Weerakkody Y, Baba Y, et al. Chronic otomastoiditis. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 22 May 2026). Link: https://radiopaedia.org/articles/chronic-otomastoiditis
Popescu C, Popescu AIS, Varut RM, Popescu M, Niculescu CE, Singer CE. Clinical and Pathological Characteristics of Chronic Otomastoiditis: A Retrospective Analysis of Risk Factors, Outcomes, and Antibiotic Resistance Patterns. Healthcare (Basel). 2024 Dec 12;12(24):2518. doi: 10.3390/healthcare12242518. PMID: 39765945; PMCID: PMC11728319. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11728319/
Russo C, Coluccino S, Sarno M, Pascarella A, Casale A, De Lucia A, Spennato P, Cascone D, Cicala D, Russo C, De Brasi D, Cinalli G, Della Volpe A, Siani P, Covelli EM. Acute Otomastoiditis in Children: An Observational Study on the Role of Mastoid Morphology in the Development of Intracranial Complications. J Clin Med. 2025 Oct 30;14(21):7715. doi: 10.3390/jcm14217715. PMID: 41227111; PMCID: PMC12608297. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12608297/
Sahi D, Callender KD. Mastoiditis. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560877/