Vertij: cauze, simptomatologie, diagnostic si tratament

Ameteala este un termen general pentru a indica un sentiment de dezorientare. Despre vertij se poate spune ca este un subtip al ametelii si se refera la o perceptie eronata a miscarii de sine sau a obiectului ori o distorsiune neplacuta a orientarii gravitationale statice, care este rezultatul unei neconcordante intre sistemele vestibular, vizual si somatosenzorial.

Incidenta generala a ametelilor, vertijului si dezechilibrului este de 5 -1 0% si atinge 40% la pacientii cu varsta peste 40 de ani. Incidenta cazaturilor este de 25% la subiectii cu varsta peste 65 de ani.

Vertij - informatii generale

Iata cum defineste vertijul si formele sale de manifestare dna dr Cosmina-Diana Dragan, medic rezident, specializare ORL.

“Vertijul este o forma specifica de ameteala caracterizata printr-o senzatie falsa de miscare – fie ca persoana simte ca ea se invarte, fie ca mediul inconjurator se roteste, desi in realitate totul este stationar. Exista doua tipuri principale de vertij: 

1. Vertij periferic (cel mai frecvent) : apare din cauza unei afectiuni a urechii interne sau a nervului vestibular, fiind caracterizata de: debut brusc, intens, cu greata si uneori varsaturi, agravat de miscarile capului si care poate fi insotit de modificari auditive (tiuit, scaderea auzului) Exemple de cauze: vertij paroxistic pozitional benign (VPPB) – cea mai frecventa cauza, nevrita vestibulara, labirintita, boala Ménière.

2. Vertij central: provine din afectarea structurilor sistemului nervos central (trunchi cerebral, cerebel). Este caracterizat de un debut mai lent, mai putin intens, dar persistent, mai putin influentat de miscarile capului, asociat cu alte semne neurologice (diplopie, tulburari de vorbire, dezechilibru sever). Exemple de cauze: accident vascular cerebral (AVC), scleroza multipla, tumori cerebrale.  Diferentierea tipului de vertij este esentiala pentru diagnostic si tratament.”

In timp ce atat ametelile, cat si vertijul sunt considerate probleme legate de echilibru, cele doua sunt diferite. Ameteala reprezinta un sentiment general de dezechilibru. La vertij, exista senzatia de miscare sau de rotire a imprejurimilor. 

Vertij - cauze

Cauze de vertij periferic:

• vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB);
• boala Ménière;
• neuronita vestibulara;
• sindromul de dehiscenta de canal semicircular superior ;
• migrena vestibulara.

Cauzele principale ale vertijului central ar putea fi:

• accident vascular cerebral;
• formatiuni tumorale cerebrale;
• scleroza multipla;
• migrene.

Vertij pozitional paroxistic benign (BPPV): Cea mai frecventa cauza de vertij, BPPV este de obicei declansata de schimbarea pozitiei capului. Persoanele cu BPPV au adesea vertij la culcare, la ridicare sau la intoarcerea in pat.

Boala Meniere: Aceasta afectiune determina acumularea de lichide in interiorul urechii, ceea ce duce la atacuri de vertij. Boala Meniere poate fi, de asemenea, insotita de tinitus (tiuit in urechi), pierderea fluctuanta a auzului  sau o senzatie de plenitudine in urechi.

Labirintita: Daca labirintul urechii interne devine inflamat sau infectat, conditia se numeste labirintita. Labirintul urechii gazduieste nervul vestibulocochlear, care transmite informatii creierului cu privire la sunet, pozitie si miscarea capului. Persoanele cu labirintita prezinta, adesea, dureri de cap, dureri de urechi, modificari ale vederii, tinitus sau pierderea auzului.

Neuronita vestibulara: Aceasta inflamatie a nervului vestibular poate provoca vertij. Neuronita vestibulara este similara cu labirintita, insa nu modifica auzul. Persoanele cu aceasta afectiune pot prezenta vertij si greata sau vedere incetosata.

Colesteatom: Infectiile repetate ale urechii pot provoca dezvoltarea unor chisturi benigne in urechea medie. Aceasta conditie este mentionata ca colesteatom, si poate duce la ameteli, vertij si pierderea auzului.

Exista si alti factori care pot cauza atacuri de vertij. Printre cauzele comune de vertij sunt mentionate:

• dureri de cap insotite de migrena;
• anumite medicamente;
• accident vascular cerebral;
• aritmie;
• diabet;
• leziuni la cap;
• Zona Zoster in sau in apropierea urechii;
• interventii chirurgicale la ureche;
• fistula perilimfatica (lichidul urechii interne se scurge in urechea medie);
• hiperventilatie;
• tensiune arteriala scazuta (hipotensiune ortostatica) - o afectiune in care tensiunea arteriala scade la ridicarea in picioare;
• ataxie sau slabiciune musculara;
• sifilis;
• otoscleroza (o problema de crestere osoasa care afecteaza urechea medie);
• boli ale creierului;
• scleroza multipla;
• neurinom acustic.

Vertijul si factorii de risc

Care sunt factorii de risc la vertij si cat de mult conteaza acestia? La aceasta intrebare ne-a raspuns dna dr Cosmina-Diana Dragan, medic rezident, specializare ORL.

“Exista o multitudine de factori de risc, prin acestia enumerand:

1. Factori demografici: varsta inaintata si predispozitia femeilor la vertij comparativ cu barbatii
2. Factori asociati cu stilul de viata: stresul, nivelul scazut de vitamina D in organism, consumul de alcool, traumatisme cranio-cerebrale in antecedente
3. Factori medicamentosi: medicamente ototoxice (gentamicina, furosemid, chimioterapice) , sedative, anxiolitice
4. Tulburari vasculare / cardiovasculare: hipotensiune ortostatica, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, accident vascular cerebral (AVC).  Reducerea fluxului sanguin catre creier sau urechea interna poate declansa vertij central sau episoade de ameteala cu risc neurologic.
5. Afectiuni neurologice: scleroza multipla, tumori cerebrale
6. Tulburari ale urechii interne: boala Ménière – afecteaza auzul si echilibrul, vertij paroxistic pozitional benign (VPPB) – apare dupa miscari bruste ale capului
7. Anxietate si tulburari psihice: tulburarile anxioase, atacurile de panica sau depresia”

In ceea ce priveste factorii de risc, vertijul in sine nu este neaparat ereditar. Cu toate acestea, ar putea fi un simptom al diferitelor afectiuni ereditare si sindroame. Prin urmare, un medic poate intreba o persoana cu vertij despre istoricul medical de familie.

Oamenii de stiinta au descoperit, recent, sase variante de gene pe care le asociaza cu vertijul. Aceste gene joaca un rol in dezvoltarea, intretinere si afectiunile urechii interne.

Exemple de conditii care pot declansa vertij si par sa implice factori genetici includ:

• ataxie episodica familiala;
• vertij migrenos;
• hipofunctie vestibulara bilaterala;
• boala familiala Ménière;
• migrena vestibulara poate cauza vertij.

Vertij – simptome

Un vertij este adesea declansat de o schimbare a pozitiei capului. Simptomele pot dura de la cateva minute pana la cateva ore sau zile, si pot veni si pleca.

Cu toate ca vertijul este un simptom al multor conditii diferite, el poate aparea, de asemenea, alaturi de alte simptome, printre cele mai comune fiind:

• greata si varsaturi;
• probleme de echilibru;
• tinitus;
• dureri de cap;
• rau de miscare;
• o senzatie de plenitudine in ureche;
• nistagmus, in care ochii se misca dintr-o parte in alta in mod necontrolat.

Persoanele cu vertij il descriu, de obicei, ca simtindu-se:

• invartite;
• inclinate;
• leganate;
• dezechilibrate;
• trase intr-o singura directie.

In sarcina, modificarile caracteristicilor fluidului din urechea interna pot duce la simptome precum:

• vertij;
• instabilitate cu pierderea echilibrului;
• tinitus si dificultati de auz;
• senzatie de plenitudine in ureche.

Diagnosticul de vertij

“Diagnosticul vertijului implica o evaluare clinica atenta, care are ca scop identificarea cauzei exacte a simptomelor pacientului. Procesul de diagnostic include urmatoarele etape:

1. Anamneza detaliata: medicul va discuta cu pacientul despre: caracterul vertijului (senzatie de rotire, dezechilibru, ameteala), durata si frecventa episoadelor, factorii declansatori (ex: miscari ale capului, pozitie), simptomele asociate (greata, varsaturi, pierderea auzului, acufene, cefalee),istoricul medical personal si familial (inclusiv migrene, infectii de ureche, traume craniene etc.).
2. Examinarea clinica. Se efectueaza o evaluare neurologica si otologica, inclusiv: Testul Dix-Hallpike pentru vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB), Testul Romberg si proba mersului in tandem pentru evaluarea echilibrului, Observarea nistagmusului (miscari involuntare ale ochilor), Evaluarea auzului si a functiei nervului vestibulocohlear (VIII).
3. Investigatii suplimentare, in functie de suspiciunea clinica: Videonistagmografie (VNG) sau electronistagmografie (ENG) – inregistreaza miscarile oculare si ajuta la evaluarea functiei vestibulare, Testul caloric – evalueaza raspunsul labirintului la stimuli termici, Audiometrie – pentru a verifica eventuale pierderi de auz, Imagistica cerebrala (IRM/CT) – indicata daca se suspecteaza o cauza centrala (ex: accident vascular cerebral, tumori, scleroza multipla), Teste de sange – pentru a exclude cauze metabolice sau infectioase.”,

ne precizeaza dna dr Cosmina-Diana Dragan, medic rezident, specializare ORL si si chirurgie cervico-faciala.

Tratamentul pentru vertij

Tratamentul potrivit pentru vertij depinde de mai multi factori, inclusiv cauza sa principala. Tratamentele pentru vertij includ:

Medicatie: Tratarea cauzei care sta la baza vertijului poate ajuta la ameliorarea simptomelor. De exemplu, daca vertijul a fost cauzat in urma unei infectii, se pot prescrie antibiotice. Steroizii pot ajuta la reducerea inflamatiei. Exista, de asemenea, medicamente pentru ameliorarea altor simptome de vertij, cum ar fi greata sau raul de miscare. Pentru Boala Meniere, diureticele pot fi prescrise pentru a reduce presiunea din acumularea de lichid.

Reabilitarea vestibulara: un vertij cauzat de o problema a urechii interne poate fi ameliorat prin acest tip de terapie fizica. Prin reabilitarea vestibulara sunt intarite celelalte simturi, astfel incat acestea sa poata compensa episoadele de vertij.

Procedura de repozitionare a canalelor (CRP): In cazul unui vertij postural paroxistic benign (BPPV), manevrele de repozitionare a canalelor pot ajuta la mutarea depozitelor de calciu intr-o camera interioara a urechii, unde acestea vor fi absorbite de organism.

Chirurgie: Atunci cand vertijul este cauzat de o problema grava de sanatate, cum ar fi o tumora pe creier sau leziuni ale gatului, interventia chirurgicala poate fi necesara.

De asemenea, exista cativa pasi de urmat pentru a reduce riscul de vertij. Acestia includ:

• acordarea unui timp suplimentar pentru ridicare, intoarcerea capului sau efectuarea altor miscari ce pot declansa vertijul;
• dormitul cu capul ridicat pe doua perne;
• asezarea imediata dupa senzatia de ameteala;
• ghemuit, in loc de aplecare (atunci cand se ridica ceva de jos).

Vertijul in 2025: o afectiune frecventa, mai bine inteleasa

In 2025, cercetarile medicale aduc mai multa claritate asupra mecanismelor si tratamentului acestei tulburari comune.

La nivel global, studiile arata ca pana la 20% dintre adulti experimenteaza anual episoade de ameteli sau vertij, iar aproximativ 5% au forme cu origine vestibulara. Cel mai des intalnit tip este vertijul paroxistic pozitional benign (BPPV), cauzat de deplasarea unor mici cristale din urechea interna. Desi nu este grav, poate provoca episoade bruste si intense, afectand activitatile zilnice.

Cercetarile recente au evidentiat o legatura intre vertij si factori precum deficitul de vitamina D, traumatismele craniene, migrenele sau chiar tulburarile de somn. Unele studii au observat o incidenta mai mare a BPPV in sezonul rece, sugerand un posibil rol al schimbarilor climatice si al expunerii reduse la soare. In paralel, pandemia COVID-19 a scos in evidenta faptul ca unele infectii virale pot declansa tulburari vestibulare persistente.

Tratamentul modern pune accent pe diagnostic diferential rapid, evitarea investigatiilor inutile si folosirea manevrelor de repozitionare pentru formele periferice, precum BPPV. Terapia medicamentoasa este utilizata pe termen scurt, iar reabilitarea vestibulara joaca un rol esential in recuperare. Aceste progrese fac ca vertijul, desi frecvent, sa fie tot mai bine inteles si gestionat in 2025.

Bibliografie:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27638063/

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0378512223004966

https://dizzy.com/seasonal-incidence-of-benign-paroxysmal-positional-vertigo/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27638063/

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0378512223004966

https://dizzy.com/seasonal-incidence-of-benign-paroxysmal-positional-vertigo/

https://www.medicalnewstoday.com/articles/160900

https://www.webmd.com/brain/vertigo-symptoms-causes-treatment

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21769-vertigo#symptoms-and-causes