Stiati ca un motiv important pentru care anumite bacterii au capatat „rezistenta la antibiotice” este faptul ca, de foarte multe ori, tratamentul nu este urmat corect? Desi sunt printre cele mai frecvent prescrise medicamente din lume, antibioticele pot sa devina ineficiente, si uneori chiar periculoase, daca nu sunt administrate respectand cateva reguli esentiale si, ca atare, de baza.
Antibioticele au salvat, de-a lungul timpului, zeci de milioane de veti. Totusi, pe masura ce au inceput sa fie prescrise pe scara larga, a aparut o problema care, astazi, este considerata a fi una de anvergura globala: rezistenta la antibiotice (adica fenomenul prin care bacteriile care candva erau sensibile la un antibiotic, au capatat rezistenta la actiunea acestuia. Un exemplu cunoscut este MRSA-ul (stafilococul auriu meticilino-rezistent).
„Antibioticele sunt medicamente care, practic, distrug bacteriile sau le opresc din a se inmulti. Ele NU trateaza virozele, adica infectiile cauzate de virus, precum raceala sau gripa. In practica medicala, tratamentul cu antibiotice se recomanda doar atunci cand exista o infectie bacteriana confirmata sau una puternic suspectata, iar tratamentul nu mai poate fi amanat”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Tratamentul cu antibiotic se prescrie frecvent in caz de infectii urinare, pneumonie, amigdalita bacteriana, infectii dentare, anumite infectii ale pielii. Medicul decide tipul de antibiotic potrivit in asociere cu doza si durata tratamentului, in functie de tipul infectiei, gravitatea simptomelor, varsta si starea generala a pacientului, chiar alte boli asociate. „Automedicatia antibiotica este, fara doar si poate, una dintre cele mai periculoase si gratuite greseli pe care unii oameni le fac”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Tratamentul cu antibiotice are eficienta si siguranta maxime doar atunci cand este urmat strict, in special conform recomandarilor medicului si respectand anumite reguli. Iata care sunt cateva dintre cele mai importante!
Medicul specialist este singurul in masura sa decida daca aveti nevoie de tratamentul antibiotic si, daca da, care este cel potrivit, conform infectiei cu care va confruntati. Nu exista antibiotice universale, ca atare, care actioneaza asupra tuturor bacteriilor, ci clase specifice cu actiune, de asemenea, specifica.
Daca luati un antibiotic nepotrivit, care nu are niciun efect asupra speciei bacteriene care sta la baza infectiei, acesta nu se va vindeca. Mai mult, bacteria poate sa capete rezistenta la antibiotic si, astfel, va fi si mai dificil de eradicat. Doza, frecventa si durata sunt stabilite, in egala masura, de catre medicul specialist.
„O alta problema este ca, in unele cazuri, pacientul isi opreste administrarea de antibiotic, asta pentru ca simptomele care il suparau s-au ameliorat sau au disparut. Sub nicio forma nu trebuie facut astfel. Tratamentul se urmeaza in totalitate, iar antibioticul se ia in continuare, chiar daca pacientul nu mai are simptome suparatoare. Durata tratamentului nu este una intamplatoare, ci bazata pe studii medicale extinse”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Multe persoane se intreaba de ce antibioticele trebuie administrate la un anumit interval de timp dat. Ei bine, in sange trebuie mentinut un nivel constant de substanta activa, pentru ca eficienta sa fie maxima. Daca antibioticele se iau la ore neregulate, acest nivel fluctueaza. Administrarea corecta presupune, de obicei:
Acest tipar orar ajuta ca medicamentul sa actioneze, practic, constant asupra bacteriilor. Atunci cand se omite o doza sau se intarzie, este redusa, relativ, si eficienta tratamentului.
Antibioticele actioneaza si asupra bacteriilor din microflora intestinala (bacteriile benefice din tractul gastrointestinal, in esenta din intestin). Acest lucru poate duce, in timpul tratamentului, la simptome digestive precum diaree, balonare si disconfort abdominal. Probioticele se pot lua fie din suplimente, fie din alimente naturale, si sunt de fapt bacterii benefice care contracareaza, intr-un fel, efectele negative ale antibioticelor.
Acestea ajuta la refacerea echilibrului microflorei intestinale si reduc riscul de infectii (cauzate de dezechilibrele microflorei intestinale), in special fungice, diaree sau alte probleme digestive. „Este foarte important sa fie administrate la cateva ore distanta de antibiotic, de obicei dupa 2-3 ore de la administrarea acestuia”, ne sfatuieste dr. Ioana Scripca.
Unele antibiotice pot irita suplimentar mucoasa stomacului. Acest lucru poate provoca greturi, arsuri, dureri epigastrice (dureri in capul pieptului). Pansamentul gastric este un produs eficient, menit sa protejeze stomacul si sa reduca riscul de iritatie ca urmare a tratamentului cu antibiotic. Nu este necesar pentru toate persoanele care urmeaza un astfel de tratament, ci in special celor care au deja probleme gastrice, cum ar fi gastrita, ulcer, reflux gastroesofagian.
Anumite produse, in special lactatele precum laptele, branza, iaurtul, care contin calciu, trebuie limitate in cursul tratamentului cu antibiotice. Produsele lactate contin calciu, care poate reduce absorbtia unor antibiotice. Acest lucru este valabil si in cazul suplimentelor cu magneziu, spre exemplu.
De asemenea, evitati si mancarurile foarte grase, procesate, bogate in zahar, picante, deoarece pot favoriza efectele adverse digestive ale tratamentului antibiotic. Nu este nevoie sa eliminati in totalitate lactatele, deoarece unele contin si probiotice, dar este indicat sa le consumati la 2-3 ore distanta dupa administrarea antibioticului.
Cofeina poate interfera cu anumite tipuri de antibiotice. In cazul sucurilor, acestea sunt deosebit de bogate in zahar. Un caz particular este sucul de grapefruit, si fructul ca atare, deoarece poate interfera cu enzimele hepatice (enzimele din ficat care metabolizeaza medicamentele). Se poate ajunge, astfel, la cresterea excesiva a nivelului de antibiotic in sange si risc mai mare de reactii adverse. Pentru siguranta, evitati grapefruitul, sub orice forma, pe durata tratamentului.
„Alcoolul poate reduce eficienta antibioticului administrativ, agrava reactiile adverse – ca atare si prin cresterea riscului – si suprasolicita ficatul. In plus, organismul are nevoie de energie mai ales in contextul unei infectii active, iar alcoolul afecteaza metabolismul energetic. Chiar daca se consuma cantitati mici, si acestea pot fi problematice”, ne explica dr. Ioana Scripca. Asadar, este de preferat ca, de-a lungul tratamentului cu antibiotice, alcoolul sa fie evitat in totalitate.
Unele medicamente pot interactiona cu antibioticele, modificand efectul acestora. De exemplu, inclusiv unele suplimente alimentare sau antiinflamatoare pot influenta eficienta tratamentului. Prin urmare, este important sa va informati medicul in ceea ce priveste toate medicamentele pe care le luati, dar si in ceea ce priveste suplimentele alimentare sau chiar ceaiurile consumate.
Bibliografie:
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2026,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook