Ce sunt otolitii si care este rolul lor?

Te consideri o persoana echilibrata? Indiferent de raspunsul complex la care te-ai putea gandi atata timp cat nu suferi de ameteli sau de vertij poti raspunde cu da, cel putin din punct de vedere anatomic. De ce? Datorita “pietricelelor urechii”, in limbaj popular sau otolitilor in termeni medicali.

Ce sunt otolitii?

Otolitii sunt formatiuni cristaline de carbonat de calciu de mici dimensiuni care au un rolul esential in mentinerea echilibrului si in orientarea spatiala a corpului si nu in ultimul rand sunt elemente de baza ale urechii interne localizate in utricul si sacul endolimfatic. In mod normal otolitii sunt fixati intr-o membrana gelatinoasa la nivelul utricului; la miscarile capului, greutatea cristalelor prin intermediul firelor de par senzoriale transmite semnale catre creier privind directia si intensitatea miscarii. Practic otolitii sunt esentiali in perceperea gravitatiei si a accelerarii liniare.

Ce roluri si functii indeplinesc otolitii?

Pentru mentinerea echilibrului corpului si pentru orientarea in spatiu avem nevoie ca otolitii sa functioneze normal; orice deplasare anormala sau modificare la nivelul lor declanseaza la nivel vestibular diferite afectiuni si pierderi de echilibru.

Principalele functii ale otolitilor sunt:

-      Perceperea miscarilor liniare; de exemplu mersul, accelerarea, incetinirea sau franarea intr-un mijloc de transport;

-      Transmiterea catre creier a informatiilor ce tin de schimbarea pozitiei corpului in spatiu;

-      Perceperea gravitatiei sau altfel spus pozitia capului raportata la pozitia verticala.

Daca otolitii nu functioneaza corect organismul poate percepe gresit miscarile, pozitiile, iar astfel apar senzatia de ameteala sau vertij.

Vertijul pozitional, boala asociata cu otolitii

Cea mai des intalnita afectiune in randul persoanelor cu probleme medicale la nivelul otolitilor este vertijul pozitional paroxistic benign. Cu diferite forme de ameteala (dizziness) se confrunta intre 15 si 20% dintre adulti anual, iar vertijul de origine vestibulara reprezinta 25% dintre aceste cazuri. Aceasta afectiune apare in momentul in care otolitii se desprind din pozitia normala si se deplaseaza in canalele semicirculare ale urechii interne. Ajunsi la nivelul acestor canale, otolitii afecteaza fluxul lichidului endolimfatic si stimuleaza receptorii vestibulari, ceea ce duce la declansarea unor crize de vertij in momentul schimbarii pozitiei capului.

Cauze

Cauzele ce duc la desprinderea otolitilor sunt:
- traumatisme craniene (severe sau minore);
- infectii virale la nivelul urechii interne;
- interventii chirurgicale otice;
- tulburari metabolice precum deficitul de vitamina D;
- inaintarea in varsta- structurile urechii interne se degradeaza;
- cauza idiopatica - lipsa unei cauze identificabile.

Simptome

Vertijul pozitional paroxistic benign este insotit de simptome care apar brusc la schimbarea pozitiei capului/ corpului (intoarcere, ridicare, aplecare). Frecvent pacientii se confrunta cu irmatoarele simptome:
- ameteli intense pe perioade scurte de timp- sub un minut, care se declanseaza la miscarea capului;
- senzatie ca se invarte camera cu tine;
- stare de dezechilibru;
- stare de greata, uneori insotita de varsaturi;
- anxietate data de episoadele de vertij.

Stabilirea diagnosticului

In vederea stabilirii diagnosticului si a confirmarii implicarii otolitilor in aparitia vertijului, medicul ORL-ist sau medicul neurolog vor apela la:

-      Audiometrie si teste de echilibru;

-      Testul Dix- Hallpike- test specific in diagnosticarea vertijului pozitional;

-      Examinari video- nistagmografice (VNG)- sunt examinari neinvazive cu rol in evaluarea functionarii sistemului vestibular (urechea interna, responsabila cu mentinerea echilibrului).

Rolul acestor teste este de a exclude alte cauze neurologice si de confirmare a deplasarii otolitilor in canalele semicirculare.

Tratamente

Vertijul pozitional dat de otoliti nu se trateaza medicamentos, ametelile nefiind determinate de o inflamatie sau de o infectie. Tratamentul consta in repozitionarea otolitilor prin manevre fizice in utricul. In momentul in care otolitii sunt repozitionati simptomele de vertij dispar sau se amelioreaza semnificativ.

Cea mai utilizata manevra pentru repozitionarea otolitilor este manevra Epley, in care terapeutul sau medicul rotesc capul pacientului controlat in timp ce corpul este asezat in pozitii specifice. Miscarile dureaza cateva secunde si permit otolitilor sa revina in utricul, ghidati de gravitatie. Manevra este nedureroasa si dureaza cateva minute. In majoritatea cazurilor e nevoie de o singura sedinta. In cazurile in care simptomele persista se poate repetate manevra Epley dupa cateva zile.

In situatiile in care otolitii sunt intr-o pozitie dificil de accesat sau daca pacientul nu tolereaza manevra Epley se recomanda efectuarea manevrei Semont/ Semont- Liberatory. Pacientul se aseaza pe pat cu capul intors la 45 de grade, este mutat brusc pe o parte, apoi imediat pe partea opusa. Este extrem de importanta cooperarea pacientului si comunicarea dintre acesta cu terapeutul.

Pacientii care au avut numeroase episoade de vertij sau cei care se confrunta cu un dezechilibru rezidual sunt indrumati sa execute exercitii de reabilitare vestibulara pentru:

-      Cresterea tolerantei la miscarile capului;

-      Reducerea anxietatii date de ameteli;

-      Reantrenarea sistemului de echilibru.

Exercitiile se recomanda de catre fizioterapeut in functie de nevoile pacientului si constau in miscari repetitive ale capului, exercitii de coordonare si echilibru, etc.

In cazurile in care toate manevrele si recomandarile de mai sus nu dau rezultate se poate recomanda interventia chirurgicala, interventie minim invaziva care consta in blocarea canalului semicircular afectat.

Posibile complicatii

In situatiile in care otolitii nu sunt readuti in utricul pacientii se vor confrunta cu:

-      Episoade frecvente de vertij;

-      Scaderea calitatii vietii (activitatile zilnice vor fi limitate din cauza ametelilor si se vor declansa starile de anxietate);

-      Caderi sau accidentari ca urmare a pierderii echilibrului.

Pentru a evita recidivele pacientii pot efectua exercitii vestibulare si pot evita factorii declansatori, daca i-au identificat.

Cum puteti preveni desprinderea otolitilor? 

Pentru a preveni desprinderea otolitilor se recomanda:

-      Evitarea miscarilor bruste ale capului. Mai ales la momentul trezirii;

-      Mentinerea nivelului vitaminei D in parametri normali;

-      Evitarea traumatismelor craniene, prin folosirea castilor de protectie in timpul practicarii sporturilor ce prezinta risc de accidentare sau in timpul desfasurarii diferitor activitati in spatii cu risc;

-      Hidratare corecta pentru mentinerea compozitiei lichidelor de la nivelul urechii interne;

-      Reducerea consumului de sare si de cofeina in cazul pacientilor cu tulburari vestibulare;

-      Efectuarea miscarilor de intindere si intoarcere a capului in mod uzual.