Ce trebuie sa stiti despre aclorhidrie (lipsa acidului gastric)?

Ce trebuie sa stiti despre aclorhidrie (lipsa acidului gastric)? Ce trebuie sa stiti despre aclorhidrie (lipsa acidului gastric)?

Ultima actualizare: 24 iunie 2025

lipsa-acid-gastric

Despre aclorhidrie nu se poate vorbi ca o afectiune in sine, fiind vorba de o conditie medicala determinata de anumiti factori si caracterizata de lipsa totala sau reducerea drastica a secretiei de acid gastric. O componenta importanta a sucului gastric este acidul clorhidric, iar tinand cont de acest aspect denumirea de aclorhidrie este mai usor de inteles, facand referire la lipsa acidului clorhidric din sucul gastric, fara de care nu putem vorbi de o digestie normala.

Asadar, persoanele cu aclorhidrie se confrunta cu probleme digestive care pot genera carente nutritionale si o serie de alte complicatii daca nivelul optim de aciditate din stomac nu este restabilit.

In materialul de fata am sintetizat toate informatiile relevante despre aclorhidrie, pe care va invitam sa le aflati din randurile ce urmeaza.


Ce este aclorhidria

Aclorhidria reprezinta o conditie medicala ce consta in lipsa acidului clorhidric din sucul gastric, ceea afecteaza in mod direct digestia la nivelul stomacului si a intregului tract digestiv. Sucul gastric este secretat de glandele din mucoasa stomacului, avand un pH scazut datorat acidului clorhidric. Rolul acidului clorhidric in procesul digestiv este foarte important intrucat contribuie la descompunerea alimentelor si metabolizarea nutrientilor, activeaza enzimele digestive si totodata distruge bacteriile patogene care patrund in tractul digestiv prin intermediul alimentelor. Cand secretia de acid clorhidric la nivelul stomacului scade sub nivelul optim apare hipoclorhidria, iar daca glandele mucoasei gastrice nu mai secreta acid clorhidric sau produc o cantitate insignifianta se ajunge la aclorhidrie, adica lipsa acidului clorhidric din sucul gastric.

Cauze frecvente pentru aclorhidrie

Exista o serie de factori care pot cauza aclorhidrie, fie pe fondul unor afectiuni medicale, fie al unor intervenitii si tratamente sau pur si simplu ca efect al scurgerii anilor.

Afectiuni autoimune si boli cronice

Una dintre cele mai frecvente cauze pentru aclorhidrie este gastrita atrofica autoimuna, afectiune in care sistemul imunitar ataca celulele mucoasei gastrice care produc acid clorhidric, diminuand astfel progresiv aciditatea din stomac. In formele avansate, mucoasa gastrica ajunge sa fie distrusa in mare parte si astfel se ajunge la aclorhidrie.

De asemenea, dezechilibrele hormonale asociate cu afectiunile tiroidiene sau cu afectiuni metabolice precum diabetul, constituie o alta cauza de aclorhidrie, intrucat secretia de acid clorhidric este controlata si cu ajutorul unor hormoni specifici.

Infectii digestive

Este vorba in special de infectia cu bacteria Helicobacter pylori, care poate cauza aclorhidrie daca nu este tratata la timp. Infectia determina inflamarea mucoasei gastrice, ducand adesea la aparitia gastritei  si chiar a ulcerului gastric. Evident ca in astfel de conditii functiile celulelor care produc acid clorhidric sunt afectate si se poate ajunge la aclorhidrie.

Tratamente medicamentoase si interventii chirurgicale

Medicamentele pentru reducerea aciditatii gastrice actioneaza prin diminuarea secretiei de acid clorhidric sau neutralizarea acidului din sucul gastric, iar daca sunt administrate pe termen lung sau fara respectarea recomandarilor medicale pot cauza la randul lor aclorhidrie.

De asemenea, radioterapia folosita in tratarea cancerului gastric precum si interventiile chirurgicale la nivelul stomacului pot avea ca efect secundar aclorhidria.

Stresul cronic

Intre sistemul nervos si cel digestiv exista o stransa legatura iar pe fondul stresului cronic pot aparea tulburari de digestie si afectiuni precum gastrita. Aceste tulburari afecteaza si functionarea celulelor din mucoasa gastrica, iar pe termen lung pot constitui un factor generator de aclorhidrie.

Inaintarea in varsta

Secretia de acid clorhidric scade in mod natural odata cu inaintarea in varsta iar aceasta este explicatia pentru faptul ca aproximativ o treime din persoanele trecute de 60 de ani se confrunta cu hipoclorhidrie sau cu aclorhidrie.

Simptome asociate cu aclorhidria

In prima faza, pacientii cu aclorhidrie pot fi asimptomatici, insa simptomele nu vor intarzia sa apara daca aciditatea gastrica nu revine la normal. Dat fiind rolul important pe care il are acidul gastric in procesul digestiv, aclorhidria afecteaza in primul rand digestia. Senzatia de satietate timpurie si cea de prea plin dupa masa constituie primele semne de aclorhidrie si se explica prin faptul ca stomacul se umple usor pe fondul digestiei incetinite. Alimentele acumulate in stomac incep sa fermenteze si sa emane gaze, cauzand astfel balonare, miros neplacut al respiratiei, flatulenta excesiva si eructatii. 

Simptomele mai severe se manifesta prin greturi, varsaturi, reflux gastroesofagian, dificultati de inghitire diaree sau constipatie, prezenta in scaun de fragmente alimentare nedigerate.

Prin ingreunarea digestiei, o aclorhidrie prelungita afecteaza absorbtia substantelor nutritive in sange si astfel apar deficientele nutritive. Astfel, pe fondul carentelor de vitamina B12, calciu, fier, magneziu vitamina C si vitamina D, pacientii cu aclorhidrie se pot confrunta cu oboseala persistenta, senzatia de slabiciune, ameteli, crampe sau spasme musculare, amorteli si furnicaturi la nivelul membrelor, stari psihice negative ce pot ajunge pana la depresie. De asemenea, scade imunitatea, iar persoanele cu aclorhidrie devin astfel mai predispuse la infectii.

lipsa-acidului-gastric

Stabilirea diagnosticului de aclorhidrie

Diagnosticarea acestei probleme digestive presupune efectuarea anumitor investigatii si analize de laborator pentru masurarea pH-ului gastric, a nivelului de nutrienti din sange si evaluarea funtilor mucoasei gastrice. Astfel, prin intermediul unei endoscopii gastrice medicul poate examina in detaliu mucoasa stomacului pentru a depista eventuale inflamatii, leziuni sau formatiuni tumorale, iar in cadrul aceleiasi investigatii poate fi masurat si pH-ul gastric. De asemenea calitatea secretiei gastrice poate fi testata si prin aspiratie gastro-nazala.

Testele de laborator presupun analize de sange pentru masurarea nivelului unor nutrienti esentiali a caror absorbtie este afectata de aclorhidrie si teste respiratorii si coprocultura pentru depistarea infectiei cu Helicobacter pylori.

Tratamentul recomandat pentru aclorhidrie

Pentru ca aclorhidria nu este o afectiune in sine, abordarea terapeutica vizeaza in primul rand cauzele generatoare, fiind avute totodata in vedere si efectele negative asociate cu lipsa acidului gastric. Impotriva infectiei cu Helicobacter pylori se administreaza tratament cu antibiotice iar pentru celelalte afectiuni se stabileste tratament personalizat pentru fiecare pacient. In cazul aclorhidriei cauzate de medicamente, se ajusteaza dozele sau se sisteaza tratamentul, monitorizandu-se in continuare evolutia pacientului.

Administrarea de suplimente alimentare cu vitamine si minerale are rolul de a preveni carentele nutritionale, in timp ce suplimentele cu enzime digestive sustin procesul de digestie afectat de aclorhidrie. De asemenea, pot fi recomandate si probiotice pentru imbunatatirea florei intestinale, implicit a digestiei si a protectiei impotriva bacteriilor patogene din tractul intestinal.

In rol important in tratarea aclorhidriei ii revine si dietei, care trebuie adaptata pentru a menaja si a sustine sistemul digestiv. Se recomanda consumul de cantitati mici de alimente la o masa, mestecate foarte bine inaintea deglutitiei, pentru a putea fi mai usor digerate. Sunt de evitat alimentele grase si prajelile intrucat grasimile pe care le contin se digera greu, iar alimentele recomandate sunt supele, piureurile, legumele gatite si carnea slaba. De asemenea, e incurajat consumul de alimente fermentate precum iaurtul, laptele batut chefirul sau muraturile, pentru ca sunt surse naturale de probiotice. Nu in ultimul rand sunt recomandate si ceaiurile amare, care stimuleaza secretia de acid gastric si enzime digestive.