Ce trebuie sa stiti despre furuncul? Informatii despre cauze si tratament

Aparitia unui furuncul se manifesta printr-o umflatura plina cu puroi in piele, cauzata frecvent de o infectie bacteriana. Vizual, se aseamana cu un cos galben de dimensiuni relativ mari, insa este situat mult mai in profunzimea pielii si mult mai dureros. Un furuncul se dezvolta pe fondul unei infectii a foliculului de par si a tesutului din jur. Infectia poate interesa si glanda sebacee, care asigura lubrifierea parului, facand ca tesutul cutanat din interiorul furunculului sa moara, creandu-se „un sac” plin cu puroi (un abces). Atunci cand mai multe furuncule fuzioneaza, ceea ce duce la o umflatura mai pronuntata, formatiunea rezultata poarta numele de carbuncul.

Infectiile cutanate sunt relativ frecvente in randul populatiei, insa doar aproximativ 3% dintre persoanele care se prezinta la medicul dermatolog sunt diagnosticate cu furunculoza. In aceeasi masura, multe dintre persoanele diagnosticate fie au un sistem imunitar slabit, pe fondul prezent al unui tratament imunosupresiv sau a unei boli care compromite sistemul imunitar (diabet sau cancer, infectii cronice), fie acuza frecvent eczeme, conjunctivita sau anumite alergii. Mai mult decat atat, furunculele sunt contagioase, fiind cauzate de infectii bacteriene. 

Despre furuncul – informatii generale

Aparitia unui furuncul este usor de observat, deoarece provoaca dureri care se pot exacerba in functie de anumite activitati. Dezvoltarea unui furuncul incepe precum o umflatura rosie, care creste rapid in dimensiune ca urmare a acumularii de puroi. Infectia bacteriana intereseaza mai ales foliculul pilos, furunculele aparand frecvent in zone unde exista par (fata, gat, axile, coapse si fese). Un furuncul poate fi tratat la domiciliu, acesta retragandu-se de obicei cu timpul. Dupa ce furunculul se sparge, infiltratul inflamator este eliberat. In diferite cazuri, in locul in care s-a dezvoltat furunculul se poate forma tesut cicatriceal.

Furuncul – cauze, factori de risc

Leziunile prezente la nivelul pielii reprezinta porti de intrare pentru bacterii. Furunculoza apare ca urmare a infectiei cu Staphylococcus aureus, care gaseste oportunitatea de a infecta foliculul pilos si tesutul din jur. Bacteriile stafilococice sunt responsabile de o gama variata de afectiuni si patologii dermatologice.

Exista anumiti factori de risc care faciliteaza aparitia unui furuncul si a altor boli dermatologice, printre care se numara si:

• persoanele imunocompromise → ca urmare a unei afectiuni asociate sau tratamentului cu corticosteroizi;
• prezenta altor afectiuni dermatologice care afecteaza integritatea pielii (eczeme, psoriazis), ducand la nevoia de a va scarpina, ceea ce poate crea leziuni micro- sau macroscopice;
• contactul cu alte persoane diagnosticate cu furunculoza sau cu alte afectiuni stafilococice;
• igiena precara;
• alimentatie deficitara in vitamine si substante minerale;
• traumatisme mecanice ale pielii, cu formare de leziuni;
• expunerea la substante chimice dure, care irita pielea;
• obezitatea;
• transpiratia abundenta, care poate produce dezechilibre la nivelul microbiomului pielii;
• daca suferiti de diabet, cancer, boli autoimune.

Exista posibilitatea ca un furuncul sa apara o singura data, dar o problema majora este data de posibilitatea ca afectiunea sa se cronicizeze. In acest caz, bolnavii vor prezenta simptomele de furunculoza in mod recurent, ceea ce inseamna ca infectia stafilococica are loc pe fundalul unei alte afectiuni care duce la slabirea sistemului imunitar.

Furuncul – manifestari si simptome

Un furuncul poate aparea oriunde pe piele, dar in mod obisnuit apare pe fata, la nivelul axilelor, pe coapse si fese, zone unde exista par si un numar mai mare de glande sudoripare. Umiditatea excesiva poate duce la permeabilizarea pielii si la crearea de microleziuni care permit accesul bacteriilor.

Semnele si simptomele unui furuncul presupun:

• aparitia unei umflaturi rosii, dureroase, care creste in dimensiuni de-a lungul zilelor;
• in jurul umflaturii, pielea este de culoare rosiatica sau violacee;
• pe masura ce se umple cu infiltrat inflamator (puroi), volumul acesteia creste;
• varful umflaturii este de culoare alb-galbui → in cele din urma acesta se rupe, permitandu-se scurgerea puroiului;
• umflarea nodulilor limfatici din zonele apropiate;
• uneori, persoanele cu furuncul pot acuza si stari febrile, in cazuri de infectii severe;
• spre deosebire de un cos, un furuncul poate fi deosebit de dureros.

Carbunculul rezulta dintr-un grup de furuncule care formeaza o zona de infectie conectata. Spre deosebire de furunculele individuale, carbunculii provoaca infectii mai profunde, cu severitate mai mare, existand posibilitatea ca dupa tratament sa ramana cicatrici. In plus fata de semnele si simptomele asociate unui furuncul, carbunculii pot fi asociati cu febra, frisoane, oboseala si stare de rau generalizata. Un furuncul este mult mai usor de gestionat, cand vine vorba de gama de semne si simptome asociate, decat un carbuncul.

Furuncul – metode de diagnostic

In mod obisnuit, medicul specialist recunoaste un furuncul pe baza morfologiei sale tipice. De asemenea, descrierea simptomatologiei manifestate este foarte importanta. Proceduri necesare pentru diagnosticul de certitudine, cum ar fi testele de sange sau prelevarea de puroi, in vederea examinarii, sunt necesare atunci cand o persoana dezvolta frecvent furuncule, are mai multe in acelasi timp sau daca se ia in calcul posibilitatea unui risc crescut de a dezvolta complicatii.

Puroiul este examinat intr-un laborator de specialitate pentru a se identifica tipul de bacterie ce cauzeaza infectia si pentru a determina care sunt cele mai eficiente antibiotice, la care bacteria este sensibila. Analizele de sange sunt relevante pentru a confirma sau infirma daca infectia s-a raspandit intre timp si pentru a afla daca persoana respectiva sufera si de alte afectiuni ce pot creste riscul de aparitie a infectiilor bacteriene, pe langa riscul unui furuncul.

Furuncul – metode de tratament

In mod obisnuit, aparitia unui furuncul nu ridica probleme de urgenta medicala, spitalizare sau ingrijire de specialitate. Fiind autolimitant, un furuncul se retrage in maximum 2-3 saptamani. Cu toate acestea, daca furunculul creste in dimensiuni, nu supureaza, se manifesta prin durere exacerbata si nu este unic, simptomele fiind acuzate pentru o perioada mare de timp, trebuie sa solicitati ajutor de specialitate, cu instaurarea tratamentului curativ elaborat de catre medic.

Drenarea infectiei

Drenarea infectiei presupune efectuarea unei incizii la nivelul unui furuncul, urmata imediat de eliberarea infiltratului inflamator. Utilizand instrumentar steril, campuri plasate in jur, se reduce posibilitatea infectiei zonelor adiacente. Nu se recomanda drenarea unui furuncul acasa, pentru ca exista o posibilitate mult mai mare de aparitia a cicatricilor si de suprainfectie bacteriana. In esenta, este important ca locul in care s-a dezvoltat respectivul furuncul sa fie corect igienizata, pentru a reduce la minimum diseminarea bacteriei in zonele adiacente.

Tratamente topice

Aplicarea de creme si unguente la nivelul unui furuncul poate fi utila atat pentru a ameliora si reduce simptomele, cat si pentru a accelera retragerea furunculului. Medicul poate prescrie si recomanda mai multe tipuri de tratamente topice: antibiotice, antiseptice, antibacteriene, dar si antifungice. Acestea trebuie recomandate doar dupa certificarea agentului etiologic care a dus la aparitia unui furuncul (sau mai multor).

Tratamentul cu antibiotice

In mod frecvent, tratamentul cu antibiotice nu este recomandat pentru furuncul. Totusi, medicul poate prescrie un astfel de tratament atunci cand, in cazul unui furuncul, se indeplinesc anumite conditii:

• stari febrile;
• exacerbarea durerilor si disconfortului resimtit;
• daca medicul crede ca exista o posibilitate de aparitia a complicatiilor unui furuncul;
• pacientul prezinta carbunculi.

Antibioticele sunt necesare doar daca exista o probabilitate ridicata de complicatii sau daca au inceput deja sa se manifeste. Spre exemplu, o complicatie majora este aceea ca un furuncul sa fuzioneze cu alt furuncul, rezultand un carbuncul. In astfel de situatii, antibioticele perfuzabile sunt recomandate. Carbunculii se mai pot indeparta pe cale chirurgicala, cu eliberarea puroiului si curatarea in mod repetat a leziunii cu ajutorul unei solutii antiseptice.

Furuncul – posibile complicatii

Prognosticul tratamentului pentru furuncul este foarte bun. De altfel, infectia este autolimitata, deseori retragandu-se de la sine dupa scurgerea puroiului. Persoanele nu ar trebui sa incerce sa stoarca furunculul, deoarece exista posibilitate infectarii zonelor tegumentare din apropiere. In cazuri relativ rare, bacteriile dintr-un furuncul sau carbuncul pot patrunde in torentul sangvin si se pot deplasa spre alte parti ale corpului. Infectia care se raspandeste, cunoscuta sub numele de sepsis, poate duce la infectii violente, deseori cu prognostic negativ.

Printre posibilele complicatii ale furunculului se numara:

• infectii ale creierului (meningita)
• infectii ale inimii (endocardita);
• infectii ale oaselor (osteomielita)
• infectii ale sangelui si tesuturilor, cicatrizarea tesutului, celulita;
• posibilitatea de cronicizare a infectiei, daca nu se intervine cu tratament in timp util.

Desi nu ridica urgenta medicala, aparitia unui furuncul necesita consultul medicului specialist, pentru a evita eventualele complicatii posibile si suprainfectiile bacteriene.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513141/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513136/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/boils-and-carbuncles/symptoms-causes/syc-20353770

https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/guide/boils

https://www.nhs.uk/conditions/boils/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15153-boils-and-carbuncles

https://www.mountsinai.org/health-library/diseases-conditions/boils